Economic

Evaziune de 10% din PIB

Ziarul de Vrancea
11 mai 2012 708 vizualizări
O treime din totalul salariaţilor lucrează la negru

Faţă de 2008 numărul persoanelor fără contract de muncă a urcat cu 900.000, arată un studiul prezentat de Consiliul Fiscal

Numărul persoanelor care muncesc la negru trece de 2,3 milioane, în creştere cu aproape 900.000 faţă de 2008, şi reprezintă mai mult de o treime din totalul salariaţilor, potrivit Consiliului Fiscal, care arată că evaziunea doar în cazul CAS, TVA şi impozit pe venit a fost de 10,3% din PIB în 2010. Datele prezentate de Consiliul Fiscal în raportul anual arată că la finele lui 2011 lucrau în economie 6,647 milioane de persoane, iar angajatorii au raportat un număr de 4,297 de salariaţi, rezultand că 2,349 milioane de persoane munceau la negru. Numărul celor care muncesc în economia neobservată a scăzut de la 1,744 milioane în 2006 la 1,467 milioane în 2008, pentru ca apoi să urce la 1,799 milioane în 2009 şi 2,257 milioane în 2010. Corespunzător, ponderea salariaţilor care muncesc la negru a avansat de la 22,5% în 2008 la 35,3% în 2011. "Conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune ridicată în Romania, doar în cazul CAS, TVA şi impozitului pe venit ea reprezentand 10,3% din
PIB în anul 2010. Dacă Romania ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB foarte aproape de media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în Romania ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară", se spune în raportul Consiliului Fiscal pentru 2011. Pentru identificarea economiei neobservate în Romania se recurge la clasificarea întregii economii în două sectoare: formal şi informal. Pentru sectorul formal se are în vedere abordarea subraportării utilizării forţei de muncă, precum şi a evaziunii fiscale de către societăţile nefinanciare, cu impact în subraportarea valorii adăugate brute. Evaluarea forţei de muncă neînregistrate - "munca la negru" - reprezintă cea mai importantă parte a economiei neobservate.  Metoda folosită se bazează pe compararea cererii şi ofertei de muncă cu scopul de a identifica persoanele care realizează o activitate legală într-o unitate din sectorul formal, dar nu sunt declarate autorităţilor.  Estimarea ofertei de forţă de muncă foloseşte datele din AMIGO şi alte surse administrative privind participarea populaţiei pe piaţa muncii. Ancheta oferă informaţii despre numărul de persoane care au declarat că au desfăşurat o activitate plătită în perioada de referinţă. Estimarea ofertei de forţă de muncă se realizează pe ramuri omogene de activitate, la nivel de două cifre CAEN, fără agricultură şi administraţie publică. Producţia agricolă se calculează în conturile naţionale, folosind date cantitative, iar pentru administraţia publică se aplică ipoteza conform căreia unităţile aparţinand acestui sector nu subevaluează activitatea depusă. Ancheta structurală anuală este sursa de date pentru cererea de forţă de muncă. Astfel, se utilizează datele privind numărul mediu de angajaţi, pe activităţi omogene, la nivel de 4 cifre CAEN. Diferenţa dintre numărul persoanelor care au declarat că muncesc într-o întreprindere şi numărul persoanelor declarate angajate de întreprinderi reprezintă "munca la negru". Munca la negru este evaluată cu aceleaşi componente ale situaţiei legale: salarii brute medii, contribuţii la asigurări sociale etc.  Consumul intermediar este determinat folosind aceeaşi pondere în producţie ca cea obţinută de întreprinderile mici pentru respectivele ramuri de activitate.  În conturile naţionale romaneşti se fac estimări privind evaziunea de la plata taxei pe valoarea adăugată. Evaziunea fiscală se obţine ca diferenţă între TVA teoretică şi cea încasată la bugetul de stat. TVA teoretică este estimată cu ajutorul elementelor de consum intermediar, consum final al gospodăriilor populaţiei, consum final al administraţiei publice şi private şi FBCF, pe baza cotelor de TVA pe produse, stabilite prin lege. Această fraudă fiscală este inclusă în valoarea producţiei, precum şi în valoarea adăugată brută pentru fiecare ramură corespunzătoare. În ceea ce priveşte sectorul informal, estimarea economiei neobservate se realizează pentru toate activităţile realizate de asociaţiile familiale şi lucrătorii pe cont propriu. Informaţiile despre aceste activităţi provin de la MFP.

Avem cea mai mică inflaţie din istorie

Preţurile au crescut cu doar 0,07% în aprilie, iar rata anuală coboară la 1,8%, acesta fiind un nou minim istoric

Rata anuală a inflaţiei a coborat în aprilie, ca urmare a ieftinirii alimentelor, la 1,8%, nou minim istoric, creşterea preţurilor de consum faţă de martie fiind de doar 0,07%, sub estimările analiştilor. În aprilie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,1%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%. Dintre alimente de departe cea mai mare creştere a fost înregistrată la ouă, de peste 16%. Cartofii s-au ieftinit cu 3,6%, în cazul celorlalte alimente care au înregistrat scăderi preţurile fiind mai mici cu sub 1%. Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (mai 2011 - aprilie 2012) faţă de precedentele 12 luni (mai 2010 - aprilie 2011), determinată pe baza IPC, este de 4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 4,1%, se arată într-un comunicat al INS. Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din Romania au apreciat, în cadrul unui sondaj intern, că inflaţia anuală va coborî după primele patru luni la 2,2%. Estimările au variat între 2% şi 2,5%. Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 2,4%, un nou minim istoric la acea dată, creşterea preţurilor de consum faţă de februarie fiind de 0,42%. Banca Naţională a Romaniei a ridicat în februarie prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de bază. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţi că prognoza privind inflaţia din acest an rămane la 3,2% şi că majorările salariale din sectorul public vor avea un impact marginal, de 0,2-0,3%, asupra inflaţiei.

Ponta anunţă că propune cote diferenţiate de impozitare

Guvernul va propune pentru anul viitor un proiect de buget incluzand cote diferenţiate de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice, de 8%, 12% şi 16%, sistem care ar urma să fie introdus de la 1 ianuarie 2013 dacă USL va caştiga alegerile din toamnă, potrivit premierului Victor Ponta. "Viziunea fiscal-bugetară şi economică a USL va fi inclusă în proiectul de buget pe care îl prezentăm Parlamentului în septembrie sau cel mai tarziu în octombrie, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Acolo vom implementa cele mai importante măsuri ale viziunii noastre, referitoare la cele trei cote diferenţiate, de 8%, 12% şi 16%, referitoare la TVA-ul diferenţiată pentru produsele agricole şi la intenţia noastră extrem de serioasă de a reduce contribuţiile de asigurări sociale. Acum am preluat un buget din mers, iar delegaţia FMI era la Bucureşti şi nu ne-am dorit să plece fără o scrisoare de intenţie", a spus Ponta. Surse din PSD au declarat, în urmă cu un an, că programul economic al USL prevede trei trepte de impozitare a veniturilor, una de 16%, generală, şi două de 8%, respectiv 12%, pentru veniturile mici şi foarte mici. Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a declarat în această săptămană că, începand cu anul viitor, vor fi aplicate cote mai mici de impozitare în cazul salariilor sub 1.600 de lei. "Cota unica de 16% se menţine, dar pentru că avem categorii defavorizate şi pentru că salariul minim, din punctul meu de vedere şi din noile concepţii ale Uniunii Europene, nu creşte suficiient de mult, trebuie protejate aceste categorii care, mai ales prin contracte pe perioadă determinată, nu vor depăşi salariul minim pe economie. De aceea, vom aplica nişte cote mai mici de 16%, din 2013. Pană în 800 de lei, de exemplu, cota va fi de 8%, între salariul minim şi 1.600 de lei va fi de 12%, iar peste va fi de 16%", a spus Campeanu, citată în presă.  Cota unică de impozitare a fost introdusă din ianuarie 2005 de Guvernul Tăriceanu, imediat după preluarea mandatului.

Producţia industrială a început să o ia la vale

Producţia industrială a scăzut în primul trimestru, faţă de ianuarie-martie 2011, cu 0,4% ca serie brută, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,5%, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Sttaistică (INS). Industria prelucrătoare a scăzut cu 1,6%, iar cea extractivă cu 0,8%, serie brută. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 7,8%. "Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria energetică (plus 5,2%) şi în industria bunurilor de capital (plus 3,2%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în industria bunurilor intermediare (-7,2%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,5%) şi în industria bunurilor de uz curent (-0,8%)", arată INS, într-un comunicat. Ca serie ajustată producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au urcat cu 8,7%, iar industria prelucrătoare şi industria extractivă au scăzut cu 0,7%, respectiv cu 0,2%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria energetică (5,6%), industria bunurilor de capital (5,2%) şi cea a bunurilor de uz curent (0,5%). Industria bunurilor intermediare a scăzut cu 7%, iar industria bunurilor de folosinţă îndelungată a rămas la acelaşi nivel. În martie, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 14,5%, datorită creşterii industriei extractive (22,9%) şi industriei prelucrătoare (18,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 8,2%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la industria bunurilor intermediare (26,8%), industria bunurilor de uz curent (20,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (17,1%) şi cea a bunurilor de capital (10%). Industria energetică a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna precedentă.  Faţă de martie 2011 producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,2%, dar ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a fost mai mare cu 0,5%.

Cum să pierzi două miliarde de euro pe mîna "Balenei din Londra"

JPMorgan a anunţat pierderi de 2 miliarde de euro din derivate pe bonduri corporate, după ce în urmă cu aproape o lună Wall Street Journal scria că mai multe fonduri de hedging pariază împotriva poziţiilor "uriaşe" luate de un trader al băncii americane, supranumit "Balena din Londra". Pentru o instituţie de credit care a trecut prin criza financiară fără să raporteze pierderi, eroarea este stanjenitoare, notează Reuters. Anunţul a lovit atat cotaţia acţiunilor, cat şi reputaţia directorul general, Jamie Dimon, şi a JPMorgan. Contractele futures pe acţiunile băncii au scăzut cu 7% după închiderea bursei americane. "Situaţia asta ne face de ruşine", a spus Dimon, cerandu-şi scuze într-o conferinţă cu analiştii organizată inopinat. Oficialul a recunoscut că pierderile sunt legate de un articol de luna trecută din Wall Street Journal, referitor la un trader, "supranumit "Balena din Londra" sau "Balena Albă", care a acumulat poziţii financiare foarte mari pe anumite tipuri de investiţii. Mai multe fonduri de hedging au pariat împotriva acestuia.  JPMorgan estimează că divizia cu portofoliul afectat de tranzacţiile nereuşite va raporta o pierdere de 800 de milioane de dolari pentru acest trimestru. Anterior, banca se aştepta la un profit de 200 de milioane de dolari de la operaţiunile respective. "Ne-ar putea costa cu încă un miliard de dolari mai mult. Este riscant şi va fi pentru mai multe trimestre", a spus Dimon. În aprilie, Wall Street Journal relata că mai mulţi jucători afirmă că traderul londonez al JPMorgan, Bruno Iksil, numit "Balena din Londra" a acumulat poziţii masive pe o piaţă a derivatelor, iar multe fonduri de hedging au decis să mizeze împotriva acestuia. Potrivit unor surse din piaţă citate la acel moment de Bloomberg, poziţiile acumulate de Iksil s-ar fi putut ridica la circa 100 de miliarde de dolari, însă prin tranzacţii acesta reuşea să influenţeze o piaţă a derivatelor de circa 10.000 de miliarde de dolari.


Cererea pentru acţiuni Facebook a depăşit oferta

Oferta publică iniţială a Facebook este deja suprasubscrisă, a declarat o sursă apropiată situaţiei, la numai cateva zile după ce cea mai mare reţea de socializare din lume a iniţiat un turneu de prezentări în SUA pentru atragerea investitorilor, transmite Reuters. În pofida temerilor privind încetinirea creşterii, a unui preţ destul de ridicat şi a semnelor că Facebook are probleme în majorarea veniturilor din publicitate pe telefoanele mobile, investitorii instituţionali au indicat deja că cererea pentru acţiuni Facebook a depăşit oferta, a spus sursa citată pentru Reuters. Analiştii afirmă că Facebook, care vizează atragerea a circa 10,6 miliarde de dolari prin vanzarea a 337 milioane de acţiuni la 28-37 dolari pe titlu, ar putea creşte intervalul de preţ dacă cererea se dovedeşte a fi suficient de solidă. Facebook a refuzat să comenteze. Tranzacţionarea acţiunilor Facebok ar trebui să înceapă la sfarşitul săptămanii următoare.

Vom avea creştere economică mai mică

Comisia Europeană (CE) se aşteaptă la o creştere economică a Romaniei de 1,4% în acest an, potivit prognozei economice de primăvară a UE, mai redusă faţă de estimarea din februarie de 1,6% sau de cea de 2,1% din toamna anului trecut. Experţii CE, FMI şi Băncii Mondiale, aflaţi la Bucureşti în perioada 24 aprilie-9 mai pentru evaluarea acordurilor cu Romania, au anunţat la finalul misiunii că estimează un avans economic de circa 1,5% pentru Romania în acest an. Pentru anul următor, Comisia a redus prognoza de creştere economică a Romaniei de la 3,4%, cat anticipa în toamnă, la 2,9%.

Afacerile din comerţul auto, pe minus

Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a scǎzut în primul trimestru, comparativ cu perioada ianuarie-martie 2011, atat ca serie brută cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,9%, respectiv cu 2,7%. Evoluţia a fost determinată de scăderile înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (16,1% serie brută), la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (7,2%) şi la comerţul cu autovehicule (2,5%). Activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor au crescut cu 0,4%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat. Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 2,8% mai micǎ faţă de primul trimestru din 2011, scădere provenită de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (7,3%), de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (5,1%) şi de la activităţi ale hotelurilor şi restaurantelor (0,9%). Creşteri s-au înregistrat la activităţile de spǎlare, curǎţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (9,1%) şi la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (1,2%).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.