Economic

Mozaic national: Deşi lucrează mai mult ca oricand, oamenii se bucură de slujbele lor

Ziarul de Vrancea
11 mai 2012 1425 vizualizări
Romania este sub media globală în privinţa raportului muncă-viaţă personală a angajaţilor

Echilibrul muncă-viaţă personală s-a îmbunătăţit la nivel global, însă Romania este cu opt procente sub media globală, se arată într-un sondaj realizat de compania Regus, la care au participat 16.000 de angajaţi şi oameni de afaceri din 80 de ţări. Cele mai slabe valori ale indicelui muncă-viaţă personală s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Belgia, Japonia şi Franţa, iar cele mai ridicate în Mexic, Brazilia şi China, potrivit rezultatelor studiului Regus, prezentate la sfîrşitul săptămînii trecute, într-un comunicat de presă al companiei. "Deşi lucrează mai mult ca oricand, oamenii se bucură mai mult de slujbele lor, şi peste două cincimi consideră că au destul timp pe care să îl petreacă acasă sau în scopuri personale", arată autorii studiului. Pe plan global, aproape 60 la sută dintre angajaţi au afirmat că muncesc mai mult ca în 2010 şi că pe timp de criză şi-au luat mai multe obligaţii la serviciu decat o faceau acum doi ani. Astfel, în topul ţărilor ai căror angajaţi sau oameni de afaceri au declarat că muncesc mai mult ca în 2010 se află China, India şi Germania, cu valori de la cinci pană la cincisprezece la sută mai mari faţă de media globală stabilită la puţin sub 60 de sută. Angajaţii sau oamenii de afaceri din Brazilia, India şi Statele Unite ale Americii sunt în topul celor care au declarat că şi-au luat mai multe atribuţii de serviciu faţă de cate îşi luau în 2010, iar cei din Belgia, Canada şi Marea Britanie au raportat că a crescut procentul angajaţilor supraaglomeraţi, potrivit rezultatelor studiului. Tot angajaţii din China, India şi Germania sunt cei care, potrivit studiului, petrec cel mai mult timp departe de viaţa de familie sau au puţin timp pentru a se ocupa de viaţa personală. Angajaţii din Germania sunt cel mai nemulţumiţi, iar cei din China, Belgia şi Japonia sunt sub media globală în ceea ce priveşte timpul liber pe care îl au. Brazilia, India şi China sunt în topul ţărilor ai căror angajaţi au răspuns că angajatorii lor au luat măsuri pentru a diminua timpul pierdut făcand naveta. "O măsură care a devenit extrem de populară este ajutarea angajaţilor să reducă oboseala şi timpul de navetă neproductiv, prin introducerea mai multor practici flexibile de lucru", au mai arătat autorii studiului. La celălalt pol, al ţărilor în care angajatorii fac cele mai puţine eforturi să reducă timpul petrecut de angajaţi făcand naveta, se află Franţa, Germania şi Japonia. "Indiferent dacă aceste măsuri ajută angajaţii să scape de orele de varf, să lucreze din locaţii mai apropiate de casă sau să petreacă mai mult timp cu familiile lor, nu este nicio îndoială că, oferind angajaţilor posibilitatea de a lucra în modul lor preferat, este recunoscută ca un factor important în plus în promovarea productivităţii şi a stării de bine", apreciază market team leader-ul Regus, Ramona Iacob.


Nu vă mai bateţi joc de investiţii!

u Consiliul Fiscal reclamă din nou prioritizarea investiţiilor publice, cele mai ineficiente din UE

Consiliul Fiscal reclamă din nou nevoia de transparentizare, prioritizare şi programare multi-anuală pentru investiţiile publice, întrucat Romania are cele mai mari cheltuieli de capital din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, dar insfrastructura rămane printre cele mai slab dezvoltate. "Deşi Romania a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice în cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia, cu cheltuieli de investiţii mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul Romaniei", se spune în raportul anual al Consiliului Fiscal. Raportul precizează că, în pofida recomandărilor anterioare ale Consiliului Fiscal privind necesitatea prezentării unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional, lipsesc în continuare informaţii concrete privind distribuţia investiţiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiţii considerate prioritare, precum şi alocările multi-anuale de fonduri pentru acestea. "În opinia Consiliului Fiscal, formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente, este esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile. În plus, o astfel de abordare ar fi consistentă cu principiul eficienţei definit de Legea responsabilităţii fiscale, conform căruia "politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie", se mai arată în raport. Potrivit datelor prezentate de Consiliul Fiscal, avand ca sursă Eurostat, Romania a avut în perioada 2001 -2011 o pondere a cheltuielilor publice cu investiţiile de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare, conducand în ambele variante Top UE 27. Membri Consiliului Fiscal apreciază că noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal obligă Romania la o cheltuire mult mai eficientă a banilor publici. Cu aceleaşi resurse bugetare, limitarea deficitului bugetar va forţa guvernele viitoare să obţină efecte mult mai mari în economie prin cheltuirea banilor publici. Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

Maşinile diesel sînt din nou la modă

Vanzările de vehicule au scăzut în primele patru luni cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 24.597 unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care a anunţat, totodată, că a revizuit în scădere estimarea privind vanzările din 2012. În ceea ce priveşte autoturismele, livrările la patru luni s-au redus cu 11,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 20.482 unităţi. în schimb, în aprilie faţă de luna martie vanzările de autoturisme au crescut cu 14,4%, la 6.650 unităţi. Vanzările de vehicule comerciale uşoare au coborat cu 13,2% în perioada ianuarie-aprilie, la 3.879 maşini, şi cu 1,3% în luna aprilie, la 1.171 vehicule. Topul pe mărci la patru luni este format de Dacia, cu 5.261 unităţi vandute (25,7% din total), urmată de Volkswagen (2.395 unităţi / 11,7%), Skoda (1.919 unităţi / 9,4%), Ford (1.572 unităţi / 7,7%) şi Renault (1.353 unităţi / 6,6%). "Pe modele, cu plusul din această lună (1.063 unităţi, probabil şi ca urmare a lansării programului Rabla), Dacia Logan ajunge în 2012 la un volum total de 2.412 unităţi vandute, cu care ocupă poziţia de lider, depăşind Duster, care, cu cele 1.775 unităţi, trece pe locul 2. Podiumul este completat de către Skoda Octavia (1.020 unităţi), urmată de către Logan MCV şi Ford Focus", se arată într-un comunicat al APIA. În ceea ce priveşte vehiculele comerciale uşoare (LCV), pe mărci, primele locuri sunt ocupate de Dacia, Volkswagen, Renault, Ford şi Fiat, acestea acoperind peste 63% din totalul pieţei. În funcţie de tipul de combustibil, în primele patru luni raportul dintre diesel şi benzină la autoturisme se inversează în favoarea motoarelor diesel, care înregistrează o cotă de piaţă de 55,6% faţă de cea de 43,5% obţinută anul trecut. Producţia de autovehicule a scăzut cu 1%, la 110.088 unităţi. Producţia de autoturisme s-a redus cu 0,7%, la 103.570 unităţi, iar cea de vehicule comerciale cu 21,6% la 6.518 unităţi. "În condiţiile unei cereri interne, în continuare, extrem de reduse, 93% din producţia pe aceste prime patru luni a fost exportată", se precizează în comunicatul APIA. Exporturile au înregistrat o creştere de 2,2% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, la un volum total de 102.219 unităţi. Exporturile de autoturisme au avansat cu 4,2%, la 96.522 maşini, în timp ce livrările de vehiculele comerciale au scăzut cu 23,4%, la 5.697 unităţi, faţă de 7.439 în 2011).  Scăderea înregistrată la vehiculele comerciale este cauzată de absenţa din date a modelului Transit Connect, scos din producţia de către uzina Ford de la Craiova. Cel mai căutat model la export este în continuare Dacia Duster, cu 9.644 unităţi în aprilie şi un total de 48.277 în primele patru luni (ceea ce reprezintă peste 50% din numărul total de autoturisme exportate), urmat de Sandero (4.949 unităţi în aprilie şi un total de 20.822 în acest an) şi Logan (3.728 unităţi în aprilie), acesta din urmă înregistrand practic o dublare a volumului total exportat în acest an, la 14.489 unităţi. Pe de altă parte, importurile au coborat cu 10,6% în ianuarie-aprilie, la 18.807 unităţi, din care 15.221 au fost autoturisme (-11,6%) şi 3.350 vehicule comerciale uşoare (-5,3%).

Cursul de schimb ar putea depăşi nivelui record de 4,46 lei/euro

Cursul ar putea depăşi nivelul istoric atins pe piaţa interbancară, de 4,46 lei/euro, dar o asemenea depreciere s-ar putea încheia printr-o intervenţie agresivă din partea BNR, care să le reamintească jucătorilor de forţa pe care o poate avea banca centrală pe piaţa locală. Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat la sfîrşitul săptămînii un curs de referinţă de 4,4265 lei/euro, reprezentand cel mai ridicat nivel de la introducerea moendei unice. Precedenul maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, a fost anunţat pe 2 mai, la acea dată jucătorii fiind îngrijoraţi de incertitudinile legate de măsurile pe care le va adopta noul executiv după căderea Guvernului Ungureanu. Comparativ cu finalulul anului trecut, cursula urcat cu 2,47%, de la 4,3197 lei/euro. "Nu este exclus să depăşim nivelul minim al leului stabilit recent de 4,46 lei/euro. Este dificil de spus, pentru că mişcarea curentă vine după o perioadă de mai mulţi ani în care cursul de schimb a fost într-o bună măsură controlat de către banca centrală.", a declarat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank. Muscalu spune că în această perioadă, după ce s-au înregistrat modificări de proporţii la nivel intern şi extern, a devenit neclar care ar fi preţul considerat corect de către majoritatea participanţilor la piaţă. "Este posibil, însă, ca deprecierea curentă să se încheie printr-o intervenţie agresivă, care să le amintească încă o dată participanţilor la piaţă de forţa pe care o poate avea banca centrală în această piaţă de dimensiuni relativ reduse. O asemenea mişcare este probabilă avand în vedere că temperarea deprecierii, cu scopul susţinerii stabilităţii financiare, care a părut că a fost implementată în ultimii ani, pare şi mai potrivită în prezent, după ce în ultimii doi ani salariile au înregistrat creşteri inferioare preţurilor de consum, reducand astfel capacitatea de achitare a datoriilor. În acelaşi timp, cursul s-a depreciat, accentuand dificultaţile în cazul datoriilor în valută", a explicat Muscalu. Totodată, analistul BCR, Eugen Şinca, crede că deprecierea leului a fost cauzată de factori interni şi că Romania ar trebui să-şi stabiliească o serie de priorităţi pentru a creşte gradul de atractivitate. "Schimbările politice frecvente de la începutul acestui an, fluxurile reduse de capitaluri externe private, în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro, şi rezultatele încă modeste în accesarea fondurilor europene sunt principalii factori care explică deprecierea leului cu 2,4% din luna ianuarie pană în prezent. De aici rezultă şi o serie de priorităţi pentru Romania în perioada următoare, pentru a creşte gradul de atractivitate în faţa investitorilor, precum menţinerea stabilităţii politice, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene structurale şi transmiterea unui mesaj coerent pieţelor globale, inclusiv prin intermediul acordului cu FMI şi UE", a declarat Şinca. Economistul şef al UniCredit ţiriac, Dan Bucşa, apreciază că este prea devreme pentru a estima un nivel maximal al cotaţiilor în următoarea perioadă şi trebuie văzut care vor fi evoluîiile imediate.

Au început epurările politice în Ministerul Agriculturii

Directorul general al APIA, Florin Faur, va fi transferat pe un alt post, iar mai multor directori din Ministerul Agriculturii li s-a cerut demisa, printre aceştia numărandu-se directorul general al Direcţiei de Buget Finanţe, Miron Moldovan, au declarat surse din instituţie. "Încă din primele minute de la predarea portofoliului, Daniel Constantin a dat undă verde schimbarilor şi înlocuirilor din funcţie. Numirile politice au fost primele şi cel mai uşor de înlocuit, iar celor care şi-au caştigat funcţiile prin concurs, fiind funcţionari publici, li s-a cerut demisia", au spus sursele citate. Încă în funcţie, lui Florin Faur, directorului general Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) din 2006, i s-a cerut deja demisia. Sursele citate susţin că este luată în calcul varianta înlocuirii lui Faur cu Dorel Benu, în prezent director adjunct la APIA. Alte variante sunt ca Florin Faur să rămană o perioadă director general adjunct sau să fie transferat la Timişoara pe postul de director executiv al agenţiei de plăţi locale.  Miron Moldovan, director general al Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Fonduri Europene din minister, ar urma să fie înlocuit de subalternul său, Mihai Puţintei, director în cadrul aceleiaşi direcţii. Miron Moldovan s-a ocupat de bugetul Ministerului Agriculturii timp de 11 ani şi lucrează în instituţie din anul 1988. Şi Corneliei Mihai, director general la Autoritatea de Management pentru PNDR, i s-a cerut demisia, însă în final s-a decis să ocupe un alt post în cadrul direcţiei. Achim Irimescu, nou secretar de stat al MADR, i-a cerut demisia lui Claudiu Coadă, directorul general adjunct promovat temporar la Autoritatea de Management petru PNDR. Şi Mihai Vădan, şef evaluari pentru fonduri europene, a fost anunţat că urmează să fie schimbat din funcţie şi i s-a cerut demisia.

Lenovo îşi deschide un magazin la Bucureşti

Lenovo va deschide, miercuri, primul magazin dedicat produselor companiei chineze, Lenovo Exclusive Store, amplasat în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii, a anunţat subsidiara din Romania. "Pentru prima dată în Romania, Lenovo crează un punct nodal în care vizitatorii pot explora în detaliu, într-un singur loc, cele mai reprezentative produse şi solutii IT furnizate de cel de-al doilea producător de calculatoare din lume", a anunţat compania. Lenovo a achiziţionat, în 2005, divizia de computere personale a IBM, pentru 1,25 miliarde de dolari.

Grecia, prea mică să doboare zona euro!

Zona euro ar rezista unei ieşiri a Greciei din uniunea monetară, a sugerat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, într-un interviu în presa germană, crescand presiunea asupra politicienilor eleni pentru formarea unui guvern, în cotextul opoziţiei puternice a populaţiei faţă de austeritate. "Am învăţat mult în ultimii doi ani şi am dezvoltat mecanisme de protecţie. Riscurile contagiunii la alte state ale zonei euro au fost reduse, iar zona euro pe ansamblu a devenit mai rezistentă. Ideea că nu am putea reacţion rapid la ceva ce se întamplă pe termen scurt este greşită. Vrem ca Grecia să rămană în zona euro. Dar trebuie să vrea asta şi să-şi accepte angajamentele. Nu putem forţa pe nimeni", a spus Schaeuble, într-un interviu pentru cotidianul Rheinische Post, preluat de Bloomberg. Liderul PASOK, Evangelos Venizelos, încearcă să obţină sprijinul a suficiente formaţiuni politice pentru a forma un guvern de unitate naţională.

Şantajul de la minele de aur

Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului Roşia Montană, vrea să reducă "substanţial" costurile pană cand Guvernul va avansa în procesul de avizare a proiectului, a anunţat, compania canadiană, odată cu raportarea unei pierderi de 2,6 milioane dolari canadieni pentru primul trimestru. "Compania analizează în prezent cheltuielile din toate domeniile, cu scopul de a reduce costurile lunare substanţial pană cand noul Guvern va avansa în procesul de avizare a proiectului (Roşia Montană, n.r.)", se arată în raportul financiar al Gabriel Resources. Gabriel a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de dolari canadieni (2 milioane de euro) în primul trimestru al acestui an, de peste două ori mai mult faţă de 1,1 milioane de dolari canadieni în perioada similară a anului trecut. Pierderea din primele trei luni ale acestui an reflectă acordarea de acţiuni în cadrul pachetelor salariale pentru conducere, 1,5 milioane de dolari canadieni (1,15 milioane de euro), şi costuri corporate, administrative şi generale de 1,5 milioane de dolari canadieni. Compania a avut un caştig de circa 400.000 de dolari canadieni (307.000 euro) în primul trimestru din dobanzi şi evoluţia cursului de schimb. La sfarşitul lunii martie, Gabriel Resources avea lichidităţi de 118,5 milioane de dolari canadieni (91 milioane euro), faţă de circa 135 milioane dolari canadieni la sfarşitul anului trecut şi aproximativ 40 de milioane de dolari canadieni la finele lunii martie 2011.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.