Coloana de stiri economice: Privatizarea Poştei intră în prelungiri
Privatizarea Poştei Romane se va încheia la finele acestui an sau în primele luni ale anului 2013, nu în iunie 2012, aşa cum s-a convenit în urma discuţiilor cu FMI, termenul avansat iniţial fiind unul nerealist, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, într-o conferinţă de presă. "Poşta Romană este cel mai mare angajator şi o companie foarte importantă pentru statul roman, unde deţine 75% din capitalul social. Nu sînt de acord cu privatizarea operatorului poştal cu orice preţ şi în orice condiţii. Vrem să identificăm un investitor serios pentru Poşta Romană. După încheierea acestui proces, statul va rămîne majoritar, cu 51% din capital", a spus Mustea. Celălalt acţionar al Poştei este Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. Mustea a adăugat că privatizarea companiei va începe cu selectarea unui consultant juridic, demers care se va încheia în cel mult o lună, urmat de alegerea unui consultant de privatizare. "Privatizarea operatorului poştal se va încheia în 5-8 luni. Prin urmare, sper ca pînă la finele acestui an sau în primele luni ale anului 2013 să încheiem acest proces", a spus Mustea, care a adăugat că mai multe companii de profil s-au arătat interesate de Poştă, printre care se numără şi operatorul poştal naţional din Belgia. La finele anului 2011, Ministerul Comunicaţiilor a anunţat că a selectat KPMG Romania pentru a furniza servicii de evaluare a Poştei Romane în vederea privatizării, prin majorarea de capital social, şi că urma să fie semnat contractul, în valoare de 48.360 lei. "Acest contract nu s-a semnat pentru că nu a existat finanţare", a susţinut Mustea. Potrivit datelor prezentate de ministru, Poşta a încheiat anul 2011 cu pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezintă provizioane pentru diverse litigii. "Situaţia financiară la Poştă s-a mai îmbunătăţit, au fost reziliate o serie de contracte care aduceau pierderi operatorului", a spus Mustea. În paralel cu procesul de privatizare, Ministerul Comunicaţiilor a decis să înlocuiască reprezentanţii instituţiei în Consiliul de Administraţie al Poştei. "Conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, alegerea adminstratorilor şi conducerii executive trebuie realizat de un expert independent. Administratorii revocaţi au fost înlocuiţi temporar cu alte persoane, care vor avea un mandat limitat. în termen de 3-4 luni, expertul independent va alege noii membri ai Consiliul de Administraţie şi noua conducere executivă", a spus ministrul Comunicaţiilor. Mustea a mai afirmat că un număr de 511 de salariaţi ai Poştei Romane au fost concediaţi în 2012, dar pînă la finele anului nu vor mai avea loc alte disponibilizări colective. "Nu este o situaţie plăcută nici pentru noi şi, cu siguranţă, nici pentru salariaţii Poştei Romane. Cei 511 salariaţi concediaţi vor primi pînă la 30 de salarii compensatorii şi vor participa la programe de informare, consiliere şi mediere pentru găsirea de noi locuri de muncă", a spus Mustea. El a afirmat că încasările lunare ale operatorului poştal se ridică la 110 milioane lei, iar cheltuielile cu personalul însumează 67 milioane lei. "Deci, peste 60% din cheltuielile Poştei sînt reprezentate de personal. Pe de altă parte, în structura veniturilor, circa o treime revine comisionului de distribuire a pensiilor. Concluzia este că ar fi nevoie de o politică mai eficientă pentru activitatea Poştei. Secretul unui management eficient nu este întotdeauna să tai din cheltuieli, trebuie să creşti şi veniturile", a afirmat Mustea.
Investiţiile străine au dat semne de revenire în februarie
Investiţiile străine directe au totalizat în primele două luni 253 milioane de euro, în scădere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care în februarie fluxul de capital străin atras de Romania a crescut semnficativ faţă de ianuarie, potrivit Băncii Naţionale. Astfel, în februarie investiţiile străine directe au fost de 230 de milioane de euro, nivel cu mult peste cel din ianuarie, cînd Banca Naţională a Romaniei a raportat doar 23 de milioane de euro. în perioada ianuarie-februarie 2011, investiţiile străine s-au ridicat la 325 milioane de euro. Conform datelor publicate de BNR, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 410 miliarde euro, în timp ce creditele intra-grup au reprezentat o valoare netă de 157 milioane euro. Investiţiile străine directe au finanţat în proporţie de 38,1% deficitul contului curent în perioada ianuarie - februarie 2012, în sumă de 663 milioane de euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungînd astfel la minimul ultimilor nouă ani.
Numărul insolvenţelor s-a diminuat cu 13%
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele trei luni a scăzut cu 13%, la 4.414, de la 5.082 în perioada similară a anului trecut, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). De la începutul anului, numărul insolvenţelor a avut o evoluţie sinusoidală, scăzînd în februarie la 1.134 de firme, de la 1.474 în ianuarie, şi crescînd din nou în martie, la 1.806 de firme, potrivit datelor publicate joi de ONRC. În Bucureşti şi în judeţele Dolj şi Argeş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni din acest an, cu 385, 324 şi respectiv 375 firme. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sînt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.264 intrînd în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 577 şi construcţii - 756. În acelaşi interval au fost suspendate 4.820 de firme, cu 32% mai puţine decît în perioada ianuarie-martie 2011. La sfîrşitul lunii martie erau activi peste 956.264 de agenţi economici, în acest an fiind înmatriculate de firme 43.238, cu aproape 10.000 mai multe decît în anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sînt în domeniul agriculturii, respectiv circa 15.540, în creştere cu 437,4% faţă de 2011. în acelaşi timp, o creştere importantă a înmatriculărilor, de 102% (1.070 de firme, faţă de 529 în 2011), s-a înregistrat în sectorul activităţilor de spectacole, culturale şi recreative. şi în sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au fost înmatriculate cu peste 70% mai multe firme în ianuarie-martie 2012 (281) faţă de acelaşi interval din 2011 (162). Anul trecut numărul insolvenţelor a ajuns la 19.651, cu aproape 10% mai puţine decît în 2010.
FMI va verifica din nou Guvernul dacă şi-a făcut temele
O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), ultima condusă de Jeffrey Franks, se va afla la Bucureşti în perioada 24 aprilie - 7 mai pentru cea de-a cincea evaluare a acordului stand-by de tip preventiv, a anunţat joi, într-un comunicat, reprezentantul FMI în Romania şi Bulgaria, Tonny Lybek. Franks va sosi la Bucureşti miercuri, 25 aprilie, şi va părăsi Romania la data de 9 mai, se spune în comunicat. Jeffrey Franks va fi însoţit de Erik De Vrijer, care va deveni şeful misiunii FMI în Romania pentru următoarea evaluare. Delegaţia FMI va fi însoţită de echipe din partea Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale se vor întîlni cu autorităţile, cu reprezentanţii partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor patronale, băncilor şi societăţii civile, se arată în comunicat. Concluziile misiunii vor fi prezentate la sfîrşitul vizitei. Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu Romania, punînd la dispoziţia statului cea de-a cincea tranşă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro. Misiunea FMI-CE-BM care a efectuat cea de-a patra evaluare s-a aflat în Romania la sfîrşitul lunii ianuarie - începutul lunii februarie. La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunţat că FMI şi Comisia au revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru Romania în acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro şi a deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale. Reprezentanţii FMI şi CE au afirmat atunci că au fost atinse toate ţintele din acordul încheiat de Romania cu instituţiile internaţionale. La cea de-a treia evaluare a acordului, care a avut loc în ultima parte a anului trecut, FMI a decis să pună la dispoziţia Romaniei o tranşă cu o valoare de 480 milioane de euro. Începînd cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ţinte privind deficitul bugetar atît în termeni cash, cît şi ESA.
Deficitul balanţei de plăţi s-a umflat pînă la 663 milioane euro
Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele două luni un deficit de 663 milioane euro, în creştere cu 64,1% faţă de perioada ianuarie - februarie 2011, ca urmare a dublării deficitului balanţei comerciale şi reducerii cu o treime a excedentului transferurilor curente, a anunţat BNR. Deficitul contului curent în perioada analizată a fost finanţat în proporţie de 38,2% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în Romania, care au totalizat 253 milioane euro (faţă de 325 milioane euro în ianuarie - februarie 2011). Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost 75,499 miliarde euro la 29 februarie 2012 (77,1% din total datorie externă), în scădere cu 0,1% faţă de 31 decembrie 2011. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 29 februarie 2012 nivelul de 22,488 miliarde euro (22,9% din total datorie externă), în scădere cu 1,5% faţă de 31 decembrie 2011. Contul curent al balanţei de plăţi a închis anul trecut cu un deficit de 5,68 miliarde euro, în creştere cu 3% comparativ cu 2010.
Problemele din Europa frînează dezvoltarea comerţului
Creşterea comerţului la nivel global va continua să încetinească în acest an, la 3,7%, de la 5% anul trecut, ca urmare a impactului crizei datoriilor din Europa asupra economiei mondiale, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), citată de AFP. Pentru 2013, OMC anticipează o revenire a comerţului, cu un avans de 5,6%. "Au trecut peste trei ani de la prăbuşirea din 2008-2009, dar economia mondială şi comerţul rămîn fragile. încetinirea aşteptată în acest an arată că riscurile rămîn ridicate", a declarat directorul general al OMC, Pascal Lamy. Economiştii OMC consideră că stuaţia rămîne "fragilă şi nesigură, cu un risc ridicat de deteriorare". Ritmul de creştere al comerţului s-a redus anul trecut din cauza mai multor şocuri: criza datoriilor suverane, cutremurul din Japonia şi inundaţiile din Thailanda, notează OMC. În plus, schimbările politice din mai multe state arabe, în urma unor revolte populare, au avut un impact economic negativ. În 2010, comerţul la nivel global a înregistrat o revenire puternică, de 13,8%, după scăderile din anii crizei financiare.
Şomajul din Grecia a atins aproape 22%
Rata şomajului din Grecia a urcat în ianuarie la 21,8%, dublu faţă de media zonei euro, de la 21,2% în decembrie, iar în rîndul tinerilor numărul celor fără loc de muncă îl depăşeşte pe al celor cu slujbă, a anunţat, ieri, biroul de statistică de la Atena, citat de Reuters. Reducerile de cheltuieli bugetare impuse de UE şi FMI pentru salvarea de la faliment a statului elen, puternic îndatorat, au condus la un val de închideri şi falimente în rîndul companiilor. Şomajul mediu pe anul trecut s-a situat la 17,7%, comparativ cu 12,5% în anul anterior. În ianuarie, pentru a doua lună consecutiv, grecii cu vîrste de 15-24 de ani au fost loviţi dur de criza economică, notează Reuters. şomajul în această categorie de vîrstă s-a situat la 50,8%, de două ori mai ridicat decît în urmă cu trei ani. Potrivit estimărilor, economia Greciei s-a contractat cu aproximativ o cincime începînd din 2008, cînd a intrat în cea mai puternică recesiune de după al Doilea Război Mondial. Aproape 600.000 de locuri de muncă, peste o zecime din total, au fost eliminate în această perioadă. Un număr record de persoane, 1,08 milioane, nu aveau locuri de muncă în ianuarie, cu 47% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Numărul angajaţilor a scăzut cu 8,6%, la minimul record de 3,88 milioane de persoane.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
