Secretele din spatele privatizării minelor de cupru
Firma canadiană Valhalla Resources, ai cărei reprezentanţi au fost numiţi la conducerea Roman Copper, are active de 4,8 milioane dolari canadieni şi nu înregistrează venituri operaţionale, fiind deţinută de McLeod Williams Capital, cu activităţi în finanţarea şi managementul proiectelor miniere. În raportările financiare ale Valhalla sînt incluse inclusiv cheltuielile cu transportul, cazarea şi masa. Potrivit informaţiilor afişate pe site-ul bursei de la Toronto, acţiunile Valhalla au fost suspendate de la tranzacţionare la 26 martie, data la care a avut loc licitaţia pentru privatizarea Cupru Min. Într-un anunţ transmis două zile mai tîrziu, compania notează că acţiunile rămîn în continuare suspendate, deoarece Valhalla se pregăteşte să achiziţioneze un proiect minier important. Anunţurile de la bursă nu fac referiri la Cupru Min sau la Romania, însă firma are ca obiect de activitate explorarea minieră în Romania şi Turcia. Roman Copper Corp. (Roman Copper) a fost înfiinţată în noiembrie 2011 la Toronto de către banca de investiţii Bayfront Capital Partners, pentru a participa la licitaţia cu strigare pentru privatizarea Cupru Min Abrud, cel mai mare producător de cupru din Romania. Roman Copper a cîştigat la 26 martie licitaţia pentru Cupru Min la un preţ de 200,77 milioane de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de preţul de pornire, de 57,3 milioane euro. Acordul de vînzare nu a fost însă semnat, iar încheierea tranzacţiei este pusă sub semnul întrebării de unele neînţelegeri apărute între partea romană şi firma canadiană. Din ultimele declaraţii oficiale ale reprezentanţilor Guvernului roman reiese că tranzacţia nu se mai poate încheia, iar procedura de licitaţie va fi reluată. Michael Williams, Joel Hayes şi Stacy Quinney, directori în cadrul Valhalla, au fost numiţi la conducerea Roman Copper, potrivit unui anunţ transmis marţi de compania din Toronto. Williams este cofondator la firma canadiană McLeod Williams Capital (McLeod Williams), alături de Robert McLeod, care ocupă de asemenea un post de director în board-ul Valhalla. Hayes şi Quinney fac afaceri în Romania de peste un deceniu şi s-au asociat recent cu fosta echipă de la Underworld Resources, formată din Williams, McLeod şi Adrian Fleming - CEO şi membru în boardul director al Valhalla - pentru a identifica şi dezvolta oportunităţi de investiţii miniere în Romania şi Turcia. Underworld, cu activităţi de explorare în nord-vestul Americii de Nord, a fost preluată în martie 2010 de grupul minier canadian Kinross Gold Corp. pentru 138 milioane de dolari. Hayes este prezentat pe site-ul Valhalla ca avînd o experienţă de peste 15 ani în domeniul investiţiilor şi pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est. Înainte de Valhalla, Hayes a fost vicepreşedinte şi director executiv de investiţii la Romanian-American Enterprise Fund (1995-2002), dar şi director şi preşedinte al Policolor SA (1997-2006) şi director general al Frontline Investment Managers (2003-2007). Quinney locuieşte în Bucureşti din 1996 şi are experienţă în afaceri şi proiecte pe pieţe emergente, ocupîndu-se din 2003 în principal de sectorul minier, iniţial drept consultant pentru companii americane şi canadiene listate la bursă. Hayes şi Quinney vorbesc fluent limba romană, potrivit site-ului Valhalla.
Statul limitează despăgubirile pe case naţionalizate la 15%
u sumele vor fi plătite eşalonat pe o perioadă de 10-12 ani
Despăgubirile pentru imobilele naţionalizate vor fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a doar 15% din valoarea reală a bunului, pe o perioadă eşalonată între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Modificările sînt avansate de Guvern într-un proiect de lege, care urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului. "Atît îşi permite statul să aloce", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRM), Dorina Danielescu. Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin acordarea în natură a proprietăţii sau compensarea cu alte bunuri, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege. Pentru depunerea dosarului de despăgubire va fi stabilit un termen de decădere de 60 zile, care va putea fi prelungit doar o singură dată, cu maximum 30 zile. Modificările sînt avansate de Guvern după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut Romaniei ca în termen de 18 luni să adopte o nouă lege pentru despăgubirile legate de imobilele naţionalizate în comunism, termen care expiră în luna iulie a acestui an.
Nokia îşi dă din nou cu stîngul în dreptul
Software-ul telefonului Lumia 900 are o eroare de programare care poate duce la oprirea conexiunii
Nokia a anunţat că noul model de top Lumia 900, o piesă de bază a strategiei de revenire pe segmentul smartphone, are o problemă de programare a software-ului, care poate cauza întreruperea conexiunii la internet, o nouă lovitură pentru grupul finlandez şi pentru sistemul Windows Phone al Microsoft. Eroarea va fi remediată la începutul săptămînii viitoare, a arătat Nokia, potrivit Reuters. Nokia a pierdut poziţia dominantă pe piaţa smartphone-urilor în faţa Apple, Google şi suitei de companii care produc telefoane cu sistem de operare Android, în frunte cu Samsung. Defectul Lumia 900 ameninţă să pună piedică efortului Nokia şi Microsoft de a intra în forţă pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor PC, după ce au întîrziat timp de patru ani să ia parte la explozia de care se bucură aceste gadget-uri. "Parcă şi-au oprit motorul cînd toată lumea era cu ochii pe ei, aşteptînd să intre în cursă", comentează un analist Gartner. Lumia 900 a fost lansat duminică în SUA, în reţeaua AT&T, iar Nokia şi Microsoft pregătesc lansări la nivel mondial în următoarea perioadă. Modelul a cîştigat mai multe premii în ianuarie la Consumer Electronics Show (CES) Las Vegas. Nokia a arătat că problema este una de software, nu de hardware, reţea sau sistem de operare. Compania anticipează că va actualiza software-ul pînă pe 16 aprilie, pentru a remedia problema. În plus, fiecare client care a cumpărat telefonul în reţeaua AT&T sau care îl va cumpăra pînă pe 21 aprilie va primi un bonus de 100 de dolari pe factura AT&T. AT&T vinde Lumia 900 pentru 100 de dolari, cu doi ani de contract
Negriţoiu, ING: Băncile care majorează comisioanele vor pierde clienţi
Băncile care majorează comisioanele vor pierde clienţi, pentru că aceştia se vor duce acolo unde se sînt mai bine trataţi şi au costuri mai mici, a declarat directorul general al ING Bank Romania, Mişu Negriţoiu "Piaţa bancară locală este foarte competitivă. Raporatele noastre arată că clienţii se duc acolo unde se simt mai bine, unde sînt mai bine trataţi, unde au costuri mai mici. Multe comisioane vor trebui să scadă pentru că serviciile pe care ca bancă le acorzi clienţilor sînt mai puţine şi te costă mai puţin. Serviciile bancare trebuie să te coste mai puţin în Romania, în continuare", a spus Negriţoiu, prezent la lansarea unei platforme educative dedicată serviciilor de internet banking. El a adăugat că platforma ING Bank va permite clienţilor să compare serviciile furnizate de bancă cu ale altor jucători de pe piaţă şi să decidă în cunoştinţă de cauză. Denumit www.ebank-ing.ro, noul site explică produsele şi serviciile de internet banking ale ING Bank şi cum funcţionează acestea. Prin intermediul secţiunii "e-ducativ", site-ul prezintă un dicţionar de e-banking care include o gamă largă de definiţii pentru termenii din domeniu şi articole pe teme de internet banking. De asemenea, pltaforma prezintă un istoric care să familiarizeze cititorii cu modul în care au evoluat în timp produsele şi serviciile de internet banking în secţiunea "e-storic" şi, în plus, invită utilizatorii să ofere sugestii sau să lanseze subiecte de discuţie prin intermediul secţiunii "e-xprimă-te". "Ştim că produsele bancare pot fi uneori o ecuaţie de neînţeles, a cărei complexitate dă bătăi de cap clienţilor. Este motivul pentru care ING Bank s-a concentrat mereu pe lansarea de produse inovatoare, uşor de înţeles şi de folosit, care să ofere cît mai multă flexibilitate. Dacă recent am lansat versiunea Home’Bank pentru telefoane inteligente şi facilitatea Fast Pay pentru cei deja familiarizaţi cu noile tehnologii, acum lansăm o platforma educativă care detaliază într-un limbaj prietenos produsele, serviciile şi termonologia de internet banking. Site-ul www.ebank-ing.ro se adresează celor care doresc să-şi simplifice viaţa şi să economisească timpul dedicat administrării finanţelor personale", a declarat director ING Retail Banking, Maria-Cristina Matei. ING este prima instituţie bancară care a introdus în Romania, în 1995, servicii de plăţi electronice pentru companii - ING Multicash şi, ulterior, în 2006 a introdus un serviciu de plăţi electronice pentru persoane fizice - ING Home’Bank, prin care clienţii puteau să efectueze operaţiuni bancare fără numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, doar cu ajutorul unui calculator conectat la internet. Potrivit reprezentanţilor ING Bank, iniţiativa lansării unui site educativ dedicat internet banking reprezintă un pas firesc în continuarea dezvoltării şi creşterii gradului de utilizare a acestui mediu. Conform studiilor de piaţă, romanii utilizează din ce în ce mai mult internetul, dar nu au încă suficiente informaţii pentru a face şi operaţiuni bancare pe internet în aceeaşi măsură.
Cumpărătorii de Paşte sînt mai mulţi dar mai săraci
Numărul cumpărătorilor din perioada sărbătorilor de Paşte este în creştere faţă de anul trecut, însă aceştia cumpără mai puţin decît cu un an în urmă, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul general al Auchan Romania, Patrick Espasa. "Sîntem încă în criză, dar sperăm ca prin deciziile Guvernului şi printr-o evoluţie bună a economiei lucrurile se vor îndrepta", a spus Espasa. El a arătat că în primul trimestru cifra de afaceri a companiei este în uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fără să ofere însă detalii. Espasa a arătat că cel mai vizitat magazin al reţelei, Auchan Titan din Bucureşti, are zilnic circa 50.000 de vizitatori, respectiv 24.000 de cumpărători. Grupul Auchan este prezent pe piaţa romanească din anul 2006, primul hipermarket Auchan deschis fiind cel din cartierul Titan. În prezent Auchan Romania deţine nouă magazine, iar pînă în 2015 are în plan să ajungă la o reţea de 15 unităţi, în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. Anul trecut, Auchan Romania a înregistrat o creştere cu 6,7% a cifrei de afaceri, la peste 1,8 miliarde de lei (circa 430 de milioane de euro).
Guvernul are o listă cu 150 de lucrări prioritare
Guvernul a extins lista proiectelor finanţate de către Uniunea Europeană şi considerate prioritare de către partea romană, de la 100 la 150 lucrări, valoarea totală a finanţării crescînd de la aproximativ 8 miliarde euro la 14 miliarde euro, decizie aprobată în şedinţa de miercuri a Executivului. Lusta a fost modificată prin eliminarea a 13 proiecte considerate nerelevante din punct de vedere al creşterii gradului de absorbţie a fondurilor UE şi adăugarea altor 63 de proiecte din domeniul transporturilor (în principal legate de coridorul IV paneuropean), energiei, mediului, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Printre proiectele adăugate se află şi unele lucrări finanţate prin Programul Operaţional Regional (POR). Lista proiectelor a fost stabilită de Guvern la sfîrşitul anului trecut, majoritatea dintre acestea fiind atunci la un stadiu de execuţie cu puţin peste 0%. Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, Executivul s-a angajat să ridice gradul de execuţie aproape de 50%, dacă termenul de finalizare nu expiră chiar în acest an. Conform calendarului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015. Iniţial, a fost redactată o listă cu 70 de proiecte, extinsă ulterior la 100 proiecte.
În Spania ar putea apare un mini Las Vegas
Miliardarul american Sheldon Adelson vrea să investească 35 miliarde de dolari în Spania, într-un proiect care să imite Las Vegas strip, segmentul de aproximativ 7 kilometri din Bulevardul Las Vegas pe marginea căruia sînt aşezate majoritatea atracţiilor turistice ale cunoscutului oraş american. Adelson, preşedinte şi director general al grupului Las Vegas Sands, doreşte să creeze "un Las Vegas strip în miniatură" în Barcelona sau Madrid, staţiunea urmînd să includă şi un complex de cazinouri, transmite Reuters. Miliardarul şi-a anunţat intenţiile miercuri, la inaugurarea unui cazinou la Macau, cea mai importantă destinaţie turistică din lume pentru pasionaţii de jocuri de noroc, unde Las Vegas Sands vrea să-şi majoreze semnificativ cota de piaţă în următoarele 12 luni. "Ne gîndim la 12 complexuri turistice integrate, a cîte 3.000 de camere. Un mini Las Vegas, cam jumătate faţă de Las Vegas strip, în Spania, pentru piaţa europeană", a spus Adelson. Fiecare complex ar costa între 2,5 miliarde de dolari şi 3 miliarde de dolari, iar compania consideră că ar atrage clienţi din Europa de Vest şi de Est, precum şi din fostul bloc sovietic.
Italia este taxată din nou de către investitori
Italia a împrumutat miercuri 11 miliarde de euro prin vînzarea de titluri pe trei luni şi un an, la costuri mai mari, duble chiar în cazul împrumutului pe perioadă de un an, ca urmare a reluării temerilor privind ţările din zona euro, transmite Reuters. Guvernul italian a acceptat un randament de 2,84% pentru a se împrumuta pe perioadă de un an, comparativ cu 1,405% la ultima licitaţie din martie. Nivelul atins este cel mai ridicat începînd din decembrie. Temerile unei posibile contagiuni a problemelor bugetare din Spania şi progresele lente în implementarea de reforme structurale au oprit trendul descendent al randamentelor obligaţiunilor Italiei. Autorităţile de la Roma au dat vina rapid pe probleme din afara Italiei. "Chiar dacă cererea a fost solidă, după aşteptări, rezultatul licitaţiei reflectă tensiunile în creştere pe piaţa obligaţiunilor suverane din zona euro, care au determinat creşteri de randamente", se arată într-un comunicat al băncii centrale. Trezoreria va organiza joi o licitaţie pentru a împrumuta cinci miliarde de euro. Randamentele titlurilor pe un an ale Italiei se aflau în declin din noiembrie, cînd au atins un nivel record de la intrarea ţării în zona euro, de 6%. În martie, randamentul a atins minimul începînd cu august 2010, ca urmare a lichidităţilor masive introduse de Bamca Centrală Europeană în sistemul bancar.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
