Cine minte în scandalul privatizării cuprului
Negocierile cu Roman Copper pentru Cupru Min s-au încheiat irevocabil, întrucît firma canadiană a respins condiţiile privind plata integrală a contractului, îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi clauzele referitoare la transparenţă, a anunţat Ministerul Economiei. "Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri se va asigura că activitatea Cupru Min va continua în condiţii optime, reprezentanţii companiei începînd demersurile pentru obţinerea urgentă a autorizaţiei de mediu", se arată într-un comunicat al instituţiei. Ministerul va relua în perioada următoare procesul de privatizare a Cupru Min, conform angajamentelor asumate în faţa FMI. "Statul roman are nevoie de parteneri serioşi, potenţi şi de bună credinţă în procesele de privatizare", notează instituţia. Astfel, prin una dintre clauze Roman Copper trebuia să îşi asume toate obligaţiile de mediu şi de gospodărire a apelor aferente autorizaţiilor Cupru Min. În acest sens, Roman Copper trebuia să vireze Cupru Min 32,2 milioane euro, cu titlu de investiţii privind protecţia mediului şi gospodărirea apelor. Totodată, cumpărătorul era anunţat că suma totală privind obligaţiile de mediu ar putea fi mai mare. Clauzele de transparenţă permiteau statului să facă public contractul. Totodată, Ministerul Economiei a dorit ca plata pachetului integral de acţiuni ale Cupru Min, de 200,7 milioane euro, să fie efectuată în termen de 30 de zile de la avizul Consiliului Concurenţei şi primirea autorizaţiei integrate de mediu. Bayfront Capital Partners, care controlează Roman Copper, a anunţat însă, sîmbătă, că a ajuns cu o zi în urmă la un "acord verbal definitiv" cu autorităţile romane în privinţa preluării Cupru Min şi se aşteaptă la aplicarea acestei înţelegeri. "Părţile au ajuns la un acord verbal final pe care am fost şi sîntem în continuare pregătiţi să-l aplicăm complet", a declarat într-un comunicat Mike Curtis, partner al Bayfront. Acordul cuprinde termeni ceruţi de guvern şi acceptaţi de Roman Copper, chiar dacă nu au fost iniţiali incluşi în forma contractului prezentat în pachetul de privatizare, arată Bayfront. Roman Copper a acceptat toţi termenii propuşi şi consideră că respectivul contract este valid, în vigoare şi angajant, potrivit comunicatului. Roman Copper a cîştigat licitaţia pentru preluarea pachetului integral de acţiuni al Cupru Min, la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro. Cupru Min deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sînt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei. Roman Copper este o firmă care a fost înfiinţată special pentru preluarea Cupru Min de către Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor.
Serviciile gratuite Facebook, plătite cu date personale
Datele personale sînt folosite pentru a bombarda utilizatorul de internet cu spoturi publicitare atent selectate şi personalizate în funcţie de preferinţele sale
Aplicaţiile gratuite pentru Facebook, telefoane şi tablete nu au costuri financiare implicite pentru utilizator, dar sînt "plătite" cu informaţii personale sensibile, de la înclinaţii politice şi religioase la preferinţe sexuale, date folosite uneori în mod inadecvat, potrivit unei analize WSJ. Majoritatea aplicaţiilor gratuite solicită şi obţin accesul la date sensibile cu caracter personal ale utilizatorului şi ale prietenilor săi, chiar dacă aceştia nu şi-au dat acordul pentru colectarea informaţiilor. Astfel, datele personale îşi pot face apariţia în locuri neaşteptate şi în baze de date care nu au nicio legătură cu Facebook sau chiar cu dezvoltatorii aplicaţiilor care le-au colectat. De cele mai multe ori, aceste informaţii sînt folosite pentru a bombarda utilizatorul de internet cu spoturi publicitare atent selectate şi personalizate în funcţie de preferinţele sale. Aplicaţiile de pe telefoane "deştepte", tablete PC şi platforme de socializare precum Facebook au ajuns să înlocuiască în bună măsură software-ul tradiţional, cumpărat contra unei sume de bani, fiind "plătite" cu informaţii personale, ajunse una dintre cele mai de preţ mărfuri din economia globală. Industria publicităţii pe internet, care generează afaceri de 28 miliarde de dolari pe an, se bazează în mare măsură pe "comportamentul online" al utilizatorilor, care permite crearea de spoturi publicitare puternic personalizate, livrate "la ţintă". Compania de cercetare de piaţă Rubinson Partners estimează că "economia aplicaţiilor" de pe Facebook şi smartphone-uri generează anual venituri de 20 miliarde de dolari. În urma examinării a 100 dintre cele mai populare aplicaţii pentru Facebook, Wall Street Journal a constatat că multe dintre acestea accesează informaţii precum adresele de email, locaţia curentă şi preferinţele sexuale nu numai ale utilizatorului direct, ci şi ale prietenilor acestuia. Un serviciu Yahoo care rulează pe platforma Facebook solicită, drept precondiţii pentru folosire, accesul la înclinaţiile religioase şi politice ale utilizatorului. Aplicaţia pentru Facebook a Skype, cel mai popular serviciu de apeluri video şi audio pe internet, cere accesul la fotografiile şi datele de naştere ale utilizatorului şi ale prietenilor acestuia. Reprezentanţii celor două companii susţin că solicită accesul la aceste informaţii numai pentru a personaliza serviciile în interesul utilizatorilor, intimitatea fiind asigurată. Monetizarea volumelor de date cu caracter personal acumulate de companiile de servicii online şi dezvoltatorii de aplicaţii stă la baza afacerilor Facebook, care se pregăteşte să se listeze, în luna mai, pe bursa Nasdaq din New York, la o valoare de piaţă iniţială estimată la 100 miliarde de dolari.
Nepoata lui Malaxa a mai luat încă 4 milioane euro pe acţiunile FP
Cel mai mare acţionar persoană fizică al Fondului Proprietatea, Georgia Palade van Dusen, nepoata fostului industriaş Nicolae Malaxa, a continuat să vîndă în luna martie acţiuni FP, pentru care a încasat circa 17,4 milioane lei (aproximativ 4 milioane euro). Georgia Palade van Dusen a cedat 0,21% din titlurile Fondului Proprietatea, după ce în februarie a vîndut 0,66% din acţiuni pentru aproximativ 11 milioane euro. Participaţia acesteia a scăzut în martie de la 5,62% la 5,4% din capitalul subscris şi vărsat, potrivit unei statistici transmise de Fond Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Calculată la preţul mediu din luna februarie al titlurilor FP, de 0,58 lei/acţiune, valoarea pachetului cedat este de 17,4 milioane lei. Raportat la preţul minim din martie, de 0,56 lei, pachetul vîndut de Georgia Palade van Dusen valorează 16,8 milioane lei, iar la cotaţia maximă, de 0,599 lei, ajunge la 17,9 milioane lei. Georgia Palade van Dusen a vîndut în ianuarie acţiuni de aproximativ 3,4 milioane euro, iar în luna august a anului trecut a încasat 2,6 milioane de euro. Fiica lui Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, s-a căsătorit în anul 1941 cu savantul George Emil Palade, singurul roman care a primit Premiul Nobel, pentru Fiziologie şi Medicină, în anul 1974. Cei doi au plecat în 1946 în SUA, unde s-au stabilit. Ei au avut doi copii, o fată, Georgia, şi un băiat, Philip. După căderea regimului comunist, nepoţii lui Nicolae Malaxa, Georgia Palade Van Dusen şi Philip Palade şi Loreen Ellen Malaxa (soţia unui nepot decedat) - toţi trei locuind în SUA- au solicitat statului roman titluri de peste 310 milioane de dolari la Fondul de despăgubiri Proprietatea, în schimbul tuturor proprietăţilor confiscate. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) le-a acordat în septembrie 2006 titluri de despăgubire moştenitorilor industriaşului Nicolae Malaxa, care au fost transformate în acţiuni la Fondul Proprietatea.
Aflaţi aici ce mari companii au îngheţat salariile directorilor
Trezoreria Statelor Unite a îngheţat pentru cel de-al doilea an consecutiv compensaţiile financiare ale directorilor generali ai companiilor General Motors, AIG şi Ally Financial, care au primit ajutoare de stat semnificative în timpul crizei financiare, transmite Reuters. Departamentul Trezoreriei de la Washington a arătat că cele trei companii fac progrese în privinţa returnării ajutoarelor de stat primite pentru a supravieţui crizei financiare din SUA din perioada 2007-2009, însă politicile salariale trebuie să rămînă sub supravegherea autorităţilor pînă la finalizarea rambursărilor. Compensaţiile fiannciare ale directorilor executivi sînt formate din cash, acţiuni şi opţiuni de cumpărare de acţiuni în viitor la preţuri prestabilite. "Deşi au existat modificări ale amestecului de acţiuni, salarii şi opţiuni pe termen lung, valoarea totală a compensaţiei rămîne îngheţată (în acest an - n.r.) la nivelurile din 2011", se arată într-un comunicat al Trezoreriei SUA. Astfel, şeful AIG, Robert Benmosche, va primi pentru acest an o compensaţie care nu va depăşi 10,5 milioane de dolari, în timp ce directorul general al Ally Financial, Michael Carpenter, va încasa nu mai mult de 9,5 milioane de dolari, iar Daniel Akerson de la GM 9 milioane de dolari. Guvernul american a investit, în timpul crizei, 68 miliarde de dolari la grupul de asigurări AIG, 50 miliarde de dolari la constructorul auto General Motors şi alte 17 miliarde de dolari la Ally Financial, holding bancar cu sediul la Detroit construit în jurul businessului de creditare auto. Trezoreria notează totodată că remuneraţia totală directă acordat în acest an celorlalţi 69 de directori executivi ai celor trei companii va scădea în acest an cu 10% faţă de nivelurile din 2011. Guvernul a inclus iniţial şapte nume pe lista companiilor supravegheate, care au primit ajutoare de stat excepţionale în timpul crizei financiare. Patru dintre acestea, Bank of America, Citigroup, Chrysler Financial şi Chrysler, au restituit integral ajutoarele şi au ieşit din program.
Apple, anchetată pentru reclamă mincinoasă
Autoritatea britanică de reglementare a publicităţii se pregăteşte să înceapă o investigaţie privind modul în care Apple a promovat cea de-a treia generaţie a iPad, după reclamaţii din partea consumatorilor privind accesul la reţele 4G, indisponibil în Marea Britanie, transmite Reuters. Tehnologia telecom de a patra generaţie (4G) permite utilizatorilor să acceseze servicii de internet broadband mult mai rapide decît în cazul standardelor anterioare, precum 3G. "Am primit 24 de reclamaţii privind aserţiunile de pe site-ul Apple legate de conectivitatea 4G a iPad. Evaluăm dacă există motive pentru iniţierea unei investigaţii", a declarat un purtător de cuvînt a Autorităţii pentru Standarde în Publicitate. Reprezentanţii Apple nu au putut fi contactaţi pentru comentarii, notează Reuters. Apple a avut probleme similare în Australia, unde autoritatea pentru protecţia consumatorilor a iniţiat în martie o acţiune în instanţă pentru a determina compania să informeze clienţii că iPad 3 nu se poate conecta la servicii 4G deoarece acestea nu sînt disponibile pe plan local, deşi tableta este compatibilă. Apple a oferit returnarea banilor pentru clienţii australieni afectaţi.
Adidas renunţă la un sfert din produse
Producătorul german de articole sportive Adidas va reduce cu 25% portofoliul de circa 47.000 de produse, pentru a atinge ţintele de profitabilitate stabilite pentru acest an, a declarat directorul general Herbert Hainer, transmite Bloomberg. Adidas va introduce totodată un sistem simplificat de aplicare a rabaturilor pentru operaţiunile en-gros, ceea ce va contribui la reducerea cheltuielilor legate de discounturi. Grupul german, al doilea mare producător de articole sportive la nivel mondial, după grupul american Nike, anticipează pentru acest an un profit net de 736-770 milioane de euro, în creştere de la 671 milioane de euro în 2011. Adidas mizează pe faptul că profitul din acest an va fi susţinut de cererea generată de Europa League şi de Olimpiada de la Londra. Compania are o cotă de aproximativ 34% pe piaţa articolelor sportive destinate fotbalului şi este partener oficial al UEFA pentru campionatul final Europa League, care va avea loc în iunie în Polonia şi Ucraina.
Deficitul comercial al Franţei creşte accelerat
Deficitul comercial al Franţei a crescut în mod neaşteptat în februarie, la 6,4 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, reflectînd lipsa de competitivitate a ţării pe piaţa externă, cu cîteva săprămîni înainte de alegerile prezidenţiale, transmite Reuters. În ianuarie, Franţa a înregistrat un deficit comercial de 5,6 miliarde de euro. Administraţia franceză a vămilor a explicat că deficitul comercial mai mare a fost determinat de creşterea importurilor de energie, din cauza temperaturilor foarte scăzute. Analiştii anticipau o scădere a deficitului comercial la 5,2 miliarde de euro. Importurile au urcat în februarie cu 2,8% faţă de luna precedentă, în timp ce exporturile au crescut cu numai 1%. Cota de piaţă a companiilor franceze a scăzut la nivel mondial, astfel că balanţa comercială este expusă mai mult la impactul creşterii importurilor de energie. "Economia franceză trebuie să se concentreze din nou pe exporturi, pentru a continua creşterea, în condiţiile în care politica bugetară este restrictivă, iar consumul privat este limitat de puterea de cumpărare", a declarat Dominique Barbet, analist la BNP Paribas. Franţa a înregistrat anul trecut un deficit comercial de 70,4 miliarde de euro, cel mai mare consemnat vreodată. Competitivitatea Franţei pe piaţa internaţională a fost una dintre temele majore ale campaniei prezidenţiale din Franţa, scrutinul urmînd să aibă loc în două runde, în aprilie şi mai.
Intrarea Greciei în zona euro: o mare greşeală
Liderii zonei euro trebuie să fie prudenţi, iar zona euro trebuie consolidată înainte de a se extinde din nou, pentru a evita, în viitor, alte crize economice, a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, transmite Reuters. "Capacitatea zonei euro de a acţiona trebuie să fie mult mai bună înainte de a putea începe să se extindă semnificativ", a declarat Rehn într-un interviu acordat postului finlandez de televiziune MTV3, preluat de Reuters. Zona euro se confruntă de doi ani cu criza datoriilor de stat declanşată la începutul anului 2010 în Grecia, care a împins statul elen, Portugalia şi Irlanda la acorduri de asistenţă externă cu FMI şi Comisia Europeană. "Nu dau nume şi nu critic pe nimeni, însă faptul că Grecia s-a putut alătura zonei euro a fost, în retrospectivă, poate chiar şi atunci, o mare greşeală", a spus Rehn. El a adăugat că Letonia, Lituania şi Polonia sînt probabil următoarele state care se vor alătura zonei euro, care are în prezent 17 membri. Zona euro s-a format în 1999, cu adoptarea monedei unice în 11 state UE. Grecia a intrat în zona euro în anul 2001, urmată de Sovenia în 2007, Malta şi Cipru în 2008, Slovacia în 2009, respectiv Estonia în 2011.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 6
Adaugă comentariu
adelinep, acum 3588 zile, 21 ore, 31 minute, 29 secunde
Latifah, acum 3818 zile, 20 ore, 25 minute, 29 secunde
Latifah, acum 3818 zile, 20 ore, 26 minute, 6 secunde
Latifah, acum 3818 zile, 20 ore, 40 minute, 1 secunda
Latifah, acum 3818 zile, 21 ore, 16 minute, 15 secunde
véronique, acum 3818 zile, 21 ore, 24 minute, 35 secunde 
