Economic

Băieţii deştepţi, investigaţi de Consiliul Concurenţei

Ziarul de Vrancea
4 apr 2012 701 vizualizări
Instituţia va verifica contractele încheiate de Hidroelectrica la preţuri preferenţiale

Comisia Europeană (CE) analizează un posibil ajutor de stat acordat "băieţilor deştepţi" din energie, prin contracte cu Hidroelectrica, iar Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea acestor acorduri. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că în prezent instituţia pe care o conduce colaborează cu CE, care analizează, după ce a primit mai multe plîngeri din partea Fondului Proprietatea, posibilitatea unui ajutor de stat în cazul contractelor încheiate între Hidroelectrica şi traderii de energie în afara pieţei. "Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană te obligă să închei practica respectivă, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului. CE încă analizează dacă va deschide investigaţia", a spus Chiriţoiu. El a arătat că autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei analizează de peste un an piaţa de electricitate şi s-a autosesizat, declanşînd recent o investigaţie care vizează posibile pratici neconcurenţiale, atît pe verticală cît şi pe orizontală. El a precizat că se referă la contractele bilaterale încheiate de compania de stat Hidroelectrica în afara pieţei. "Au fost făcute deja inspecţii inopinate. (...) Nu mă aştept ca lucrurile să se încheie rapid", a spus Chiriţoiu. El a precizat că toate companiile investigate - Hidroelectrica şi traderii parteneri, "băieţii deştepţi" din energie - sînt pasibile de amenzi. Sintagma "băieţi deştepţi" este aplicată unui număr restrîns de companii, în special traderi, care au contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica la preţuri sub nivelul pieţei. Chiriţoiu spune că investigaţia nu are nicio legătură cu negocierile dintre Ministerul Economiei şi traderii de energie şi a fost declanşată la iniţiativa autorităţii de concurenţă. "Ne-am autosesizat în ceea ce priveşte investigaţia începută de noi, iar în ceea ce priveşte cazul de la Comisia Europeani au fost plîngeri de la Fondul Proprietatea. Noi colaborăm cu Comisia pe această investigaţie. Investigaţia începută de noi se bazează pe rezultatele culese dintr-un studiu util de pe piaţa electricităţii, studiu care a pornit de la formarea celor doi campioni naţionali, înainte să aprobăm sau nu crearea acestora", a adăugat Chiriţoiu.  El a arătat că din analiză au rezultat date care creau suspiciuni cu privire la calitatea contractelor bilateriale ale Hidroelectrica. "Datele se referă la volumul de energie disponibil pe piaţă, adică dacă nu se blochează atat de multă energie pe o durată atat de mare de timp prin aceste contacte încat răman cantităţi insuficiente pe piaţă pentru a asigura lichiditatea ei. Studiem dacă aceste contracte care vizează cantităţi mari şi pe termen lung nu creează un efect de închidere a pieţei, de aici a apărut preocuparea principală. între timp au apărut suspiciuni de înţelegeri între aceste firme", a precizat Chiriţoiu. El a adăugat că teoretic amenzile aplicate în cazul încălcării legii concurenţei sînt de pană la 10% din cifra de afaceri, menţionand că fiind vorba de înţelegeri pe verticală sancţiunile ar putea să se încadreze între 2% şi 4%. "În funcţie de circumstanţe agravante sau atenuante amenzile pot fi sub sau peste acest interval, a mai spus Chiriţoiu.

E-Boda va lansa propria tabletă cu sistem Android

Vînzările de tablete pe piaţa romanească s-ar putea tripla în acest an, la circa 120.000 de unităţi, a declarat, ieri, Alexandru Drăgoiu, unul dintre asociaţii Rosal Import-Export, firmă care deţine brandul E-Boda. "Datele din 2011 şi estimările pentru 2012 au luat în calcul cifrele anunţate de diverşi retaileri", a spus Drăgoiu, la lansarea primei tablete E-Boda, Impresspeed E1. El a adăugat că, într-un scenariu pesimist, E-Boda va avea la finele anului o cotă de 6% din piaţa locală a tabletelor. "Varianta optimistă indică o cotă de 10%, adică 12.000 de tablete, cifră susţinută şi de completarea portofoliului E-Boda cu încă două tablete", a afirmat Drăgoiu. Cu un preţ recomandat de 649 lei, cu TVA, tableta Impresspeed E1 are ecran capacitiv multi-touch de 7 inchi, procesor Cortex A8 1 GHz, memorie internă de 4 GB, care poate fi extinsă pînă la 68 GB, şi sistem de operare Android. Înfiinţată în 2003, firma Rosal Import-Export a încheiat anul trecut cu afaceri de 15 milioane de lei şi, potrivit lui Drăgoiu, ţinta pentru acest an este atingerea unui rulaj de 20 milioane de lei. Datele RECOM arată că firma este deţinută în cote egale, de cîte 50%, de Alexandru Drăgoiu şi Mihai Darie.

Păcăleala produselor tradiţionale

Mulţi producători sau comercianţi introduc pe piaţă produse cu denumiri care induc ideea falsă că ar fi tradiţionale, a declarat şeful Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, adăugînd că nu-şi aminteşte "ca bunica să producă vreodată parizer". "De foarte multe ori, din dorinţa de a se introduce pe piaţă unele produse tradiţionale, producătorul sau comerciantul vine cu tot felul de idei, iar prin denumirea pe care o dă produsului respectiv încearcă să inducă la consumator ideea că acel produs este unul tradiţional, ori un produs tradiţional nu este acela căruia operatorul care-l produce îi spune «parizer ca la bunica». Eu nu ţin minte ca bunica să producă vreodată parizer", a declarat miercuri Cerbulescu, la Mediafax Talks about Competition. El a arătat că dacă în Romania există peste 4.000 de produse tradiţionale autorizate, la nivelul Uniunii Europene numărul acestora se ridică la doar 800. Şeful ANPC a afirmat că autoritatea are în această perioadă acţiuni de control pe segmentul produselor de post sau specifice Paştelui, iar amenzile vor fi "destul de consistente". Referindu-se la carnea de miel, care va fi căutată în perioada Paştelui, Cerbulescu a atenţionat consumatorii să fie atenţi de unde fac cumpărături şi dacă produsul este controlat sanitar şi veterinar. "Să fie foarte atenţi şi la cum se prezintă această carne pentru că ea trebuie să fie de o suprafaţă roşiatică, roz, şi să nu fie lipicioasă", a mai spus Cerbulescu.

Dezvoltarea comerţului a limitat creşterea preţurilor la alimente

Dezvoltarea comerţului modern în perioada 2000-2011 a avut ca efect limitarea creşterii preţurilor la alimente, majorarea cu un procent a ponderii acestui tip de retail ducînd la scăderea preţurilor cu 0,88 puncte procentuale, potrivit unui studiu prezentat ieri de analistul Liviu Voinea. Studiul realizat de Voinea şi prezentat la conferinţa Mediafax Talks about Competition arată că în perioada analizată extinderea comerţului de retail a avut ca efect moderarea preţurilor alimentelor cu 34%, dacă se ia în calcul creşterea cotei de piaţă şi cu 25% dacă influenţa este determinată în funcţie de numărul de magazine deschise. Studiul a analizat influenţa dezvoltării reţelelor de retail modern asupra preţurilor alimentelor, avînd în vedere că acest fenomen se traduce prin intensificarea concurenţei, omogenitatea produselor economice de scară şi putere de negociere mai mare. "Ponderea retailului modern contează în evoluţia preţurilor. O creştere a cotei de piaţă a retailului modern cu un procent duce la scădere a preţului la alimente cu 0,88 puncte procentuale. Dacă includem şi alcoolul şi tutunul, scăderea preţurilor este de doar 0,58% la o creştere de 1% a ponderii retailerului modern", a explicat Voinea. Între 2000 şi 2011 inflaţia agregată la alimente a fost potrivit studiului de 113%, iar în absenţa retailului modern ar fi fost de 157%. Concluzia este că retailul modern a contribuit la scăderea preţurilor la alimente cu 34%, în perioada 2006-2011 contribuţia fiind mai puternică, respectiv de 52%. În acelaşi timp, deschiderea unui magazin scade inflaţia cu 0,037 puncte procentuale, potrivit studiului, astfel că în condiţiile în care se deschid 17 magazine pe trimestru contribuţia la reducerea inflaţiei la alimente este de 25%. Alţi factori care influenţează preţul alimentelor sînt costul materiilor prime, al energiei, ponderea agriculturii în PIB, rata de schimb valutar şi preţul produselor pe plan extern. în mod surprizător, studiul arată că preţurile nu au fost influenţate de evoluţia cererii.

Fondul Proprietatea se va vinde pe bucăţi

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat, ieri, propunerea celui mai mare acţionar, fondul american de hedging Elliott Associates, de vînzare de active, iar banii respectivi să fie distribuiţi acţionarilor. Elliott vrea ca administratorul Franklin Templeton să vîndă din activele Fondului, banii obţinuţi urmînd să fie distribuiţi acţionarilor, iar administratorul să primească şi un comision suplimentar de 1,5% din sumele încasate. Reprezentanţii Elliott menţionează, într-o scrisoare transmisă FP, că pe măsură ce activele sînt vîndute şi banii sînt distribuiţi acţionarilor valoarea activelor din portofoliu se va diminua şi, totodată, ar fi recomandabilă renunţarea la actualul comision de administrare, de 0,479% pe an. Totodată, acţionarii au împuternicit administratorul Fondului, Franklin Templeton, să depăşească totalul cheltuielilor prevăzute în bugetul pentru acest an. Solicitarea administratorului a avut la bază cheltuielile aferente tranzacţiilor pe care FP le-ar putea realiza în 2012, deoarece bugetul a fost întocmit fără a lua în calcul achiziţii sau vînzări de participaţii. Fondul Proprietatea are în portofoliu acţiuni la companii precum OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz sau Translectrica. Elliott Associates controlează indirect 13,86% din acţiunile FP, prin companiile Manchester Securities şi Beresford.

Fuia: Nu va fi o criză a ouălor de Paşte

Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a declarat ieri, la Craiova, că preţurile ouălor nu ar trebui să mai crească, în perioada următoare, că producţia este suficientă şi deci nu va fi "o criză a ouălor de Paşte". El a adăugat că preţul de livrare al unui ou la fermă este de 0,45 de lei şi a amintit că a sesizat Consiliului Concurenţei o posibilă înţelegere între producători. "Am sesizat Consiliul Concurenţei, pentru că au fost semnale că ar fi fost o înţelegere între producători. În privinţa preţurilor la ouă, vă spun că de la livrarea la fermă preţul este de 0,45 lei pentru un ou. Am fost şi eu la cumpărături şi am văzut că preţul este de 0,75 lei pentru un ou în magazine. Într-adevăr a fost o explozie a preţurilor, întrucît Romania nu a mai putut importa din Polonia şi a fost o iarnă severă care a îngreunat livrarea", a spus Fuia. El a dat asigurări că în Romania nu va fi "o criză a ouălor de Paşte". "Vreau să vă spun că preţurile la ouă nu ar mai trebui să crească, pentru că producţia este suficientă. Nu vom avea o criză a ouălor de Paşte", a mai spus Fuia. Ministrul Agiculturii se află la Craiova pentru a participa la prima ediţie a Forumului Economic Regional "Oltenia", prilej cu care va avea mai multe întîlniri cu agricultorii din judeţul Dolj.

Cîştigul salarial mediu a crescut cu numai 0,3%

Cîştigul salarial mediu net a crescut în februarie, comparativ cu luna anterioară, cu 0,3%, sau cinci lei, la 1.472 lei, cele mai mari valori fiind înregistrate la producătorii de ţigări, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante. Astfel, cîştigul mediu net din domeniul fabricării produselor din tutun a ajuns la 4.489 lei, iar în hoteluri şi restaurante indicatorul se plasează la 824 lei. "În luna februarie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul cîştigului salarial mediu net a fost mai mic decît în luna ianuarie 2012 ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a reducerii sau întreruperii activităţii ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile, a dificultăţilor financiare şi concediilor fără plată", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari scăderi, între 8,5% şi 10,5%, au fost înregistrate în transporturi pe apă, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de servicii anexe extracţiei, şi între 4,5% şi 7,5% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicalǎ; activităţi de difuzare si transmitere de programe), activităţi de editare, fabricarea altor mijloace de transport, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.













În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.