Mozaic economic: Patronul Bancii Carpatica a fost condamnat la inchisoare
Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat ieri din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. Consiliul de Supraveghere l-a ales în locul lui Carabulea, în funcţia de preşedinte al Consiliului, pe Nicolae Petria, urmînd a fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor pentru completarea componenţei acestei structuri, potrivit unui raport transmis Bursei. Carabulea este principalul acţionar al Băncii Carpatica. El deţine indirect aproape 46% din acţiuni. În nume propriu controlează 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%. El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cîrstea - director la Liceul Carol I din Sibiu şi Mihaela Izabela Cîrstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită, şi de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită. Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010 Florin Apostu, la acea dată şef al Parchetului Judecăriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsîndu-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al Romaniei. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu şi Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea. În perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între Atlassib Leasing IFN şi Intermedia, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi, se arată în rechizitoriu. În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării autoturismelor, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing. Acţiunile Băncii Carpatica sînt suspendate de la tranzacţionare, pentru întrunirea unei adunări a acţionarilor. Cel mai recent schimb cu titlurile BCC a fost perfectat la 0,0594 lei, iar capitalizarea băncii este de 186,88 milioane lei (42,7 milioane euro).
Băsescu le spune tuturor celor care se întîlneşte că salariile vor fi mărite
u preşedintele a discutat ieri cu o delegaţie a Fondului Monetar, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene
Preşedintele Traian Băsescu a discutat, ieri, cu delegaţia FMI, BM şi CE, în întrevederea de la Palatul Cotroceni, despre "perspectiva creşterii salariilor în sectorul public", informează Administraţia prezidenţială. "În cadrul discuţiilor, a fost subliniată importanţa respectării de către Romania a obiectivelor şi măsurilor stabilite în cadrul Acordului de Asistenţă Financiară Internaţională Multilaterală. Printre altele, misiunea va evalua: încadrarea în ţintele de deficit, progresul reformelor întreprinderilor de stat, calendarul pentru eliminarea preţurilor reglementate la gaze naturale, situaţia contractelor bilaterale din energie, absorbţia fondurilor europene. De asemenea, s-a discutat perspectiva creşterii salariilor în sectorul public", se precizează într-un comunicat dat publicităţii de Preşedinţie. Totodată, potrivit sursei citate, şeful statului a mai discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene despre "principalele obiective ale acestei misiuni, luîndu-se în considerare perspectiva situaţiei macroeconomice a Romaniei şi stadiul implementării de reforme structurale menite să contribuie la creşterea economică şi sporirea competitivităţii". Preşedintele Băsescu declarase, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, BM şi CE, că pentru Romania este "o adevărată provocare" să rămînă, în acest an electoral, pe drumul corect macroeconomic, el menţionînd că autorităţile de la Bucureşti sînt determinate să păstreze direcţia. "Sper că evoluţia noastră economică va rămîne ceva mai pozitivă decît a altor state UE, chiar dacă avem un an electoral şi aceasta este o adevărată provocare, rămînerea pe drumul corect în timpul unui an electoral. Nu este chiar aşa uşor, dar noi sîntem absolut hotărîţi să rămînem pe această direcţie", a spus preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele Băsescu declarase şi miercuri, după întîlnirea cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, că l-a informat despre intenţia părţii romane privind revenirea, de la mijlocul anului, la nivelul salariilor de dinaintea reducerii cu 25%, pentru stimularea consumului. În cadrul vizitei pentru a cincea evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvara anului trecut, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, va avea vineri întîlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi cu ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi. Guvernul va încerca să convingă reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene că evoluţia economiei şi execuţia bugetară vor oferi suficient spaţiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%. Datele pe primele trei luni nu indică o situaţie favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situîndu-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar, istoric, cifrele se îmbunătăţesc în luna aprilie, cînd se efectuează plăţile de impozit aferente primului trimestru. Guvernul a fixat pentru acest an o ţintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash şi are obligaţia de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95. Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash şi 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA. Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului cu Romania, punînd la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.
80.000 de romani vor cheltui 18 milioane de lei de 1 Mai
Aproape 80.000 de romani au ales o unitate turistică din ţară pentru a petrece minivacanţa de 1 Mai, în creştere cu 15% faţă de anul trecut, şi vor cheltui aproximativ 18 milioane de lei, potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). "Vremea bună anunţată de meteorologi pentru perioada următoare şi zilele libere acordate bugetarilor au dus la creşterea numărului de turişti care evadează de acasă de 1 Mai. În aceste condiţii, proprietarii unităţilor de cazare au pregatit mai multe locuri în hoteluri şi pensiuni, în creştere cu 15% faţă de anul trecut", se arată într-un comunicat al FPTR.. Cei mai mulţi turişti vor fi pe litoral (circa 25.000 de persoane), iar cele mai căutate staţiuni vor fi Mamaia şi Vama Veche, unde gradul de ocupare este de 100% din numărul de locuri pregătite. în celelalte staţiuni de la Marea Neagră gradul de ocupare ajunge la 70% din totalul de locuri pregătite de hotelieri. Aproximativ 20.000 de turişti sînt asteptaţi şi în staţiunile de la munte. Astfel, unităţile de cazare de pe Valea Prahovei vor fi ocupate în proporţie de 70-80%, în timp ce în celelalte staţiuni montane gradul de ocupare va fi de pînă la 70%. În ceea ce priveşte agroturismul, acest segment a fost solicitat de aproximativ 30.000 de turişti, capacitatea de cazare din zonele cu tradiţie ajungînd la 90%. Un alt segment ofertat este cel al staţiunilor balneare, unde sînt aşteptaţi în jur de 10.000 de turişti. Pentru Delta Dunării estimările indică peste 1.000 de turişti. "Romanii preferă să petreacă minivacanţa de 1 Mai în ţară, astfel că cererea pentru destinaţiile externe a scăzut cu 10% faţă de anul trecut. Aproximativ 4.600 de turişti vor merge în vacanţă în străinatate. Cei care pleacă din ţară în această perioadă aleg, în special, ofertele city-break, destinaţiile cele mai solicitate fiind Barcelona, Budapesta şi Londra. în acest an, turoperatorii au introdus destinaţii deservite de zboruri charter, precum Rhodos sau Egipt, pentru care care au început operarea mai devreme decît anul trecut", se mai arată în comunicatul FPTR.
Creditul pentru firme şi populaţie s-a dezmorţit
Soldul creditelor pentru firme şi populaţie a crescut în martie cu 0,5% în termeni reali faţă de februarie, la 224,3 miliarde lei, mai accentuat pe segmentul finanţărilor în lei, potrivit datelor anunţate joi de BNR. În termeni nominali avansul a fost de 0,9%. "Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 0,1%). La 31 martie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 10% (7,4% în termeni reali) faţă de 31 martie 2011, pe seama majorării cu 5,7 la sută a componentei în lei (3,2% în termeni reali) şi cu 12,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 5,8%), se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental s-a majorat în martie cu 3,8%, la 79,943 miliarde lei. La 31 martie creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 30% (27% în termeni reali) faţă de 31 martie 2011. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna martie cu 0,6% faţă de luna februarie, pînă la 18,968 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,3%, la 75,166 miliarde lei. La 31 martie 2012, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 14,5% (11,8% în termeni reali) faţă de 31 martie 2011. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,2%, la 52,015 miliarde lei. La 31 martie 2012, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 16,5% (13,8% în termeni reali) faţă de 31 martie 2011. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,2%, pînă la nivelul de 62,499 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,5%, la 14,272 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 2,3% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 3,9%). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 6,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,4%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 5,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 11,2%).
Chinezii sînt interesaţi să investească în Romania în agricultură, IT, energie
Oamenii de afaceri chinezi sînt interesaţi să investească în Romania în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întîlnirea avută, ieri, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întîlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic "Polonia-Europa Centrală-China". "A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea romană a venit cu o listă care cuprinde atît propuneri concrete pentru partea chineză, cît şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. în acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat romano-chinez", a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii romani speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru romani în China şi să deschidă piaţa romanească "pentru tot ce înseamnă investiţii chineze". Surse oficiale au declarat că oamenii de afaceri chinezi sînt interesaţi să investească în Romania în principal în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie. La o conferinţă economică organizată, la Bucureşti, la începutul lunii aprilie, premierul Ungureanu a declarat că Romania intenţionează să dezvolte relaţiile economice cu China, după ce anul trecut ritmul de creştere a exporturilor romaneşti l-a depăşit pe cel al importurilor. Relaţiile bilaterale între Romania şi China au consemnat în 2011 faţă de 2010 o creştere de 36,27% a exporturilor romaneşti şi de 8,24% a importurilor, valoarea totală a schimburilor comerciale ridicîndu-se la 4,2 miliarde dolari.
Contractele cu Chevron au fost desecretizate
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a publicat ieri pe pagina de internet a instituţiei contractele încehaiete cu Chevron, documentele conţinînd informaţiile cuprinse în general în acordurile pentru hidrocarburi, nu şi investiţiile asumate de compania americană. ANRM a publicat acordurile semnate cu Chevron pentru explorarea a trei perimetre de la ţărmul Mării Negre. Chevron deţine în Romania un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bîrlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Acordurile pentru cele trei perimetre de la malul Mării Negre vizează explorarea, dezvoltarea şi exploatarea perimetrelor. Potrivit documentelor publicate joi de ANRM, Chevron are dreptul de concesiune asupra perimetrelor pentru o perioadă de 30 de ani, care poate fi extinsă cu alţi 15 ani. Totodată, în cazul în care Chevron va descoperi gaze şi petrol, va plăti redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie. Acest nivel al redevenţelor este unic pentru toate companiile, din cauza contractului de privatizare a Petrom, şi este stabilit pînă la sfîrşitul anului 2014. Contractul desecretizat joi releavă că grupul Chevron se obligă să sape în total opt sonde de explorare a celor trei perimetre într-un interval de patru ani de la semnarea acordului petrolier.
Watson va prelua Actavis pentru 4,25 miliarde euro
Grupul american Watson Pharmaceuticals va prelua compania elveţiană Actavis Group pentru cel puţin 4,25 miliarde euro, pentru a-şi consolida poziţia pe piaţa medicamentelor generice şi a-şi extinde prezenţa internaţională, transmite Reuters. Achiziţia va fi un avantaj pentru Watson în competiţia cu rivali precum Teva Pharmaceuticals şi Sandoz, divizie a Novartis. Sectorul medicamentelor generice a consemnat în ultimii ani un val de fuziuni şi achiziţii între companii, odată cu presiunile exercitate de guverne asupra industriei, constrînsă să comercializeze produse la preţuri cît mai mici. Astfel, condiţiile actuale din sectorul genericelor favorizează companiile mari, care pot produce la cele mai mici costuri. Watson va plăti 4,25 miliarde euro în cash pentru Actavis, iar acţionarii companiei elveţiene ar putea încasa plăţi estimate la 250 milioane euro dacă vor fi atinse anumite ţinte de performanţă pentru acest an. Grupul american anticipează că tranzacţia va aduce imediat o contribuţie pozitivî la profit şi estimează reduceri de costuri şi alte sinergii în valoare de 300 milioane de dolari pe an, după trei ani de la fuziune. Rata medie de taxare la nivelul grupului Watson va scădea totodată la 28%, de la 36%. Totodată, ponderea veniturilor obţinute în afara SUA în afacerile Watson va creşte de la 16% la 40% datorită achiziţiei.
Proiecte îngheţate din cauza scăderii valorii terenurilor
Proiectele pe care dezvoltatorul imobiliar Ablon Grup din Ungaria plănuia să le construiască în Romania rămîn îngheţate, dar între timp valoarea terenurilor deţinute de companie în Bucureşti şi Mogoşoaia s-a redus cu mai mult de jumătate, la 47 milioane de euro, în ultimii trei ani. Valoarea terenurilor achiziţionate de Ablon Group în perioada 2007-2008 pentru construcţia de spaţii de birouri şi locuinţe s-a redus continuu în ultimii ani, de la 104 milioane de euro la finele anului 2008 la 47 milioane de euro în decembrie 2011. Evaluarea pentru anul 2011 a fost realizată de firma de servicii imobiliare GVA Robertson şi este prezentată într-un raport al Ablon Group. Ablon Group deţine în Romania şase terenuri, însumînd aproape 700.000 de metri pătraţi, dintre care două în zona Pipera, unul în Mogoşoaia, unul pe Bulevardul Timişoara din Capitală, al cincilea în centrul Capitalei şi încă unul în nordul Bucureştiului, în apropierea aeroportului Henri Coandă. Cel mai mare proiect al grupului este un complex de birouri în nordul Bucureştiului, investiţie estimată în 2008, la anunţarea proiectului, la 280 de milioane euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
