Mozaic economic:Tranzacţiile cu acţiunile FP au dinamizat bursa
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 0,43% în prima parte a şedinţei, într-o piaţă liniştită, unde un deal cu 2,59% din acţiunile Fondului Proprietatea (FP) de 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro) a propulsat lichiditatea la cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Piaţa locală a urmat încă din primele minute evoluţia burselor europene şi deschis ziua în scădere uşoară. În jurul orei 10:30 a trecut pentru scurt timp pe verde, însă apoi s-a întors pe scădere uşoară. Punctul minim al indicelui general al bursei, BET-C, a fost atins cu puţin înaintea orei 12:00, cînd piaţa era cu 0,63% sub nivelul de joi. Mişcările au venit în cadrul unor tranzacţii cu volume foarte reduse de acţiuni. La ora 13:02, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,31%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,37% sub nivelul de joi. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborît cu 0,9%. În acelaşi timp, indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 0,56%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Pe piaţa principală investitorii au tranzacţionat acţiuni de doar 4,1 milioane lei, titluri de stat (1,3 milioane lei) şi produse structurate (2,8 milioane lei). Un deal cu 2,59% din acţiunile Fondului Proprietatea, pentru 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro), a dus lichiditatea totală la 203,5 milioane lei (46,1 milioane euro). Un rulaj mai mare a fost înregistrat la 23 februarie 2011, cînd BERD a vîndut aproape 5% din acţiunile BRD, pentru 454,7 milioane lei (107,3 milioane euro). Atunci, lichiditatea bursei a fost de 489,7 milioane lei (115,8 milioane euro). Rulajul de vineri este de aproape zece ori peste cel din prima parte a şedinţei anterioare, de 20,7 milioane lei (4,7 milioane euro). Lichiditatea de joi a fost şi ea susţinută de tranzacţii negociate. Astfel, patru deal-uri cu 0,2% din acţiunile BRD - Groupe Societe Generale (BRD), de 14,7 milioane lei (3,3 milioane euro), au acoperit 71% din rulaj. Tranzacţia negociată cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost realizată la preţul de 0,5585 lei, similar ultimei cotaţii înregistrate joi pe piaţa principală. Deal-ul nu a influenţat preţul acţiunilor pe piaţa principală, astfel că titlurile au rămas pe scădere uşoară. La ora 13:02, acţiunile erau cotate la 0,556 lei, preţ cu 0,45% sub închiderea de joi, iar operaţiunile însumau doar 1,1 milioane lei. La mijlocul şedinţei, bursele vest-europene erau în scădere cu pînă la 0,8%, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est înregistrau o evoluţie incertă. Bursele au fost influenţate pe de o parte de un sondaj care a arătat că în aprilie contractarea activităţii din sectoarele private s-a accelerat în Aprilie, precum şi de datele peste aşteptări privind vînzările din retail în zona euro. Investitorii aşteaptă vineri şi publicarea unor informaţii despre piaţa muncii din SUA.
Samsung a prezentat Galaxy S III, un smartphone mai mare şi mai puternic
Samsung a prezentat la Londra Galaxy S III, o versiune mai mare şi mai puternică a celui mai important model al grupului sud-coreean, prin care vizează susţinerea creşterii pe piaţa smartphone-urilor şi ţinteşte cîştigarea de cotă de piaţă de la Apple. Galaxy S III dispune de tehnologie de recunoaştere facială şi un procesor mai puternic, care permite utilizatorilor să urmărească înregistrări video în timp ce scriu mesaje sau trimit un email, potrivit Wall Street Journal. Samsung speră că noul model va reduce cota de piaţă a rivalului Apple înaintea lansării următorului model iPhone în acest an. "S III este o evoluţie, dar nu o revoluţie. Este o îmbunătăţire, dar nu schimbă regulile jocului şi nici nu doboară iPhone. Strategia Samsung este de a oferi tehnologie bună la un preţ mai ieftin şi va pune puţin pe gînduri Apple. Va exercita presiune asupra Apple pentru a dezvolta un iPhone 5 mult îmbunătăţit", a afirmat directorul general al companiei de analiză Strategy Analytics, Neil Mawston. Noul model vine în contextul aşteptărilor pentru intensificarea concurenţei pentru Samsung pe piaţa smartphone-urilor, nu doar din partea Apple, ci şi a producătorilor chinezi precum Huawei Technologies şi ZTE, care produc modele mai ieftine. Samsung vrea să vîndă peste 200 de milioane de smartphone-uri în acest an şi să controleze o cotă de 23-24% pe piaţa mondială a smartphone-urilor. Faţă de anul trecut, producţia ar creşte cu peste 20%. Preşedintele diviziei pentru dispozitive mobile a Samsung, J.K. Shin, a refuzat să estimeze vînzări pentru noul model Galaxy sau să comenteze asupra preţului. Oficialul a afirmat doar că va fi mai scump ca predecesorul Galaxy S II, care se vinde în SUA fără abonament la circa 500 de dolari. Noul telefon va ajunge în magazinele din Europa la sfîrşitul lunii, iar în SUA în vară. Galaxy S III funcţionează pe platforma Android a Google şi este echipat cu un chip mai rapid, un procesor quad-core dezvoltat de Samsung pentru a face faţă iPhone. Smartphone-ul are şi capacităţi de recunoaştere facială şi vocală. Samsung afirmă că telefonul poate detecta mişcări ale ochiului şi poate stopa oprirea automată dacă utilizatorul priveşte la ecranul de 4,8 inch.
Înmatriculările noi de vehicule pentru pasageri au săltat puternic
înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut în primul trimestru cu 19,7% faţă de perioada similară din 2011, iar înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au urcat cu 38%, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, prima categorie cuprinde 50.845 de vehicule (din care 49.532 autoturisme), iar cea de-a doua 17.783. Datele au fost furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculări Vehicule din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Înmatriculările noi se referă la vehicule noi fabricate în ţară sau în alte state şi vehicule de ocazie importate, inclusiv maşini vîndute în leasing, înmatriculate. "În trimestrul I 2012 comparativ cu trimestrul I 2011 la categoria autoturisme s-a înregistrat o creştere cu 20,3%, şi respectiv la categoria autobuze şi microbuze cu 11,3%. La categoria mopede şi motociclete s-a înregistrat o scădere cu 7,1% faţă de trimestrul I 2011", arată INS, într-un comunicat. În ceea ce priveşte înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor, cea mai semnificativă valoare a creşterii s-a înregistrat la categoria autocamioane, cu 54,4%. Faţă de trimestrul IV 2011, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 8,2% în trimestrul I 2012, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au scăzut cu 10,3%.
Afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 3,7%
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în primul trimestru, faţă de perioada similară din 2011, atît ca serie brută cît şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,7%, respectiv 4,5%. Evoluţia a fost influenţată de creşterea comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (9,4%, serie brută), vînzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (4,8%), şi de produse nealimentare (0,2%), potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ca serie ajustată creşterea comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a fost de 9,2%, a vînzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun de 5,1%, iar a vînzărilor de produse nealimentare de 1,4%. În martie faţă de luna precedentă cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 18,8%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (32,1%), la vînzările de produse nealimentare (18,7%) şi la vînzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (11,1%). Indicatorul serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2012 comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,2%, datorită creşterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate (15,5%) şi la vînzările de produse nealimentare (1,8%). Vînzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 2,1%. În martie 2012 comparativ cu martie 2011 volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, serie brută, a urcat cu 1,8%, iar ca serie ajustată a avansat cu 3,1%.
Reuters: Investitorii Facebook se vor îmbogăţi şi mai mult
Bogaţii din acţionariatul Facebook se vor îmbogăţi şi mai mult după oferta publică iniţială de circa 10,6 miliarde de dolari, record pentru Silicon Valley, în urma căreia compania care operează reţeaua de socializare ar putea fi evaluată la 77-96 miliarde de dolari, potrivit Reuters. Facebook primeşte doar jumătate, 5,6 miliarde de dolari, din suma de 10,6 miliarde de dolari, calculată la o valoare situată la mijlocul intervalului de preţ de 28-35 dolari pe acţiune ţintit de companie pentru oferta publică. Restul, de circa 4,9 miliarde de dolari revine unor investitori privilegiaţi, care au avut posibilitatea să intre în posesia unor pachete de acţiuni Facebook înainte de listare. Cei mai importanţi dintre aceştia sînt directorul general al Facebook, Mark Zuckerberg, firma Accel Partners, investitorul Peter Thiel, cofondator al PayPal, compania DST a magnatului rus Iuri Milner şi banca de investiţii Goldman Sachs. Mark Pincus, cofondator al companiei de jocuri Zynga, va primi circa 32 milioane de dolari. Printre cei care îşi păstrează în acest moment participaţiile se numără Sean Parker, cofondator al Napster şi preşedinte fondator al Facebook, Dustin Moskovitz, cofondator Facebook şi fost coleg de cameră cu Zuckerberg la Haevard, diverşi directori ai companiei, precum şi firma de investiţii Andreessen Horowitz.
Argentina naţionalizează compania petrolieră YPF
Congresul Argentinei a aprobat, cu o majoritate copleşitoare în camera inferioară, naţionalizarea companiei petroliere YPF, controlată de grupul spaniol Repsol, subliniind susţinerea largă în rîndul populaţiei pentru această măsură, transmite Reuters. Legea naţionalizării YPF trebuie semnată şi de preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez, pentru a deveni lege. Senatul a aprobat planul săptămîna trecută, cu o majoritate similară Camerei Deputaţilor. Fernandez, care a întărit controlul statului asupra economiei, a prezentat planul de preluare a participaţiei majoritare la YPF de la Repsol la numai şase luni de la recîştigarea alegerilor. Decizia naţionalizării a atras represalii rapide din partea Spaniei, care a blocat importurile de biodisel din Argentina. Totodată, Wall Street avertizează că Argentina riscă să sperie investiţiile necesare pentru a promova creşterea economică, în contextul crizei datoriilor din Europa şi cererii mai reduse din partea partenerului comercial cheie Brazilia. Sectorul de afaceri a fost alarmat deja de alte decizii ale preşedintelui Fernandez, precum preluarea controlului sistemului de pensii private în 2008 şi, mai recent, a impunerii unor sisteme de control asupra cursului de schimb care au afectat încrederea.
Yuanul urcă în importanţă în coşul FMI
Statele Unite susţin propunerea Chinei pentru includerea yuanului în coşul de valute care formează unitatea monetară a instituţiei, Drepturile Speciale de Tragere (DST), a declarat vicepremierul chinez, Wang Qishan, vineri, după discuţii la nivel înalt între Beijing şi Washington, potrivit Reuters. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Poziţia FMI este, însă, că o monedă trebuie să fie convertibilă înainte să poată fi inclusă în coşul valutar. China ia în calcul convertibilitatea yuanului abia din 2015. SUA sînt singurul acţionar al FMI cu drept de veto în privinţa deciziilor, asigurat de deţinerea a 16,5% din drepturile de vot. Drepturile Speciale de Tragere au fost create acum mai mult de 40 de ani de FMI ca activ de rezervă internaţională, iar construcţia valorii unităţii monetare este revizuită odată la cinci ani, pe baza unui coş de valute "care pot fi utilizate liber". Ultima revizuire a avut loc în 2010.
