COLOANA de stiri economice: Statul limitează despăgubirile pe case naţionalizate la 15% din valoare
Despăgubirile pentru imobilele naţionalizate vor fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a doar 15% din valoarea reală a bunului, pe o perioadă eşalonată între 10-12 ani. Modificările sînt avansate de Guvern într-un proiect de lege, care urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului. "Atît îşi permite statul să aloce", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRM), Dorina Danielescu. Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin acordarea în natură a proprietăţii sau compensarea cu alte bunuri, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege. Pentru depunerea dosarului de despăgubire va fi stabilit un termen de decădere de 60 zile, care va putea fi prelungit doar o singură dată, cu maximum 30 zile.
Modificările sînt avansate de Guvern după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut României ca în termen de 18 luni să adopte o nouă lege pentru despăgubirile legate de imobilele naţionalizate în comunism, termen care expiră în luna iulie a acestui an. Guvernul a decis, la mijlocul lunii martie, să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist.
Motivele care au stat la baza elaborării proiectului de lege "vor fi explicate în detaliu", a declarat ieri Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene. "Vorbim de un proiect de lege în primă lectură şi după aceea vom vedea ce rezultă. Vor fi explicate în detaliu motivele pentru care s-a ajuns la o asemenea situaţie", a spus Orban. Referitor la proiectul Guvernului, ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, spune că trebuie avut în vedere stocul de dosare rămas, menţionînd că s-a făcut "un calcul atent". "Este o propunere. În primul rînd, trebuie să ne uităm la stocul de dosare rămas şi la ceea ce ne permitem în momentul de faţă, în contextul actual al crizei din punct de vedere fiscal", a afirmat Drăgoi.
Foştii proprietari: "Se încearcă o hoţie"
"Vom recomanda membrilor asociaţiei să atace în instanţă măsurile anunţate de Guvern şi, în procesele ce vor ajunge pe rol, să invoce excepţii de neconstituţionalitate", a reacţionat ieri avocatul Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru proprietate Privată (APP), citat de Hotnews. "Este o măsură discriminatorie. Ce putem face noi este să recomandăm membrilor noştri să conteste în justiţie deciziile. Vom face şi memorii pe care le vom trimite instituţiilor europene, chiar şi la Curtea Europeană. Vom organiza şi întîlniri şi vom vedea dacă vom face şi manifestări de stradă", a subliniat avocatul Radu Arseni, membru al Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat (APDAS). "Se încearcă o hoţie. La început ai despăgubit 100% şi acum dai doar 15% iar de profitat au profitat doar cei cu interese şi influenţe politice. Vom încerca să reclamăm la CEDO aceste măsuri. Se încearcă practic o nouă naţionalizare", a declarat şi Claudius Mott, membru al APP.
Străinii deţin în jur de 55% din acţiunile Fondului Proprietatea
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate în cadrul auditului realizat la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor, unde peste 80% din dosarele soluţionate pe fond funciar nu aveau ataşate certificatele de moştenitor, conform unei verificări efectuate de Ministerul Finanţelor. Titlurile de despăgubire sînt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele statului, care încorporează drepturile de creanţă ale deţinătorilor asupra statului român corespunzător despăgubirilor acordate. Acestea pot fi valorificate prin conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea sau prin preschimbarea în titluri de plată. În prezent, statul mai deţine, prin Ministerul Finanţelor, doar 2,66% din acţiunile Fondului Proprietatea, însă mai poate acorda despăgubiri doar 0,04% din titlurile FP. De asemenea, persoanele fizice române mai deţin doar 30,6% din acţiunile Fondului Proprietatea, în timp ce firmele din România au 9,56%. Investitorii străini au ajuns cei mai mai acţionari prin achiziţiile realizate începînd din martie 2008 şi mai vizibil după listarea la Bursă. Investitorii instituţionali străini deţin 46,87% din titluri, iar acţionarii persoane fizice nerezidente au 8,57%.
Flamanzii vor romani, dar nu ţigani
Precizările sînt făcute de liderul partidului de extremă dreapă flamand care a lansat marţi un site asemănător celui al PVV
Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte PSD, a adresat ieri o interpelare Comisiei Europene, în care condamnă lansarea de către partidul flamand de extremă dreapta Vlaams Belang a unui site considerat discriminatoriu. Pagina de internet a fost lansată marţi pentru a denunţa imigranţii "ilegali" din Belgia. Liderul Vlaams Belang Filip Dewinter a justificat acest apel la delaţiune prin prezenţa a "zeci de mii de imigranţi ilegali" în marile oraşe belgiene şi a problemelor pe care aceştia le provoacă. Faptele raportate vor fi comunicate poliţiei.
Filip Dewinter a declarat ieri că site-ul lansat de el nu are legătură cu est-europenii, ci cu imigranţii ilegali care încalcă legile în general, politicianul flamand spunînd însă că romii creează multe probleme şi ar trebui să se întoarcă acasă. "Site-ul nu are nimic de-a face cu est-europenii sau cu românii. Absolut deloc. Este vorba despre imigranţii ilegali, majoritatea lor în Europa sînt africani, nord-africani. Doar o mică parte provin din ţara dumneavoastră şi cred că ei sînt de fapt romi în cea mai mare parte. Cu ţiganii avem multe probleme. Dar nu sînt interesat de naţionalitatea sau originea etnică a acestor imigranţi. Totul este despre ilegalitatea situaţiei lor, despre faptul că abuzează de sistemul de protecţie socială, muncesc la negru, comit infracţiuni, trafic de droguri. Acestea sînt lucrurile care ne interesează", a spus Dewinter. El a spus că lumea face confuzie cu site-ul PVV, însă acest lucru este incorect. "Ştiu că toată lumea face confuzie cu site-ul PVV, un site despre est-europeni şi problemele create de aceştia. Dar site-ul nostru este despre imigranţii ilegali, despre problemele pe care le avem cu ei şi este, în primul rînd, despre politicile guvernamentale referitoare la aceştia, pe care noi le considerăm foarte slabe. Aceasta e prioritatea noastră, nu românii sau polonezii", a spus el. Dewinter s-a referit şi la romi, explicînd că aceştia nu se integrează şi creează probleme.
"Romii sînt o problemă pentru noi, sînt în foarte multe oraşe. Mulţi dintre aşa-zişii solicitanţi de azil sînt romi, sau ţigani, şi ei creează multe probleme: nu se integrează, nu vor să vorbească în limba noastră. De fapt, locul lor nu este aici şi pentru noi este foarte clar că ar trebui să se întoarcă în ţările lor. E foarte clar că nu vor decît să profite de şederea lor aici şi nu le putem permite să stea aici fără să muncească, fără să plătească taxe, fără să contribuie la societatea noastră", a mai spus Dewinter.
PDL şi USL au intrat în comisie cu vot uninominal pur şi au ieşit cu vot mixt
Reprezentanţii UDMR şi ai minorităţilor se opun unui sistem de vot uninominal majoritar n o formă concretă a viitorului sistem electoral ar urma să apară săptămîna viitoare
Comisia de cod electoral a adoptat, ieri, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt. Astfel, jumătate parlamentari vor fi aleşi prin vot uninominal majoritar şi jumătate pe o listă de compensare. "Grupurile parlamentare au adoptat un sistem de vot, o propunere de sistem de vot mixt, jumătate din colegii să fie votate uninominal majoritar şi jumătate să fie votate pe o listă de compensare la care vom vedea cu ce propunere vine Autoritatea Electorală Permanentă", a anunţat preşedinta comisiei, Sulfina Barbu. Ea a precizat că au fost supuse votului patru variante de scrutin electoral. "A fost supus la vot sistemul actual, nu a întrunit numărul de voturi, a fost supus la vot un sistem uninominal majoritar pentru tot teritoriul României, nu a întrunit numărul de voturi, am supus la vot şi un sistem de liste, nici acesta nu a întrunit numărul de voturi. Singurul sistem care a întrunit numărul de voturi pentru care a fost chiar consens, au fost 13 voturi, a fost un sistem mixt, este primul pas spre vot uninominal majoritar", a precizat ea. Barbu a arătat că PDL şi USL au susţinut varianta de vot uninominal pur, dar că cei de la UDMR şi minorităţi nu au fost de acord cu această variantă. De altfel, şi preşedintele Traian Băsescu a cerut în repetate rînduri ca parlamentarii PDL să susţină şi să impună în Parlament introducerea uninominalului pur.
Sulfina Barbu a arătat că speră ca acest proioect să fie adoptat pînă la sfîrşitul sesiunii şi că va cere procedură de urgenţă.
Cotroversata "Lege Big Brother" a trecut de comisii
Comisia juridică a Camerei a adoptat ieri de principiu proiect privind reţinerea datelor generale de trafic de telefonie şi internet. Documentul, cunoscut sub numele "Legea Big Brother", a generat numeroase dezbateri. "A fost adoptat în principiu acest proiect de lege, dar 12 articole au rămas în discuţie, o decizie finală va fi luată săptămîna viitoare, marţi", a afirmat Gabriel Andronache, deputat PDL. El a arătat că au rămas în discuţie articolele importante referitoare la protecţia datelor personale, modul în care vor fi utilizate aceste date, care este termenul de stocare. Andronache a mai spus că există intenţia unor deputaţi să introducă în mod expres în această lege un amendament care să interzică furnizarea elementelor de conţinut al convorbirilor pentru protecţia cetăţenilor.
Proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale, pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. "Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sînt obligaţi să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", se arată în textul iniţiativei legislative.
Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze toate apelurile şi mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituţional de către CCR în 2009, deoarece "afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale". Proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008.
Baba: Taxele universitare nu se măresc
Taxele la universităţi nu se măresc, ci rămîn la latitudinea universităţilor, acestea urmînd să decidă dacă vor să aibă mai mulţi studenţi sau mai multe locuri bugetate, a anunţat ieri ministrul Educaţiei, Cătălin Baba. "Universităţile pot să decidă dacă împart granturile de studiu, astfel încît să aibă un număr mai mare de studenţi, sau dacă nu le împart, pentru a avea locuri bugetate. Senatele universitare pot lua această decizie. După cum ştiţi, în senatul universitar, 25% sînt reprezentanţi ai studenţilor. Practic, va fi o decizie luată de cadre didactice şi studenţi, iar ea poate avea în vedere fie menţinerea numărului de granturi, fie fracţionarea unei proporţii din aceste granturi", a explicat Baba. Demnitarul a reamintit faptul că, în anul universitar 2012-2013, nu se vor mai da locuri bugetate, ci granturi, însă finanţarea va fi la fel ca în 2011. Totodată, unele universităţi de top vor primi un număr de granturi echivalent cu cel al locurilor de anul trecut. "Grantul este mai mare anul acesta decît alocarea pe student echivalent din anii trecuţi. Practic, se alocă o sumă mai mare, respectiv 4.000 de lei, faţă de 2.500 de lei, cît se aloca pînă acum pentru fiecare grant", a precizat ministrul Educaţiei. Întrebat dacă mărirea grantului nu va duce şi la mărirea taxelor, ministrul Educaţiei, a spus că "nu". "Din contră. Nu poţi să faci un învăţămînt de calitate cu 2.500 de lei pe student, în situaţia în care în UE se alocă de cinci ori mai mult. În acest an, am propus alocarea a 4.000 de lei pe student echivalent, ca o fază de tranziţie. Probabil, în anii viitori, ar trebui să crească", a spus Baba. El a precizat că, în România, costurile per student variază între 2.000 şi 5.000 de lei. La Medicină, de pildă, costul este de 5.000 de lei, la Istorie, între 1.500 şi 1.700 de lei, costul real fiind în jur de 4.000 de lei, potrivit lui Baba.
Bebeluş de două luni, omorît în bătaie de bunică
Un bebeluş de două luni din comuna vasluiană Băcani a fost omorît în bătaie de bunica sa, în vîrstă de 36 de ani. Copilul, din satul Bălţăteni, a fost găsit mort duminică seară, la cîteva ore după ce fusese lovit cu palmele peste faţă de către bunica sa, supărată că acesta nu se oprea din plîns. A doua zi, bunicul copilului a mers la postul de poliţie din comună, anunţînd decesul bebeluşului. Potrivit purtătorului de cuvînt al IPJ, Mihaela Ştraub, în urma necropsiei s-a stabilit că decesul a fost violent, iar bunica a fost reţinută sub acuzaţia de omor calificat. Ea a precizat că bebeluşul fusese lăsat în grija bunicilor de către mama lui, în vîrstă de 16 ani, care locuieşte în judeţul Galaţi.
Primarul localităţii Băcani, Pavel Ciacîru, spune că familia din care provine copilul avea "mari probleme", iar bebeluşul nu era înregistrat în evidenţele autorităţilor locale şi nici la medicul de familie.
Korodi îl contrazice pe Băsescu
Noul ministru al Mediului, Attila Korodi, a declarat ieri, la RFI, că procedurile de avizare a proiectului aurifer pe bază de cianuri de la Roşia Montană nu pot fi accelerate, aşa cum cere preşedintele Traian Băsescu. Afirmaţia sa vine la doar o zi după ce şeful statului a cerut accelerarea procedurilor de avizare a proiectului aurifer. Attila Korodi spune însă că legislaţia de mediu trebuie respectată. "Eu îl înţeleg pe domnul preşedinte, ne cunoaştem de mult timp, punctul dumnealui de vedere nu s-a schimbat. Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, trebuie să ofer clar o implementare a legislaţiei de mediu, a condiţiilor prin care o procedură poate să fie dusă la bun sfîrşit", a declarat noul ministru. Întrebat dacă trebuie accelerate procedurile în privinţa Roşia Montană, Attila Korodi a precizat că acestea "nu pot fi accelerate faţă de ce ritm au acum". El a arătat însă că aurul de la Roşia Montană, care este o resursă importantă, trebuie exploatat. "Întrebarea este dacă această soluţie, ceea ce se propune acum este bună pentru România, dar din perspectiva conformării cu legislaţia de mediu şi a dezvoltării durabile. La această întrebare căutăm răspunsuri", a adăugat ministrul.
