Toate facturile în euro vor urca vertiginos
Referinţa publicată de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a atins un nou maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, în creştere cu 1,98 bani faţă de nivelul de luni, deprecierea leului temperîndu-se spre jumătatea zilei ca urmare a intervenţiilor indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor. Leul s-a depreciat abrupt în ultimele zile, după căderea Guvernului Ungureanu, jucătorii fiind îngrijoraţi de incertitudinile legate de măsurile pe care le va adopta noul executiv. Cotaţiile au atins valori maxime istorice atît vineri, cît şi în şedinţa de luni. Referinţa s-a plasat luni la 4,3970 lei/euro, reprezentînd precendetul nivel record. Comparativ cu finalul anului trecut, cînd euro a fost cotat la 4,3197 lei, cursul de miercuri este cu 2,2% mai mare. Principala consecinţă a acestei mişcări pe piaţa valutară va fi umflarea tuturor facturilor exprimate în euro, cum ar fi: combustibili, telefonie mobilă, autoturisme, rate în valută, energie electrică sau gaz. Economistul ING Bank, Vald Muscalu, consideră că nominalizarea pentru funcţia de ministru de finanţe a prim-viceguvernatorul băncii centrale, Florin Georgescu, limitează într-o anumită măsură magnitudinea relaxării fiscale, care pare probabilă, mai ales avînd în vedere că premierul desemenat a transmis că Georgescu va rămîne în funcţie numai pînă la alegerile generale din noiembrie. El se aşteaptă ca leul să recupereze o parte din terenul pierdut, iar optimismul din pieţele internaţionale de capital ar putea favoriza această evoluţie. Cotaţiile monedei naţionale au continuat să atingă niveluri record la începutul sesiunii interbancare de miercuri, după ce marţi piaţa locală a fost închisă, iar cursul a urcat pînă la un maxim de 4,4314 lei/euro, după care a început să scadă, ca urmare a intervenţiilor BNR, potrivit dealerilor. Marţi, 1 mai, a fost zi nebancară în Romania, însă jucătorii internaţionali au tranzacţionat euro în raport cu leul pînă la un maxim de 4,4675 unităţi, spun dealerii. Cu puţin timp înainte de ora 13:00, cînd BNR anunţă referinţa, operaţiunile se realizau la 4,4155 - 4,4180 lei/euro. Pentru francul elveţian, referinţa a urcat miercuri cu 1,63 bani, la 3,6756 lei/franc, un nou maxim din 5 septembrie. La acea dată, francul a fost cotat la 3,8133 lei. Cursul pentru dolar a crescut cu 1,66 bani, de la 3,3240 lei/dolar la 3,3594 lei/dolar.
Ce spune Isărescu despre deprecierea euro
Creşterea cursului de schimb pare o reacţie de mică amploare la evoluţiile politice din ultimele zile, dar nu este exclus ca noul nivel să reflecte şi o modificare a fundamentelor macroeconomice, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizînd că miercuri cotaţiile s-au stabilizat singure. "Cursul de schimb pare deocamdată o reacţie (...) dar şi aici nu ne dăm seama dacă nu cumva, după o perioadă de trei ani, fundamentele duc la o anumită mişcare a acestei zone. Avem trei ani în care diferenţialul de inflaţie a fost în defavoarea noastră. în patru luni avem două schimbări de guvern, o lună de manifestaţii şi proteste sociale, o iarnă destul de grea. Să nu trecem cu vederea nici aceste lucruri pe care nu aveam cum să le prevedem în toamna anului trecut. S-ar putea să fie mişcări generate de o combinaţie de factori", a afirmat şeful băncii centrale. Isărescu a ţinut să precizeze că nu se poate vorbi de o depreciere de amploare a cursului. "Azi am văzut o stabilizare de la sine, chiar dacă a fost depăşită acea barieră psihologică de 4,4 lei/euro, despre care de care se tot vorbeşte în presă", a adăugat guvernatorul BNR. El apreciază că evoluţia cursului nu va avea un impact important asupra inflaţiei. Este pentru a doua oară în ultimele luni cînd guvernatorul BNR vorbeşte despre o depreciere a leului pe baza fundamentelor macroeconomice. Această ultimă declaraţie sugerează chiar că banca centrală ar putea fi confortabilă cu noul nivel al cotaţiilor.
Rezervele valutare s-au diminuat cu 268 milioane euro
Rezervele valutare la BNR au coborît în aprilie cu 268 de milioane euro, la 34,33 miliarde euro, în condiţiile unor ieşiri de aproape un miliard de euro, concomitent cu suplimentări de circa 700 de milioane euro, potrivit unui comunicat al băncii centrale. La rezerva valutară au fost consemnate în aprilie intrări de 698 milioane euro, reprezentînd alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele. În aceleşi timp, de la rezerva valutară au ieşit 966 milioane euro, reprezentînd modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobînzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. Pe parcursul lunii precedente, dealerii au indicat în repetate şedinţe că banca centrală intervine indirect pe piaţa valutară prin vînzare de euro pentru a sprijini cursul de schimb al monedei naţionale. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,9 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 aprilie 2012 au fost de 38,52 miliarde euro, faţă de 38,75 milioane euro la 31 martie 2012. Plăţile scadente în luna mai 2012 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 1,02 miliarde euro.
Capital Economics: Un derapaj fiscal uşor nu ar îngrijora
ţinta de deficit bugetar este considerată de analişti ca fiind prea ambiţioasă
Un derapaj fiscal moderat nu ar reprezenta neapărat un motiv de îngrijorare, atît timp cît noile politici fiscale vor fi prezentate într-un cadru credibil de consolidare fiscală, cu sprijinul FMI, în contextul unei ţinte prea ambiţioase privind deficitul bugetar, potrivit Capital Economics. Într-un comentariu privind decizia de politică monetară de joi a BNR şi guvernul desemnat de Victor Ponta, compania britanică de consultanţă Capital Economics notează, într-o analiză transmisă ieri, că numirea lui Florin Georgescu în poziţia de ministru al Finanţelor ar trebui să contribuie la calmarea pieţelor, deranjate în ultimele zile de căderea Cabinetului Ungureanu. Georgescu, prim viceguvernator al BNR şi fost ministru de Finanţe în perioada 1992-1996, a fost numit ministru al Finanţelor Publice pînă la alegerile generale din această toamnă. Deşi Ponta a reafirmat angajamentul Romaniei faţă de programul convenit cu FMI şi Comisia Europeană, nemulţumirea populaţiei ar putea determina guvernul să atenueze austeritatea, consideră analiştii Capital Economics. "Nu credem că un derapaj fiscal moderat este neapărat un lucru rău. Se pare că cererea externă slabă a împins economia în recesiune în primul trimestru, în timp ce cifrele dezamăgitoare de astăzi din Europa sugerează că trimestrul al doilea ar putea fi şi mai rău. în acest context, ţinta asumată de guvernul anterior, de a reduce deficitul bugetar de la 5,2% din PIB anul trecut la 3% în acest an, pare cam abruptă", se spune în raportul casei de consultanţă. Astfel, dacă politicile fiscale ale noului guvern vor fi prezentate într-un cadrul credibil de consolidare fiscală, cu sprijinul FMI, pieţele ar putea avea o reacţie destul de pozitivă. potrivit Capital Economics. Analiştii Capital Economics consideră că BNR a menţinut dobînda pe fondul temerilor privind volatilitatea cursului de schimb valutar. Totuşi, firma apreciază că decizia de miercuri a băncii centrale ar putea marca doar o întrerupere a ciclului de reducere a dobînzii de politică monetară, care va fi reluat după stabilizarea situaţiei politice şi a leului. Astfel, BNR ar putea reduce dobînda în acest an cu încă 0,25-0,5 puncte procentuale, la 4,75-5%. Analiştii notează că deprecierea leului în urma căderii guvernului a fost una modestă, datorită intervenţiilor BNR, anticipării de către piaţă a deciziei de politică monetară de miercuri şi desemnării rapide a unui nou premier, care a calmat temerile privind un eventual locaj politic.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
