Economic

Nemultumiti de taxele guvernului din Ungaria

Ziarul de Vrancea
16 apr 2012 622 vizualizări
87% din investitorii germani şi austrieci din Ungaria, nemulţumiţi de taxele guvernului Două treimi dintre companiile germane şi austriece prezente în Ungaria sînt foarte nemulţumite de politica economică a guvernului de la Budapesta, iar atractivitatea pentru investiţii a ţării a scăzut puternic, potrivit unui sondaj în rîndul investitorilor, citat de Reuters. Astfel, 87% dintre investitori sînt nemulţumiţi de politica agresivă a guvernului ungar din ultimii doi ani, prin care au fost impuse taxe speciale în mai multe sectoare economice, potrivit sondajului realizat de Camera germană de comerţ din Ungaria. Germania a fost cea mai importantă sursă de investiţii străine în economia Ungariei, aflată în prezent în pragul recesiunii. Sondajul arată că Ungaria a coborît pe locul zece pe o listă regională a destinaţiilor preferate pentru investiţii de către companiile germane, comparativ cu poziţia a patra, ocupată cu un an în urmă. "Practic, niciunul dintre participanţii la cercetare nu şi-a exprimat mulţumirea. Toate segmentele de afaceri au acelaşi punct de vedere, cu diferenţe minore", se arată în raportul Camerei de comerţ. Măsurile guvernului condus de Viktor Orban au inclus taxe speciale impuse băncilor, companiilor din telecomunicaţii, retail şi energie, precum şi naţionalizarea activelor de 13 miliarde de dolari ale fondurilor private de pensii. Băncile au înregistrat pierderi mari şi din cauza unui program prin care populaţia a avut dreptul să ramburseze anticipat creditele în valută, la un curs de schimb sub cel din piaţă. Sectoarele cele mai afectate sînt dominate de companii străine. Circa un sfert dintre participanţii la sondaj provin din ţări europene altele decît Germania, majoritatea din Austria, şi au un punct de vedere asemănător. Taxele de criză au contribuit anul trecut la scăderea cu 14% a investiţiilor în sectorul telecomunicaţiilor, iar în cazul sectorului financiar declinul a fost de 18%, potrivit Camerei de comerţ germane. Industria auto din Ungaria a fost afectată de taxele speciale, dar noua fabrică inaugurată recent de grupul Daimler ar putea ajuta Ungaria să evite recesiunea în acest an. În sondaj, 71% dintre companii ar alege din nou Ungaria ca destinaţie pentru investiţii, în scădere de la 83% în 2011, dar un nivel record de 29% s-ar orienta către o altă ţară. "Rezultatul cercetării nu înseamnă că aceste companii intenţionează să plece din Ungaria în viitorul apropiat, dar reprezintă un semnal de alarmă care arată că sînt necesare noi eforturi pentru menţinerea atractivităţii ţării", potrivit raportului. Participanţii la sondaj consideră, în proporţie de 68%, că situaţia economică a Ungariei este proastă, comparativ cu 44% în 2011. Franţa şi Germania par să evite recesiunea, zona euro se contractă Exporturile zonei euro au crescut surprinzător în februarie, cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, generînd un excedent comercial de 2,8 miliarde de euro, susţinute de livrările de automobile şi utilaje ale Franţei şi Germaniei, potrivit datelor Eurostat, transmite Reuters. Cele 17 state din uniunea monetară au înregistrat în februarie anul trecut un deficit comercial de 2,8 miliarde de euro. Importurile au urcat cu 7% în februarie, susţinute în cea mai mare parte de cererea pentru petrolul şi gazele din Rusia, determinată de valul de frig din perioada respectivă. Analiştii anticipează că economia zonei euro se va contracta cu circa 0,3% în acest an, dar declinul maschează diferenţe mari între statele din regiune, fiind probabil ca Franţa şi Germania să evite recesiunea. În plus, activităţile economice s-ar putea intensifica în a doua parte a anului, susţinute de cererea din China şi Statele Unite pentru bunuri europene. "Creşterea economică din Germania rămîne solidă, dar PIB-ul ţărilor periferice continuă să se contracte", a declarat Erik Nielsen, economist şef la UniCredit. În ianuarie, cea mai recentă lună pentru care există date privind activităţile comerciale la nivel de ţări, exporturile de bunuri ale Franţei şi Germaniei au urcat cu cîte 9%. Grecia şi Portugalia, aflate în recesiune şi salvate de la insolvenţă prin programe internaţionale de sprijin, au înregistrat deficite comerciale în ianuarie. Deficitul Italiei a fost cel mai mare din regiune în ianuarie, de 4,3 miliarde de euro Problemele Spaniei slăbesc moneda europeană Euro a coborît luni sub nivelul de 1,3 dolari pe unitate pentru prima oară în ultimele două luni, iar faţă de lira sterlină a atins minimul ultimelor 19 luni, din cauza problemelor financiare ale Spaniei, care alimentează temerile legate de fragilitatea economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Randamentul obligaţiunilor Spaniei pe termen de zece ani a urcat luni peste nivelul de 6% pentru prima oară în acest an, din cauza îngrijorării în creştere a investitorilor referitoare la capacitatea ţării de a-şi ţine finanţele sub control. La 9:00, ora Londrei, euro era tranzacţionat în scădere cu 0,5%, la 1,3018 dolari pe unitate, după ce a coborît la 1,2995 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins după 16 februarie. Euro a coborît cu 0,5% şi faţă de lira sterlină, la 82,1 pence pe unitate, nivel minim după septembrie 2010. Moneda unică europeană s-a depreciat faţă de 13 din 16 monede importante ale lumii, după ce Jaime Garcia-Legaz, secretar de stat în Ministerul spaniol al Economiei, a declarat vineri, într-un interviu, că Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să intervină şi să cumpere obligaţiuni suverane. "Euro este sub o anumită presiune din cauza problemelor din ţările periferice alei zonei euro, mai ales că Spania a emis obligaţiuni săptămîna trecută", a declarat Jeremy Streatch, director la Canadian Imperial Bank of Commerce în Londra. Premierul spaniol Mariano Rajoy are dificultăţi în convingerea investitorilor că poate aduce sub control finanţele ţării, după ce luna trecută a anunţat că Spania nu poate respecta ţinta deficitului bugetar de 4,4% din PIB convenită pentru acest an cu Comisia Europeană. Noul obiectiv stabilit cu autorităţile europene este un deficit bugetar de 5,3% din PIB. Spania urmează să facă în această săptămînă noi emisiuni de titluri pe 12 luni, 18 luni, precum şi de obligaţiuni cu maturitate în 2014 şi 2022. Economia SUA dă semne de dezmorţire Vînzările de retail din Statele Unite au crescut cu 0,8% în martie şi au fost peste aşteptări, sugerînd că avansul economiei americane nu a încetinit în primul trimestru aşa cum s-au temut mulţi analişti, transmite Reuters. Analiştii anticipau o creştere de doar 0,3% a vînzărilor de retail. Departamentul pentru Comerţ a revizuit totodată uşor în scădere datele pentru februarie, de la o creştere de 1,1% la 1%. Evoluţia peste aşteptări a vînzărilor de retail ar putea determina analiştii să revizuiască în creştere estimările privind creşterea economiei americane în primul trimestru, de la ritmul de 2,5% anticipat în prezent. Economia SUA a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut o creştere de 3%. Creşterea vînzărilor de retail a avut loc pe toate segmentele, chiar dacă americanii au plătit mai mult pentru un galon de benzină faţă de luna februarie. Pînă în prezent, americanii au ignorat creşterea preţurilor carburanţilor, datorită iernii relativ blînde, care a redus facturile la încălzire. Vînzările de vehicule au urcat cu 0,9% în martie, după un avans de 1,3% în luna precedentă. Excluzînd vînzările de automobile, vînzările de retail s-au majorat cu 0,8%, după o creştere de 0,9% în februarie.

Două treimi dintre companiile germane şi austriece prezente în Ungaria sînt foarte nemulţumite de politica economică a guvernului de la Budapesta, iar atractivitatea pentru investiţii a ţării a scăzut puternic, potrivit unui sondaj în rîndul investitorilor, citat de Reuters.
Astfel, 87% dintre investitori sînt nemulţumiţi de politica agresivă a guvernului ungar din ultimii doi ani, prin care au fost impuse taxe speciale în mai multe sectoare economice, potrivit sondajului realizat de Camera germană de comerţ din Ungaria.
Germania a fost cea mai importantă sursă de investiţii străine în economia Ungariei, aflată în prezent în pragul recesiunii.
Sondajul arată că Ungaria a coborît pe locul zece pe o listă regională a destinaţiilor preferate pentru investiţii de către companiile germane, comparativ cu poziţia a patra, ocupată cu un an în urmă.
"Practic, niciunul dintre participanţii la cercetare nu şi-a exprimat mulţumirea. Toate segmentele de afaceri au acelaşi punct de vedere, cu diferenţe minore", se arată în raportul Camerei de comerţ.
Măsurile guvernului condus de Viktor Orban au inclus taxe speciale impuse băncilor, companiilor din telecomunicaţii, retail şi energie, precum şi naţionalizarea activelor de 13 miliarde de dolari ale fondurilor private de pensii.
Băncile au înregistrat pierderi mari şi din cauza unui program prin care populaţia a avut dreptul să ramburseze anticipat creditele în valută, la un curs de schimb sub cel din piaţă.

Rezultatul cercetării un semnal de alarmă

Sectoarele cele mai afectate sînt dominate de companii străine. Circa un sfert dintre participanţii la sondaj provin din ţări europene altele decît Germania, majoritatea din Austria, şi au un punct de vedere asemănător. Taxele de criză au contribuit anul trecut la scăderea cu 14% a investiţiilor în sectorul telecomunicaţiilor, iar în cazul sectorului financiar declinul a fost de 18%, potrivit Camerei de comerţ germane.
Industria auto din Ungaria a fost afectată de taxele speciale, dar noua fabrică inaugurată recent de grupul Daimler ar putea ajuta Ungaria să evite recesiunea în acest an. În sondaj, 71% dintre companii ar alege din nou Ungaria ca destinaţie pentru investiţii, în scădere de la 83% în 2011, dar un nivel record de 29% s-ar orienta către o altă ţară.
"Rezultatul cercetării nu înseamnă că aceste companii intenţionează să plece din Ungaria în viitorul apropiat, dar reprezintă un semnal de alarmă care arată că sînt necesare noi eforturi pentru menţinerea atractivităţii ţării", potrivit raportului.
Participanţii la sondaj consideră, în proporţie de 68%, că situaţia economică a Ungariei este proastă, comparativ cu 44% în 2011.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.