Economic

Mozaic economic: Alimentele de import se vand şi de zece ori mai scump în magazine

Ziarul de Vrancea
18 mai 2012 1028 vizualizări
"Nu se ţine cont decat de interesul pentru profit nemărginit al speculanţilor. Este o întreagă mafie în acest sector”, spun specialiştii din domeniu

Fructele, legumele şi carnea din import se vand în magazine şi pieţe cu preţuri de două, trei şi chiar zece ori mai mari decat cele cu care intră în ţară, iar în unele cazuri cumpărătorul plăteşte pentru un produs alimentar şi de 15-20 de ori mai mult faţă de valoarea de import. Romanii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decat preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decat atunci cand intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%."Nu se ţine cont decat de interesul pentru profit nemărginit al speculanţilor. Este o întreagă mafie în acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie să fie prioritatea întregului Guvern să înlăture specula şi evaziunea fiscală. Acestea umflă preţurile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sancţiuni. Eu, unul, nu cumpăr legume din hipermarket, sau dacă o fi scăpat vreuna pană acum, pe viitor renunţ la ele. Am ce-mi trebuie în principal din grădina proprie, iar dacă nu, este convenabil să cumperi de la producători. Nu demult am fost la Matca (judeţul Galaţi - n.r.), unde castraveţii noi sunt de patru ori mai ieftini decat pe rafturi. Consumatorii pot alege să cumpere de unde este mai ieftin", a spus Stelian Fuia, fostul ministru al Agriculturii.

Penele galben bate recordul la scumpiri

Carnea de pasăre costă în supermarketuri 9 lei kilogramul şi în hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, deşi intră in ţară de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea şi organele de pasăre au alimentat importurile romaneşti cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare în scădere cu 1,4%. Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de păsări din Romania, spune că diferenţa de bani intră în buzunarele importatorilor, distribuitorilor şi comercianţilor. "De unde vreţi să caştige ăştia care importă? Sunt clar caştiguri pentru aceste segmente - importatori, distribuitori şi magazine. După ce că fac evaziune la TVA, mai fac şi concurenţă neloială", a afirmat Van.O situaţie similară poate fi întalnită şi la uleiul de floarea soarelui. De la 2,95 lei litrul în vamă, acesta ajunge să coste 4-5 lei/kg în hipermarket şi 5 lei/kg în supermarket. Una dintre cele mai mari diferenţe de preţ poate fi observată la pepenele galben, care intră în ţară cu 0,52 lei pe kilogram, dar se vinde de 16-20 de ori mai scump în pieţe şi lanţurile de magazine, ajungand la 8-10 lei kilogramul. Şi cei care fac comerţ cu pepeni roşii caştigă bine, pentru că importul se face la 0,82 lei/kg, iar cumpărătorii plătesc pentru ei în supermarketuri sau pieţe şi de zece ori mai mult (6,5-8 lei/kg). Uleiurile rafinate de floarea soarelui intrate în ţară anul trecut au totalizat 101 milioane de euro, în creştere cu aproape 2%. Romanii plătesc 4-4,8 lei pe kilogramul de zahăr în marile lanţuri de magazine, deşi acest produs trece graniţa de două ori mai ieftin, cu 2,4 lei kilogramul. Importurile de zahăr din trestie sau sfeclă şi zaharoză pură au depăşit anul trecut valoarea de 305 milioane de euro, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent.

Unde este Garda Financiară?

Făina de grau este adusă cu 1,17 lei/kg şi vandută în hipermarketuri de 2-3 ori mai scump (2,5-4 lei/kg) şi în supermarketuri cu adaos de peste 50% (1,89-2,39 lei/kg). Doar 1,29 lei costă un kilogram de castraveţi la import, dar pe rafturile supermarketurilor se găseşte la preţul de 7 lei. Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în hipermarketuri şi supermarketuri cu 14 lei. în pieţele considerate ieftine din Capitală, un kilogram de usturoi costă 8-10 lei. "Singura explicaţie, dacă cele relatate sunt adevărate, ar fi că există evazionişti care aduc marfa din afara UE şi declară o valoare derizorie în vamă, pentru a plăti taxe vamale mai mici. E un scenariu, cazuri concrete nu ne sunt cunoscute. Ţinem să menţionăm pe această cale că marile lanţuri de magazine sunt printre marii contribuabili la bugetul statului. Nu ne putem erija în controlori fiscali, nu avem aceasta calitate şi nici nu este rolul nostru. Singurul organism menit a stopa astfel de practici este Garda Financiară, pe al cărui suport şi a cărei intervenţie contăm pentru stoparea oricăror practici de evaziune fiscală", a declarat Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din Romania (AMRCR).  Ea a adăugat că, pe de altă parte, o reducere a TVA la nivelul ţărilor dezvoltate ar reprezenta o descurajare clară a acestor practici, iar încasările din TVA ar creşte substanţial.  "În prezent, tentaţia este foarte mare şi, din păcate, măsurile luate pană în prezent nu au fost eficiente", a spus oficialul AMRCR. În replică, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă a declarat că riscul subevaluării este foarte puţin prezent în cazul operaţiunilor vamale cu marfuri denumite generic "marfuri alimentare", întrucat taxele vamale nu au un nivel ridicat, sunt implementate măsuri de taxare specifice la nivel UE în funcţie de ţara de origine/destinaţie (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb între UE şi state terţe pentru care taxa vamală este mult diminuată sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia.


Ministrul Sănătăţii vrea să taxeze berea şi produsele fast food
u referitor la această temă premierul a spus: "nu cunosc, o să discutăm"

Ministrul Sănătăţii a anunţat, ieri, că prin noua lege a sănătăţii ar putea fi introdusă taxă pe fast food şi pe berea cu alcool, întrucat este vorba de o alimentaţie nesănătoasă care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic. "Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast food care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool", a spus ministrul Sănătăţii. Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică. "Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie", a mai spus ministrul Sănătăţii. Introducerea taxei pe fast food a mai fost în atenţia autorităţilor şi în 2011, însă, după mai multe dezbateri contradictorii, a fost amanată, pe motiv că este foarte greu de implementat. Ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Cseke Attila, declara în aprilie 2011 că Ministerul Sănătăţii nu a avut un proiect în acest sens, ideea privind taxa pe fast food apărand într-o conferinţă de presă, ca soluţie la creşterea sumelor la bugetul de stat. Pe această temă premierul Victor Ponta a afirmat, că nu deţine informaţii legate de introducerea taxei pe produse fast-food şi la berea cu alcool, adăugand în acelaşi timp că acest subiect urmează să fie discutat. "Nu cunosc, o să discutăm", a răspuns Ponta unei întrebări a presei pe această temă. Patronatele atenţionau însă că introducerea taxei pe fast food ar putea duce la creşterea preţului alimentelor în medie cu peste 20 la sută, dar şi la disponibilizarea a 36.000 de salariaţi, respectiv 20 la sută din personalul din industria alimentară.

Dacia va lansa în acest an două modele noi: Dokker şi un VAN

Dacia va lansa în al doilea semestru al acestui an două noi modele, respectiv Dokker, un vehicul cu cinci uşi "polivalent", şi furgoneta Dokker VAN, a anunţat ieri compania. "Dokker este un vehicul cu cinci locuri, practic şi polivalent, disponibil cu una sau două uşi laterale culisante. Dispunand de un portbagaj generos şi oferind o modularitate intuitivă, Dacia Dokker este perfect adaptată clienţilor care îşi doresc un vehicul cu posibilităţi multiple de utilizare, care să asigure atat o călătorie în condiţii de confort pentru cinci adulţi, cat şi transportul, la nevoie, a unor obiecte voluminoase", se arată într-un comunicat al Dacia. Versiunea utilitară, Dokker VAN, se adresează clienţilor din zona comercială, respectiv întreprinzători şi societăţi comerciale. "Numele Dokker este derivat din cuvantul « dockworker» din limba engleză, cu referire la muncitorii care asigură încărcarea şi descărcarea navelor într-un port. Termenul subliniază astfel capacitatea mare de încărcare a celor două vehicule, adaptabilitatea şi robusteţea lor", se precizează în comunicat. Dacia nu precizează preţurile noilor modele. Potrivit jurnaliştilor francezi de la revista L'Automobile Magazine, modelul Dokker va fi produs şi la noua fabrică Dacia din Tanger, Maroc, iar preţurile ar putea fi de sub 10.000 de euro pentru varianta pe benzină, respectiv circa 11.500 euro pentru varianta diesel. Ultima maşină lansată de Dacia a avut loc în luna martie şi a vizat monovolumul Lodgy, primul model produs în afara Romaniei, la preţuri pornind de la 9.500 euro (TVA inclusă). Portofoliul companiei mai include autovehicule în variantele Logan, Logan MCV, Logan VAN, Logan Pick-up, Dacia Sandero şi Dacia Duster, precum şi piese de schimb sau de prim montaj.  Renault pregăteşte noile generaţii Sandero şi Logan, care ar putea fi lansate în acest an. Modelul Logan a fost lansat pe piaţă în anul 2004, iar Sandero se vinde în Romania din vara anului 2008.


Nica: Fără un plan de restructurare, Poşta Romană va intra în faliment

Consiliul de Administraţie al Poştei Romane va discuta, vineri, un plan de restructurare pentru evitarea falimentului, care prevede o nouă organigramă, destituirea a 100 de directori şi 1.068 de salariaţi TESA, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. "Dacă acest plan de restructurare nu va fi aprobat, Poşta Romană va intra în faliment, aşa cum m-a informat fostul director general al companiei prin intermediul unei scrisori. Planul de reorganizare prevede o nouă organigramă, destituirea şi trecerea în şomaj a doi din trei directori, adică în loc de 150 de directori vor rămane o treime, şi disponibilizarea a 1.068 de salariaţi TESA, persoane angajate în ultimii ani, fără competenţele necesare şi cu salarii foarte mari în raport cu angajaţi cu 30 de ani vechime", a spus Nica. El a arătat că situaţia Poştei Romane este "una extrem de preocupantă", în condiţiile în care operatorul naţional poştal a înregistrat pierderi de circa 100 milioane de euro în ultimii trei ani, şi nu a reuşit să-şi menţină veniturile nici măcar în zona serviciilor pentru care are monopol pană la finele anului. "De asemenea, Poşta are o datorie la bugetul de stat reeşalonată de circa 110 milioane de lei, la care se adaugă amenda Consiliului Concurenţei, de peste 100 milioane de lei. Prin intermediul unei scrisori drăguţe, fostul director general al Poştei, pe care m-am bucurat să-l dau afară repede şi să-l las să se întoarcă la meseria lui de bază, de specialist în vanzări de chiuvete, mă anunţa că pe 13 sau aprilie Poşta Romană intră în faliment", a spus Nica. El a adăugat că a constat că în ultimii ani a existat "o acţiune de devalizare" a Poştei Romane, "situaţie fără precedent", care a pus în pericol o instituţie strategică a statului roman şi siguranţa financiară a 36.000 de angajaţi şi a familiilor acestora. "În scrisoarea fostului director general se face referire şi la o sentinţă definitivă şi executorie cu privire la o datorie de 24 milioane de lei pentru o firmă, şi anume Smart Telecom Solutions", a mai spus ministrul. Fostul director general al Companiei Naţionale Poşta Romană Dumitru Daniel Neagoe a preluat conducerea operatorului la mijlocul anului 2010. El a fost înlocuit, vineri, de Ion Smeeianu, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi preşedinte al autorităţii de reglementare în telecomunicaţii.

Proprietarul grupului ArcelorMittal a venit cu elicopterul la Galaţi

Miliardarul Lakshmi Mittal, proprietarul grupului ArcelorMittal, a fost în Romania şi a discutat, ieri, cu directorii combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Magnatul indian a sosit joi dimineaţă cu un elicopter care a aterizat pe platforma combinatului. Liderul sindicatului Solidaritatea de la ArcelorMittal Galaţi, Gheorghe Tiber, a declarat că Mittal a coborat din elicopter însoţit de country manager-ul ArcelorMittal, Ionel Borş, şi a fost întampinat de directorul general al combinatului gălăţean, Bruno Ribo. "Nu se cunosc motivele pentru care domnul Mittal face această vizită. Există însă informaţii care arată că vizita acestuia ar putea avea legătură cu situaţia legată de energie şi de starea unităţii de la Galaţi", a spus el. Oferta ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din Romania, de achiziţie a electricităţii prin bursa de profil OPCOM a fost anulată, în martie, întrucat combinatul nu a primit nicio ofertă de vanzare. Compania viza cumpărarea unei cantităţi de energie de 3,15 milioane MWh (aproximativ 5% din consumul naţional), pentru o perioadă de doi ani. Anterior, ArcelorMittal Galaţi contactase Nuclearelectrica pentru a cumpăra energie la preţ redus, însă compania de stat a transmis că nu dispune de suficientă electricitate pentru acoperirea cererii combinatului. În ultimii doi ani combinatul siderurgic a cumpărat energie prin OPCOM. Contractul încheiat în 2010 de combinatul siderurgic cu Hidroelectrica a intrat în atenţia Comisiei Europene, pentru că preţul s-a plasat cu mult sub valorile de pe piaţă. Săptămana trecută conducerea ArcelorMittal Galaţi a anunţat că ar putea renunţa la producţia de piese mecanice noi, una dintre principalele activităţi ale Uzinei de Piese de Schimb şi Reparaţii Siderurgice. Peste 350 de muncitori au oprit atunci lucrul şi au cerut explicaţii.

RCS&RDS va lansa un serviciu de convorbiri pe Internet

RCS&RDS va lansa, în următoarele două săptămani, un serviciu care, prin intermediul unei aplicaţii software gratuite, va permite convorbiri nelimitate prin Internet către orice destinaţie, oricărui utilizator, a declarat, ieri, directorul de dezvoltare al operatorului, Valentin Popoviciu. "Serviciul se va numi Digi Oriunde. Aplicaţia software va disponibilă pentru terminalele care rulează pe Android, iOS (Apple) şi Microsoft Windows Mobile, astfel încat orice utilizator, indiferent de reţeaua în care se află, dacă are acces la Internet pe smartphone din orice reţea, poate comunica nelimitat cu orice alt ultilizator al aplicaţiei noastre. în plus faţă de aplicaţii similare, utilizatorilor RSC&RDS le oferin, prin contul de client de telefonie mobilă, să apeleze orice destinaţie, prin folosirea aceluiaşi plan tarifar şi aceluiaşi abonament. Dacă sunt în roaming şi au acces la internet prin Wi-Fi, clienţii pot suna, utilizand acelaşi număr de telefon, prin VoIP, şi beneficiind de tarife locale", a spus Popoviciu. El a adăugat că, la nivel naţional, RCS&RDS are instalate peste 1.300 de puncte de acces la internet prin Wi-Fi, numărul acestora urmand să crească la 2.000 în cel mult o lună. "Serviciul Digi Net Mobil este utilizat de peste 500.000 de clienţi, de la 320.000 în iunie 2011 dintr-un total de 970.000, potrivit datelor ANCOM", a spus Popoviciu, prezent la conferinţa "Ziua Comunicaţiilor".

Cele mai mari bănci din lume au nevoie de o sumă colosală de bani

Cele mai mari 29 de bănci din lume ar putea avea nevoie de 556 de miliarde dolari pentru a respecta noile reguli, mai stricte, privind nivelul capitalului, ceea ce le va reduce profitul cu 20%, le va obliga să micşoreze beneficiile investitorilor şi să mărească tarifele clienţilor, potrivit Fitch. Agenţia de evaluare financiară a analizat 29 de bănci considerate de liderii G20 de importanţă sistemică la nivel mondial, acestea fiind obligate să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului la 9,5% pană la începutul lui 2019. Dintre aceste bănci, 17 sunt din Europa, 8 din Statele Unite şi 4 din Asia, iar între ele se află Barclays, Deutsche Bank, Goldman Sachs, HSBC, JP Morgan Chase şi UBS. Fitch arată că cele 29 de bănci reunesc active de 47.000 de miliarde de dolari şi ar putea avea nevoie de capital suplimentar în valoare de 566 miliarde de dolari pentru a ajunge la o rată de adecvare a capitalului de aproximativ 10%, în conformitate cu prevederile Basel III, care urmează să fie aplicate treptat din ianuarie, transmite Reuters. "Băncile vor aplica probabil un mix de strategii pentru a rezolva deficitul de capital, inclusiv păstrarea unei părţi din profit, emisiuni de acţiuni şi reducerea activelor ponderate în funcţie de risc", consideră Fitch. Rentabilitatea capitalurilor proprii, un indicator major al profitabilităţii, ar putea scădea de la o medie de 11% în ultimii ani la circa 8%-9%, ca urmare a noilor reguli de capital.

Grecia poate provoca pierderi de sute de miliarde de euro

Ieşirea Greciei din zona euro ar expune Banca Centrală Europeană (BCE) şi statele din blocul monetar, acţionarii instituţiei, la pierderi greu de calculat, de ordinul sutelor de miliarde de euro, potrivit unei analize Reuters. Plecarea Greciei ar împinge Europa în "ape neexplorate" din punct de vedere juridic, iar mărimea potenţialelor pierderi ale celorlalte ţări din zona euro şi ale băncilor serveşte cu siguranţă drept un stimulent puternic pentru eforturile de menţinere a statului elen la moneda unică. Obligaţiile Greciei faţă de creditorii privaţi au scăzut puternic în urma restructurării parţiale a datoriei de stat, astfel că grosul datoriilor statului elen, circa 200 miliarde euro, sunt către BCE, Fondul Monetar Internaţional şi celelalte ţări din zona euro. "În cazul unei ieşiri, Grecia va intra în default (incapacitate de plată - n.r.). Pierderea presupusă de default va fi probabil foarte mare, suficient de mare încat să epuizeze capitalul BCE. Instituţia ar putea avea nevoie de recapitalizare de la guverne, care nu se regăsesc chiar în cea mai bună situaţie pentru furnizarea de capital suplimentar", comentează pentru Reuters Andrew Bosomworth, senior portfolio manager la Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume. Pierderile la care sunt expuse BCE şi guvernele din zona euro în scenariul plecării Greciei din blocul monetar nu se opresc însă aici.







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.