Economic

Mozaic economic:Salariile vor fi impozitate diferenţiat

Ziarul de Vrancea
29 apr 2012 967 vizualizări
USL va menţine cota de 16%, dar lefurile sub 1.600 de lei vor fi impozite după o schemă cu două trepte de 8% şi respectiv 12%

USL a lansat, pînă acum, şapte programe constuind viziunea sa despre economie, educaţie, administraţie, agricultură, turism, mediu şi energie, printre promisiuni numărîndu-se crearea unui milion de noi locuri de muncă şi introducerea impozitului diferenţiat. În viziunea sa despre economie, USL a avansat promisiunea de a face un milion de noi locuri de muncă, astfel încît numărul de angajaţi să devină cel puţin egal cu numărul de pensionari, promiţînd, totodată, o creştere economică de 4% anual. Obiectivul de creare a un milion de noi locuri de muncă va fi posibil, în viziunea USL, în principal, prin reducerea costului muncii şi prin scăderea fiscalităţii. USL a promis reducerea CAS cu 5% pentru angajatori, reducerea integrală a plăţii CAS datorate de angajatori pentru un an, precum şi zero taxe pentru angajarea în regim part-time şi creşterea salariului minim pe economie la 800 lei/lună. USL va păstra plafonul de 16% şi va introduce impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale, astfel: cota 8% - pînă la 800 lei/lună, cota 12% - de la 800 lei/lună pînă la 1600 lei/ lună şi cota 16% - pentru ce depăşeşte 1600 lei lună.

TVA de 19% în patru ani

După patru ani de mandat USL promite că TVA va reveni la 19%. USL promite, totodată, deduceri de impozite la jumătate din plata pentru pensie privată şi asigurări private de sănătate, cu plafon stabilit. De asemenea, USL va introduce cota redusă de TVA la producţia de cereale, pîine, carne proaspătă, lapte şi legume (TVA 24%, din care 9% către buget şi 15% dedus producătorului). USL promite că va acorda şi un card de credit pentru IMM-uri cu valoare cuprinsă între 5.000 şi 100.000 de Euro şi că va capitaliza CEC şi Eximbank. Viziunea USL asupra guvernării, în domeniul economic, cuprinde şi plafonarea împrumuturilor guvernamentale pe piaţa internă. De asemenea, contractarea unor împrumuturi externe nu se va mai face decît pentru investiţii. USL promite, totodată, să restructureze ANAF, Garda Financiară şi Vama şi să desfiinţeze 6.000 de posturi numite politic în perioada 2009-2010. De asemenea, USL promite să plafoneze cheltuielile cu bunurile şi serviciile la minus 50% din valoarea actuală, să adapteze acordul actual cu FMI şi să negocieze în 2013 un nou acord cu FMI. USL are în vedere, de asemenea, crearea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe pînă în 2016. Viziunea USL în ceea ce priveşte administraţia prevede că funcţiile politice se vor limita doar la miniştri şi la secretarii de stat, Uniunea avînd în vedere ca în prima lună de guvernare să modifice Legea-cadru a descentralizării. Pe de altă parte, USL şi-a propus să desfiinţeze Ministerul Dezvoltării, avînd în vedere că din 2012 se realizează trecerea de atribuţii şi de competenţe de la Guvern către regiuni. USL îşi propune, de asemenea, să comaseze terenurile agricole şi să realizeze gratuit cadastrul pentru acestea. Mai mult, USL îşi propune ca, pînă în 2020, să construiască 1.200 de kilometri de autostradă. În ceea ce priveşte turismul, USL are în vedere să scutească trei ani de la impozitul pe profit investiţiile în acest domeniu, să elaboreze un nou act normativ de reglementare a situaţiei plajelor, să amplaseze bariere în larg pentru oprirea algelor, să extindă sezonul estival, să iniţieze programul „Prima piscină”, cu o cofinanţare de la bugetul de stat.

Tunurile pe băieţii deştepţi?

De asemea, există un document intitulat "Cele 15 propuneri ale USL pentru guvernare", care prevede evitarea situaţiilor în care premierul nu ştie ce documente internaţionale îşi asumă ţara, precum în cazul ACTA. USL îşi propune un dialog susţinut cu opoziţia, ONG-urile, societatea civilă în legătură cu aderarea la Schengen şi cu MCV precum şi combaterea politizării corupţiei promovate sistematic de către PDL. Un alt punct vizează combaterea corupţiei guvernamentale şi "stoparea spolieriibugetului de stat" prin modificarea şi aplicarea Legii achiziţiilor publice şi prin exercitarea controlului Curţii de Conturi asupra activităţii ANAF şi ANRMAP. Totodată, documentul USL prevede depolitizarea structurilor deconcentrate şi retragerea "Legii Igaş" privind dreptul de a candida al funcţionarilor publici, precum şi revenirea la valorile pensiilor şi salariilor de dinainte de iunie 2010, asumarea unui deficit de 3% convenit cu FMI şi modificarea de urgenţă a Legii responsabilităţii fiscale, care nu conţine niciun articol care să prevadă răspunderea în faţa Parlamentului a celor care încalcă legea. Programul USL vizează şi reglementarea de urgenţă a actelor normative privind Fondul de Rezervă al prim-ministrului, anchetarea şi controlul "băieţilor deştepţi din energie", respingerea proiectului Roşia Montană, cu "evaluarea corectă pe trei zone: respectul pentru mediu, protejarea interesului naţional şi combaterea corupţiei politice".

Cei mai norocoşi angajaţi
u GE Energy are cei mai fericiţi angajaţi tineri din SUA, urmată de companii ca GSK sau FedEx

GE Energy, divizie a gigantului General Electric, are cei mai fericiţi angajaţi tineri din SUA, potrivit unui top realizat de site-ul CarreerBliss.com, care mai cuprinde companii ca AstraZeneca, GlaxoSmithKline, Wipro sau FedEx. Topul a fost efectuat în urma unui sondaj la care au participat peste 223.500 de angajaţi timp de un an, între martie 2011 şi martie 2012, potrivit Forbes. Angajaţii tineri, cu experienţă mai mică de 10 ani în locuri de muncă cu normă întreagă, au dat note companiilor la care lucrează în funcţie de cît sînt de mulţumiţi şi fericiţi la lucru. GE Energy, cu sediul în Atlanta, Georgia şi peste 100.000 de angajaţi în 100 de ţări, şi-a adjudecat astfel prima poziţie în top. Reprezentanţii GE Energy consideră că unul dintre principalele atuuri ale companiei în relaţia cu angajaţii este chiar obiectul muncii - turbine eoliene, panouri solare, motoare pe bioetanol, reţele electrice inteligente - produse considerate importante pentru omenire. De asemenea, angajaţii tineri ai GE Energy primesc responsabilităţi încă de la început şi au un grad relativ ridicat de libertate în relaţia cu clienţii, astfel că munca este mai satisfăcătoare, consideră compania. Pe locul al doilea în top este lanţul de magazine premium Nordstrom, cu sediul la Seattle. Compania susţine că principalul motiv pentru care angajaţii se declară mulţumiţi şi fericiţi la locul de muncă este spiritul competitiv promovat de management. Nordstrom este urmată în top de compania de construcţii Fluor, operatorul de zboruri spaţiale United Space Alliance, compania farmaceutică AstraZeneca, constructorul de locuinţe Centex, grupul farmaceutic GlaxoSmithKline, compania de servicii IT şi consultanţă Wipro, compania de curierat FedEx şi consorţiul de servicii de sănătate Kaiser Permanente.

Injecţie de 129 milioane lei la Bănca Transilvania

Acţionarii Băncii Transilvania (TLV) au aprobat, vineri, majorarea capitalului social cu 129,3 milioane lei, la 1,903 miliarde lei, prin capitalizarea unor rezerve, şi o emisiune de obligaţiuni convertibile de 30 milioane euro, au declarat surse din acţionariatul băncii. "A fost o AGA liniştită, toate punctele de pe ordinea de zi au fost aprobate", au afirmat sursele citate. Administratorii au propus ca 122,5 milioane lei să fie utilizaţi din rezervele constituite din profitul de anul trecut, iar 6,1 milioane lei să provină din rezervele din anii anteriori. încă 732.000 de lei ar urma să provină din unele prime de emisiune. Banca Transilvania a înregistrat anul trecut un profit net de 131,8 milioane lei (31 milioane euro), cu 35% peste cîştigul din 2010, pe fondul continuării creşterii creditării şi veniturilor din dobînzi şi scăderii cheltuielilor cu provizioanele. În schimbul banilor cu care va fi majorat capitalul, banca va emite acţiuni pe care le va acorda gratuit acţionarilor. În AGA, Vasile Puşcaş, fost ministru delegat pentru Afaceri Europene şi negociator şef al Romaniei cu UE, a fost ales membru în Consiliul de Administraţie al băncii. El a depus singura candidatură pentru locul în CA rămas vacant după demisia lui Robert Rekkers din funcţia de membru CA şi director general. Totodată, acţionarii au aprobat şi bugetul de venitui şi cheltuieli pentru acest an. Bugetul este întocmit pe standardele IFRS şi prevede un profit brut în creştere cu 20%, la 334,7 milioane lei (76,5 milioane euro), şi o majorare a activelor cu 11%, la 28,53 miliarde lei (6,52 miliarde euro). Acţionarii şi-au dat acordul şi pentru lansarea unei emisiuni de obligaţiuni convertibile în valoare de 30 milioane euro. Cea mai recentă emisiune de obligaţiuni convertibile a Băncii Transilvania a fost în 2005, cînd banca a emis obligaţiuni cu o maturitate de cinci ani prin care a atras 24,1 milioane dolari. Totodată, AGA a aprobat un nou program de răscumpărare de acţiuni. Programul vizează un pachet de titluri reprezentînd 0,84% din totalul acţiunilor băncii. Titlurile vor fi preluate la un preţ de cel mult 2 lei/acţiune. În funcţie de cel mai recent preţ de la bursă, pachetul de acţiuni este evaluat la 18,5 milioane lei (4,2 milioane euro), iar în funcţie de preţul maxim de răscumpărare, valoarea este de 30 milioane lei (6,8 milioane euro). Programul de răscumpărare se va derula pe o perioadă de cel mult un an şi jumătate de la publicarea deciziei AGA în Monitorul Oficial. Banca are în prezent un capital social de 1,77 miliarde lei, divizat în 1,77 miliarde de acţiuni cu o valoare nominală de 1 leu. Cei mai mari acţionari ai băncii sînt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu 14,61%, din titluri şi Bank of Cyprus, cu 9,7%. Printre acţionarii semnificativi se regăseşte SIF Moldova (5%), preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă, şi International Finance Corporation, divizie a Grupului Băncii Mondiale.

Teraplast vrea o creştere în ritm alert

Compania Teraplast, furnizor de soluţii şi sisteme în domeniul instalaţiilor şi construcţiilor, estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 246,33 milioane de lei, în creştere cu 17,6% faţă de 2011, cînd indicatorul s-a cifrat la 209,35 milioane lei. Anul trecut, afacerile Teraplast au scăzut cu 1,74%, de la 212,74 milioane de lei în 2010. Evoluţia prognozată a cifrei de afaceri în 2012 se bazează pe creşterea volumului de vînzări pe principalele linii de business ale companiei - ţevi PVC, profile PVC pentru tîmplărie, produse rotoformate şi termoformate, tîmplărie termoizolantă (TeraGlass). "Ne aşteptăm la un reviriment moderat al pieţei locale de construcţii, însă vom contracara această situaţie prin extinderea prezenţei noastre pe pieţele externe, reducînd astfel dependenţa companiei faţă de dificultăţile economice de pe piaţa internă. Mai mult decît atît, restructurările operaţionale implementate în cursul anului 2011, dar şi programul de investiţii pentru dezvoltarea liniilor de business de bază au creat premisele revenirii la valori pozitive de profitabilitate", a declarat într-un comunicat directorul general al Teraplast, ştefan Bucătaru. Ţevile PVC sînt principala linie de business a Teraplast, asigurînd o treime din cifra de afaceri a companiei. Pentru acest an, compania anticipează un avans de 10% al vînzărilor de ţevi PVC, ca urmare a creşterii numărului lucrărilor pe infrastructura de mediu, în condiţiile în care aceste proiecte beneficiază de finanţare europeană, iar gradul de absorbţie al fondurilor nerambursabile a fost destul de scăzut pînă acum. în plus, 2012 fiind un an electoral, este de aşteptat sa fie activate anumite resurse publice pentru finanţarea acestor investiţii. Conform estimarilor Teraplast, vînzarile de profilele PVC pentru tîmplărie vor creşte anul acesta cu aproximativ 40%, în special prin dezvoltarea bazei de clienţi, atît în ţară, cît şi pe pieţele învecinate şi prin diversificarea portofoliului de sisteme. În acest context, Teraplast are planificate pentru 2012 investiţii de aproximativ 1 milion de euro, din totalul bugetat de 2,2 milioane de euro) pentru lansarea în producţie a unui nou sistem de profile pentru tamplărie. Necesarul de finanţare pentru investiţii va fi asigurat în cea mai mare parte din numerarul generat din activitatea operaţională. Teraplast estimează pentru 2012 o valoare a EBITDA (profit înainte de dobînzi, taxe, depreciere şi amortizare) de 25,17 milioane de lei, faţă de 2,62 milioane de lei in 2011, pe fondul menţinerii cheltuielilor totale la un nivel relativ similar celor de anul trecut (238,38 milioane lei in 2012, faţă de 235,32 milioane lei în 2011), dar şi ca urmare a evoluţiei vînzărilor. Teraplast este cea mai mare entitate a grupului Teraplast, iar portofoliul de produse al companiei acoperă toata gama instalaţiilor, mai puţin cele de încălzire şi ventilaţie. Cei mai mari acţionari ai companiei erau la finele anului trecut Dorel Goia (34,25%), SIF Banat-Crişana (11%) şi Emanoil Viciu (8,47%). Alţi acionari deţin 46,28% din titlurile Teraplast.

Porsche, Maserati şi Bentley se bat pe clienţi în oraşul lui Ginghis Han

După oraşele dezvolatete de pe coasta de Vest a Chinei, producătorii de mşini de lux Porsche, Maserati şi Bentley au ajuns să concureze pentru clienţii bogaţi în deşerturile din provincia chineză Mongolia Interioară, în oraşul minier Ordos, cunoscut mai mult pentru pentru mausoleul lui Ginghis Han. Producătorul maşinilor sport 911 a deschis un dealership în Ordos după ce vînzările au urcat de zece ori în patru ani, la 200 de maşini, potrivit şefului Porsche China, potivit Bloomberg. Directori de la Bentley, divizie a Volkswagen, şi Maserati, marcă deţinută de Fiat, au afirmat că intenţionează, de asemenea, să deschidă showroom-uri în oraş. "Mina de cărbune şi afacerea cu minereuri rare din Ordos s-au dezvoltat foarte bine în ultimii ani. Mulţi oameni au făcut o grămadă de bani", a declarat Helmut Broeker, director general al Porsche China, săptămîna aceasta, la salonul auto de la Beijing. Showroom-uri pentru maşini de lux apr în tot mai multe oraşe din China rurală, precum Ordos, odată cu încetinirea creşterii în megaoraşele de pe coasta de Est a Chinei, unde nivelul deţinătorilor de maşini de lux îl depăşeşte deja pe cel din SUA şi Marea Britanie. Astfel, China Centrală şi de Vest ar putea susţine următoarea fază de creştere pentru producătorii auto de lux, dar nu numai, care se luptă pe cea mai mare piaţă auto din lume. "Oraşele mari, precum Shanghai, Beijing şi Guangzhou, au alimentat faza iniţială a boom-ului cererii auto. Extinderea către provinciile interioare şi oraşele mai mici este un aspect normal al evoluţiei pieţei auto, iar procesul se va derula pe termen mediu şi lung", a spsus Ashvin Chotai, director operaţional la firma de cercetare Intelligence Automotive din Beijing. În timp ce procentajul deţinătorilor de maşini premium la nivelul întregii ţări este în China de 8%, mai redus faţă de media de 10% la nivel global, în provinciile de pe coasta de Est nivelul depăşeşte SUA şi Europa, potrivit unei note a analistului Sanford Bernstein. De exemplu, maşinile de lux reprezentau 24% din autovehiculele din Beijing în prima jumătate a anului trecut, de peste două ori mai mult faţă de media de 11% a SUA.

Alro estimează că va înregistra afaceri cu 13% mai mici

Producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 639,5 milioane dolari, în scădere cu 13% faţă de nivelul de 735,8 milioane dolari (2,2 miliarde lei) înregistrat în 2011, şi un profit net de 71,3 milioane dolari, cu 5% mai mic. Compania a înregistrat în 2011 un profit net de 75 milioane dolari (228,9 milioane lei). Pentru acest an, Alro estimează că va avea venituri de 685,6 milioane dolari, în coborîre cu 22% comparativ cu nivelul de 880,5 milioane dolari din 2011, reiese dintr-un comunicat al companiei transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti (BVB). În comunicat compania prezintă indicatorii financiari pentru acest an doar în dolari, în timp ce rezultatele pentru 2011 sînt în lei. La transformarea cifrelor aferente anului trecut din lei în dolari a fost luat în considerarea cursul mediu leu-dolar publicat de BNR pentru 2011, de 3,04 lei. Alro va distribui dividende de 225,8 milioane lei din profitul de anul trecut, în creştere cu 41% faţă de 2011. Compania va derula în acest an investiţii de 25,3 milioane de dolari. Grupul Vimetco, înregistrat în Olanda şi controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, deţine împreună cu o firmă grup, Conef, 87,96% din acţiunile Alro, iar 10,2% din titluri sînt în portofoliul Fondului Proprietatea. Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Alro a fost realizată joi, cînd preţul a scăzut cu 1,09%, la 2,78 lei. La această cotaţie capitalizarea companiei este de 1,94 miliarde lei (600 milioane de dolari).


,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Magnaţii din Marea Britanie sînt tot mai bogaţi

Averea celor mai bogate 1.000 de persoane din Marea Britanie a crescut anul trecut cu 5%, la 414 miliarde lire sterline (670 miliarde dolari), cel mai ridicat nivel din cei 24 de ani de estimări, potrivit topului Sunday Times Rich List, preluat de Reuters. Un număr de 77 de persoane prezente pe lista din 2012 sînt miliardari, cu doi mai mult decît în 2008, cînd s-a înregistrat recordul anterior. Primele trei locuri sînt ocupate de miliardari de etnie străină care trăiesc în Marea Britanie şi au făcut avere din afaceri precum resurse minerale, oţel sau petrol. Magnatul de origine indiană Lakshmi Mittal s-a menţinut pe prima poziţie în top, cu o avere de 12,7 miliarde de lire sterline, în scădere cu 4,8 miliarde lire după deprecierea acţiunilor gigantului ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume. Poziţia a doua este ocupată de Alisher Usmanov, provenit din Uzbekistan. Usmanov deţine aproximativ 30% din acţiunile clubului de fotbal Arsenal Londra, iar averea sa este estimată la 12,3 miliarde lire sterline. Investitorul rus Roman Abramovish, care deţine clubul Chelsea Londra, s-a menţinut pe locul al treilea cu o avere de 9,5 miliarde lire, în scădere de la 10,3 miliarde lire anul trecut. Cel mai bogat miliardar originar din Marea Britanie este Ducele de Wellington, Arthur Valerian Wellesley, care a coborît în acest an de pe locul patru pînă pe şapte, deşi averea sa, constituită în principal din prorpietăţi, a crescut uc 5%, la 7,35 miliarde lire. Cea mai bogată femeie din Marea Britanie este Kirsty Bertarelli, fostă Miss UK, care are alături de soţul său, antreprenorul de origine elveţiano-italiană Ernesto Bertarelli, o avere de 7,4 miliarde lire.

Grecii se răzbună

De la bătrînii cu pensiile tăiate pînă la tinerii care nu-şi găsesc de muncă, grecii se pregătesc, irascibili, pentru alegeri, hotărîţi să pedepsească Noua Democraţie şi Pasok, partidele care conduc ţara cu rîndul de 40 de ani. Starea de nemulţumire şi nervozitate poate fi resimţită peste tot în Grecia, iar sondajele de opinie indică, cu o săptămînă înainte de alegeri, că partidele dominante nu vor obţine mai mult de 40%, potrivit unui reportaj realizat de Reuters în micul oraş elen Maraton. Georgios Pasayannis, în vîrstă de 73 de ani, a lucrat timp de 40 de ani la Ministerul Apărării, perioadă în care a votat de fiecare dată cu Noua Democraţie, încrezător că formaţiunea conservatoare îi poate asigura un viitor liniştit. Acum, Pasayannis spue că nu va mai vota niciodată pentru "pungaşii ăia" sau pentru partenerii lor de coaliţie, partidul de centru dreapta Pasok. Cele două partide rivale şi-au asumat în ultima parte a anului trecut guvernarea interimară, cu mandatul de a obţine un nou acord de finanţare externă de la FMI şi UE şi de a restructura datoria de stat. Alegerile anticipate au fost programate pentru 6 mai. Pensia de 1.500 euro pe lună a fostului funcţionar public a fost tăiată cu o treime în cadrul programului de austeritate adoptat de executivul condus de tehnocratul Lucas Papademos şi susţinut în parlament de cele două partide. Venitul net rămas a fost diminuat şi mai mult prin creşterea taxelor existente şi aplicarea unor noi impozite. Pensionarul vrea să se răzbune la alegerile din 6 mai.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.