Economic

Mozaic economic: Doar Comisia Europeană ne mai poate scăpa de băieţii deştepţi

Ziarul de Vrancea
25 apr 2012 604 vizualizări
Comisia Europeană a iniţiat investigaţii privind acordurile directe ale Hidroelectrica de vînzare a energiei

CE a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătînd că sînt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vînzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. "Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul roman de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vîndut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcînd normele UE în materie de ajutoare de stat. (...) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date", se arată într-un comunicat al CE. Contractele bilaterale de vînzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei. Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vînzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro¬carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT Romania. Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica. Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vînzînd acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionînd de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei. "Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atît de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piața internă", a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia. La sfîrşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmînd să reziliere acordurile. Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfîrşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămînă, că negocierile sînt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul "undeva după Paşte". Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea Romaniei la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat. CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datînd din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care "par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă".


Programele Rabla şi Casa Verde, pe butuci


Ministrul Mediului a declarat că programele ar putea fi blocate din lipsă de bani

Programele Rabla şi Casa Verde ar putea fi blocate în 2012 din lipsă de bani la Administraţia Fondului de Mediu (AFM), a anunţat, ieri, ministrul Mediului, Korodi Attila. "Anul acesta avem un buget mult mai mic la fondul de mediu, de aceea sîntem în imposibilitatea de a suplimenta fondurilor alocate programului Rabla, de exemplu. Sîntem nevoiţi ca programul care a începutul anul acesta să se termine la cota alocată pînă acum, pentru că nu mai avem resurse financiare să suplimentăm", a declarat Korodi Attila, într-o conferinţă de presă. Programul Rabla ediţia 2012 a început în urmă cu nici o lună, fondurile destinate acestuia putînd acoperi casarea a 30.000 de maşini vechi. În mai puţin de o lună, conform statisticilor Ministerului Mediului au fost acoperite costurile pentru scoaterea din uz a aproape 12.000 de maşini, mai exact 11.927. Şi anul trecut programul Rabla a început iniţial cu o alocare bugetară suficientă pentru casarea a 30.000 de maşini. în 2010 însă el a fost suplimentat, astfel încît s-a obţinut casarea a 189.323 de maşini, iar în 2011 fondurile au acoperit scoaterea din uz a 116.644 de maşini. Într-un interviu acordat la începutul săptămînii, ministrul Mediului vorbea despre dificultăţile financiare de la Fondul de Mediu pentru anul în curs. Ministrul Mediului declara în interviu că pentru el este important să ofere o derulare cît mai corectă a proiectelor care sînt finanţate de fondul de mediu, întrucît anul acesta va lucra cu buget mult mai mic în comparaţie cu anii trecuţi la fondul de mediu. Potrivit ministrului, dificultăţile financiare de la fondul de mediu au apărut după ce, printr-o decizie guvernamentală, surplusul de bani din anii trecuţi a fost blocat. "Avem în conturile administraţiei banii de anul trecut, luăm şi dobîndă pe ei, însă nu avem voie să-i folosim din raţiuni de menţinere în limite normale a deficitului bugetar", a declarat, ieri Gheorghe Popescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu. Şi ministrul Korodi Attila a declarat, în conferinţa de presă, că decizia Guvernului are legătură cu limitarea cheltuielilor bugetare în anul 2012. "Este o decizie a guvernului, nu aparţine ministerului sau ministrului Mediului. Sînt raţiuni bugetare, lucruri care ţin de încadrarea într-o anumită limită a cheltuielilor pentru acest an", a spus ministrul Korodi. Atît ministrul, cît şi şeful AFM au ţinut să întărească faptul că bani există şi că destinaţia lor nu va fi schimbată. "Sperăm ca, la un moment dat, probabil la jumătatea acestui an, cu ocazia unei rectificări bugetare, să prim fonduri suplimentare. Nu de la buget, ci să ni se permită să cheltuim din aceşti bani aflaţi în conturile AFM", a mai explicat Korodi. Pe lîngă programul Rabla, şi programul Casa Verde va avea dificultăţi în derulare în 2012.  "Sîntem nevoiţi să nu deschidem o nouă sesiune a programului Casa Verde, anul acesta, ne concentrăm eforturile financiare pentru acoperirea cheltuielilor şi plata sumelor în urma investiţiilor făcute anul trecut în acest program", a mai explicat Korodi.

Ce aplicaţii pentru smartphone-uri preferă romanii

Utilizatorii de telefoane inteligente (smartphone-uri) din Romania au plătit, în medie, pentru 12% din aplicaţiile software pe care le-au descărcat şi le deţin pe terminal, a declarat directorul Business Development al GfK Romania, Simona Dan, la ZF Mobilio. "Utilizatorii de smartphone-uri din Romania au plătit în medie pentru 12% din aplicaţiile pe care le deţin pe telefon. 58% au plătit deja pentru o aplicaţie, iar 17% nu ar plăti niciodată pentru o aplicaţie", a spus Dan. Ea a adăugat că managerii, liber profesioniştii şi persoanele cu vîrsta cuprinsă între 41-50 de ani sînt cei mai dispuşi să plătească pentru o aplicaţie pe care o folosesc frecvent. Reprezentantul GfK Romania a afirmat că utilizatorii romani de telefoane inteligente deţin în terminale, în medie, un număr de 22 de aplicaţii descărcate, 11 instalate şi folosesc zilnic patru aplicaţii. "40% dintre respondenţi consideră că in prezent descarcă mai multe aplicaţii decît în urmă cu şase luni. Imboldul de a descărca aplicaţii vine de cele mai multe ori din următoarele surse: prieteni, colegi, familie - 57%, articole despre aplicaţii pe internet - 54%, folosirea de versiuni ale aplicaţiilor de smartphone similare celor folosite pe calculator - 48%, magazine de aplicaţii autohtone (app store) - 26%", a spus Dan. Potrivit datelor GfK, bărbaţii folosesc smartphone-ul pentru a face tranzacţii bancare, pentru a căuta locuri de distracţie şi informaţii despre produsele pe care intenţionează să le cumpere atunci cînd se află în magazin. "Femeile îşi pierd interesul faţă de un produs care integrează tehnologie modernă dacă aceasta nu este uşor de folosit", a menţionat reprezentantul companiei de cercetare. Cele mai utilizate 5 aplicaţii de e-mail, chat, instant messenger - 76%, muzică, radio - 60%, reţele sociale, bloguri - 57%, jocuri, petrecerea timpului liber - 54% şi ştiri, meteo - 49%. Studiul GfK arată că vîrsta medie a utilizatorului roman de smartphone este 34 de ani, iar 46% din utilizatori au studii superioare. "70% dintre utilizatorii de smartphone consideră că tehnologia modernă este interesantă şi trebuie folosită cît de mult se poate. 52% spun că aspectul şi stilul unui produs electronic sînt importante în decizia de cumpărare. De asemenea, 52% cumpără produse electronice care să îi ajute să facă ce au nevoie şi nu pentru distracţie", a afirmat Dan. Studiul a mai evidenţiat că primele trei sisteme de operare folosite în Romania sînt Android - 36%, urmat de iOS (Apple) şi Symbian, fiecare cu cîte 18%.

Investiţie de 12 milioane de euro într-o fabrică de caroserii

Producătorul german de sisteme de caroserii auto Kirchhoff a inaugurat miercuri, la Craiova, prima fabrică din Romania şi va produce cea mai mare parte din componente pentru noul Ford B-Max, pînă la sfîrşitul anului urmînd să fie angajate circa 200 de persoane. Oficialii Kirchhoff Automotive au afirmat, miercuri, în cadrul unei întîlniri cu presa că fabrica de la Craiova, situată lîngă unitatea de producţie Ford, a fost construită în doar 11 luni de o echipă de angajaţi Kirchhoff Automotive din Germania, Polonia, Ungaria şi Irlanda. Investiţia este de circa 12 milioane de euro. În prezent, în fabrică muncesc aproximativ 70 de angajaţi, urmînd ca producţia să fie lansată la jumătatea lunii mai. Noua unitate se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 12.000 de metri pătraţi pe platforma industrială din Craiova şi va avea aproximativ 200 de angajaţi pînă la sfîrşitul anului. Preşedintele Kirchhoff Automotive, Arndt Kirchhoff, a declarat, prezent la eveniment, că în prezent compania are aproximativ 10.000 de angajaţi şi producţia împărţită în 29 de fabrici din 12 ţări. El a precizat că cei aproximativ 200 de angajaţi vor lucra cu echipamente moderne pentru Ford B-Max, iar componentele de fier masiv provin de la fabrica Kirchhoff din Ungaria, sînt finisate la Craiova şi ulterior asamblate în vehicule auto produse în fabrica Ford. "Industria automobilelor este una din industriile de vîrf, cu efecte pozitive asupra dezvoltării economiei locale. Avem încredere în climatul economic general din Romania şi în potenţialul acestei ţări. Industria auto este dinamică, iar tradiţia pe care Romania o are în ceea ce priveşte piaţa auto a facilitat deja procesul de recrutare de personal calificat", a declarat Kirchhoff. Unităţile de business ale Kirchhoff au avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,35 miliarde de euro.


Iată de ce va fi întîrziată listarea Facebook

Oferta publică iniţială a Facebook ar putea fi întîrziată cu o săptămînă, din cauza unor complicaţii de procedură apărute odată cu preluarea dezvoltatorului de aplicaţii Instagram pentru un miliard de dolari şi cu achiziţionarea unui portofolio de brevete de la Microsoft, pentru 550 milioane dolari. Facebook a anunţat recent că va prelua, pentru un miliard de dolari, compania care dezvoltă aplicaţia pentru smartphone-uri Instagram, prin care utilizatorul poate modifica fotografii şi le poate publica pe reţelele de socializare. Luni, Facebook a anunţat că va plăti 550 milioane de dolari pentru a prelua de la Microsoft drepturile de proprietate intelectuală asupra cîtorva sute de brevete. Contractele aferente acestor tranzacţii au fost semnate cu cîteva săptămîni înainte ca Facebook să intre în etapele finale ale ofertei publice iniţaile, care va fi probabil cea mai mare tranzacţie de acest tip efectuată vreodată în industria IT. Facebook vrea să atragă aproximativ 5 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială, iar valoarea de piaţă estimată pentru companie la listare ar putea ajunge la 100 miliarde de dolari. Compania a stabilit ca termen pentru efectuarea ofertei luna mai, precizînd ca termene lansarea roadshow-ului pe 7 mai şi debutul la tranzacţionare undeva în săptămîna 14-18 mai. O sursă apropiată situaţiei a afirmat că investitorii ar putea fi nevoiţi să aştepte o săptămînă în plus, deoarece Facebook trebuie să discute impactul achiziţiilor recente cu SEC, comisia pentru valori mobiliare din SUA, transmite Reuters. Facebook a raportat maţi venituri în scădere în primul trimestru faţă de nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut, o premieră pentru companie, potrivit căreia declinul a fost cauzat de trendurile sezoniere ale pieţei de publicitate.

Marea Britanie intră din nou în recesiune

Marea Britanie este în recesiune tehnică şi marchează prima evoluţie "în W" din 1970, după o scădere de 0,2% a PIB în primul trimestru precedată de o contracţie de 0,3% în ultimele trei luni ale anului trecut, transmite Bloomberg. Biroul Naţional de Statistică de la Londra a anunţat miercuri că Produsul Intern Brut al Marii Britanii a scăzut cu 0,2% în primul trimestru faţă de ultimele trei luni ale anului trecut. Media estimărilor a 40 de analişti contactaţi anterior de Bloomberg indica o creştere de 0,1%. Raportat la primul trimestru al anului trecut, PIB-ul Marii Britanii este în stagnare, în timp ce economiştii anticipau o creştere de 0,3%. Datele vor creşte presiunea asupra guvernului condus de premierul David Cameron, criticat pentru modul în care a administrat economia, cu imaginea afectată de întrebările privind relaţia dintre mai mulţi miniştri şi gigantul media News Corp, controlat de miliardarul Rupert Murdoch. Marea Britanie a fost afectată sever de criza financiară mondială, cu o contracţie economică de 7,1% în perioada 2008-2009. Revenirea a fost lentă, cu cea mai slabă dinamică din ultimul secol, situaţia fiind mai dificilă decît în urma Marii Depresiuni din anii '30, crizei petrolului din anii '70 şi recesiunilor din anii '80 şi '90, potrivit The Guardian.

Profitul Apple s-a dublat în primele trei luni

Profitul net al Apple a urcat de aproape două ori în primele trei luni ale acestui an, la 11,6 miliarde de dolari, depăşind semnificativ aşteptările analiştilor de pe Wall Street, datorită creşterii puternice a vînzărilor iPhone, în special în China, transmite Reuters. Temerile că Apple nu va putea menţine ritmul de creştere a vînzărilor iPhone au provocat în ultimele două săptămîni deprecierea acţiunilor companiei cu 13%. Titlurile companiei au revenit însă puternic marţi seara la New York, urcînd cu 7% după prezentarea rezultatelor. Veniturile Apple au crescut cu 58% în primele trei luni din an, al doilea trimestru al anului fiscal 2011-2012, la 39,18 miliarde de dolari. Profitul net al gigantului american a depăşit cu peste 20% media estimărilor analiştilor. În perioada corespunzătoare a anului trecut, compania a avut venituri de 24,66 miliarde de dolari şi un profit net de 5,98 miliarde de dolari. Volumul vînzărilor iPhone a scăzut la 35 milioane de unităţi, faţă de 37 milioane în ultimele trei luni ale anului trecut, cînd a fost lansată pe piaţă cea mai nouă generaţie a telefonului. Totodată, vînzările din trimestrul al patrulea calendaristic sînt susţinute de sezonul sărbătorilor de iarnă. Totuşi, Apple a vîndut de aproape două ori mai multe smartphone-uri în primele trei luni din acest an faţă de perioada similară din 2011, reiese din raportul companiei.

Cea mai mare economie din lume reduce turaţia motoarelor

Cererea pentru bunuri de folosinţă îndelungată din SUA a înregistrat în martie cea mai mare scădere din ultimii trei ani, sugerînd încetinirea activităţilor de producţie în cea mai mare economie a lumii, transmite Reuters. Departamentul pentru Comerţ a anunţat scăderea cu 4,2% a comenzilor pentru bunuri de folosinţă îndelungată, la 202,6 miliarde de dolari, după o creştere, revizuită în sens negativ, de 1,9% în februarie. Analiştii anticipau o scădere a comenzilor de 1,7%. Datele aferente lunii martie au fost influenţate negativ de scăderea cu 12,5% a comenzilor pentru transportul de echipamente, cel mai mare declin după noiembrie 2010. Excluzînd transporturile, comenzile au scăzut cu 1,1%, după un avans de 1,9% în februarie. Informaţiile reprezintă un nou semnal de încetinire a activităţilor de producţie la sfîrşitul primului trimestru, după ce date publicate săptămîna trecută au arătat stagnarea producţiei industriale în martie, pentru a doua lună consecutiv.
.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.