Se reiau plăţile UE pe resurse umane
Guvernul a primit o informare din partea Comisiei Europene (CE) în care se arată că plăţile pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) vor fi reluate în perioada imediată, documentul fiind analizat în şedinţa de marţi a Executivului. "Nota de informare indică reluarea plăţilor pentru POSDRU", au declarat surse oficiale. Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat ulterior, la finalul şedinţei Cabinetului, că reprezentanţii CE şi-au anunţat intenţia de a relua aceste plăţi "ca măsură excepţională", avînd în vedere situaţia economică a Romaniei. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, săptămîna trecută, că aşteaptă confirmarea de la CE privind reluarea plăţilor în cadrul POSDRU şi a adăugat că, deocamdată, nu există o iminenţă a altor suspendări sau întreruperi de plată. "Sper ca în scurt timp să avem veşti de la CE. Aşteptăm confirmarea de la CE", a spus Orban, referindu-se la reluarea plăţilor în cadrul POSDRU. Ministerul Afacerilor Europene a primit, la 20 februarie, scrisoarea oficială a Comisiei Europene prin care este anunţată întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). DG EMPL a menţionat, la momentul luării deciziei de întrerupere că, în Raportul anual de control 2011, Autoritatea romană de audit a identificat unele deficienţe majore ale sistemului de management şi control al Programului operaţional dezvoltarea resurselor umane. Aceste deficienţe se referă la procedurile de selecţie a proiectelor şi la cele de verificare de prim nivel. În conformitate cu prevederile Regulamentului pentru fondurile structurale, aceste deficienţe duc la o întrerupere a termenului pentru plata cererilor transmise de statul membru la Comisie pentru o perioadă maximă de 6 luni. întreruperea termenului de plată nu afectează implementarea proiectelor, pentru care Autoritatea de management poate continua să facă plăţi.
Pragul pentru TVA a urcat pînă la 50.000 de euro
Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la solicitarea Romaniei, creşterea de la 35.000 euro la 50.000 euro a pragului cifrei de afaceri sau al veniturilor peste care firmele locale sînt obligate să plătească TVA. Decizia a fost adoptată la 26 martie şi publicată la sfîrşitul săptămînii trecute în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Hotărîrea Consiliului vizează un plafon de 65.000 de euro la cursul de schimb valutar de la data aderării Romaniei la UE (aproximativ 3,3 lei pentru un euro), astfel că valoarea practică a plafonului la rata actuală de schimb (4,37 lei/euro) este de circa 50.000 de euro. Măsura intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial şi este valabilă pînă la finele anului 2014 sau pînă la implementarea unei noi directive europene privind plafoanele de cifră de afaceri sub care firmele pot fi exceptate de la plata TVA, se spune în document. Solicitarea Romaniei a fost avizată în ianuarie de Comisia Europeană şi înaintată ulterior Consiliului. Intenţia Guvernului de a solicita UE creşterea acestui plafon a fost inclusă încă de la sfîrşitul anului 2010 în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. în document era menţionat că, odată cu această modificare, Ministerul Finanţelor va introduce şi un sistem simplificat de taxare pentru firmele cu afaceri sub plafonul de 50.000 euro. Creşterea plafonului de TVA a fost preluată ulterior şi în alte scrisori de intenţie.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a fost reţinut
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Sorin Dimitriu, consilierul acestuia, Gabriela Dumitriu şi directorul general al instituţiei, Gabriel Mihuţ, au fost reţinuţi de procurorii DNA, fiind acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj şi abuz în serviciu. Sorin Petre Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru constituire a unui grup infracţional organizat, opt infracţiuni de şantaj în formă continuată şi trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, se arată într-un comunicat de marţi al DNA. Alături de acesta sînt cercetaţi Gabriel Dan Mihuţ, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, opt infracţiuni de şantaj în formă continuată şi trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, şi Gabriela Dumitriu, consilier al preşedintelui CCIB, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi opt infracţiuni de şantaj în formă continuată. Potrivit procurorilor, în perioada iunie 2010 - martie 2012, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Sorin Petre Dimitriu, în asociere cu alte persoane cu funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi instituţii, între care Gabriel Dan Mihuţ şi Gabriela Dumitriu, au constrîns opt angajaţi ai instituţiei, prin ameninţarea cu încetarea contractului de muncă, să dea lunar o sumă de bani cuprinsă între 30 şi 70 la sută din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum şi să semneze, lunar, un înscris intitulat "contract de sponsorizare" cu instituţia, avînd ca obiect aceste sume de bani. Pînă în prezent s-a stabilit că sumele reţinute nejustificat totalizează peste 300.000 de lei, au precizat procurorii DNA. "În cazul a trei dintre salariaţii care au solicitat plata integrală a drepturilor băneşti cuvenite, conducerea CCIB a procedat la desfacerea contractelor de muncă, fără a invoca un motiv plauzibil", potrivit procurorilor. Celor trei inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, iar în 2 aprilie procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pentru 24 de ore. Procurorii au cerut, marţi, instanţei Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.
Piaţa de internet de bandă largă este una a extremelor
Piaţa romanească de internet în bandă largă (broadband) este o combinaţie între indicatori buni şi slabi, cu un nivel ridicat de concurenţă, viteze mari de transfer şi preţuri mici, dar şi penetrare redusă, decalaj mare între oraşe şi sate şi pondere redusă a conexiunilor DSL, potrivit ANCOM. "Concurenţa între operatori are la bază infrastructura acestora. În plus, Romania este singura piaţă din Uniunea Europeană în care accesul WBA nu are nevoie de reglementare. în privinţa vitezei, Romania este una dintre ţările cu cea mai rapidă viteză de acces internet din lume, viteza medie în orele de vîrf fiind de 34 Mbps. De asemenea, trei din primele zece oraşe cu cele mai rapide viteze de acces internet din Europa se află în Romania", a declarat directorul de reglementare al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Eduard Lovin, prezent la un eveniment de specialitate. El a adăugat că operatorii locali practică printre cele mai competitive tarife la serviciile telecom din Europa. "Spre exemplu, un abonament de 10 euro/lună include servicii de telefonie, televiziune şi acces la Internet la viteze de pînă la 100 Mbps. De asemenea, pe segmentul telefoniei mobile operatorii au în ofertă abonamente de 3,5 euro/lună care permit acces la Internet prin tehnologia 3G şi trafic nelimitat, primii 5 GB fiind cu viteză nerestricţionată", a spus Lovin. Un prim indicator slab al pieţei locale de broadband este reprezentat de penetrarea foarte redusă a acestor servicii, care se situează în mod constant la jumătatea mediei europene, cu 15% populaţie, respectiv 39% gospodării, conform datelor valabile la finele primului trimestru al anului 2011. "În plus, doar 19% dintre conexiunile de acces la Internet în bandă largă (broadband) la punte fixe sînt instalate în mediul rural. De asemenea, sub 30% din conexiunile la Internet sînt DSL, indicator inferior mediei europene, de 77%", a spus Lovin. Potrivit datelor ANCOM, la finele lunii iunie 2011 numărul de conexiuni în bandă largă au ajuns la 3,13 milioane, de la 3 milioane în decembrie 2011. La această cifră se adaugă încă 3,53 milioane de conexiuni active în bandă largă la puncte mobile prin tehnologii EDGE, CDMA, EV-DO şi 3G. "98% dintre conexiunile de acces la internet în bandă largă aveau o viteză de transfer de cel puţin 2 Mbps, în timp ce 62% de cel puţin 10 Mbps", a mai spus Lovin. Scopul ANCOM este protejarea intereselor utilizatorilor de comunicaţii din Romania, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate şi încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură.
Legumicultorii vor putea cere despăgubiri
Ministerul Agriculturii va acorda producătorilor de legume ale căror sere şi solarii au fost afectate de căderile masive de zăpadă din lunile ianuarie şi februarie sume compensatorii în valoare totală de 8,52 milioane lei (1,9 milioane euro), de la bugetul de stat. Datele direcţiilor agricole judeţene arată că au fost afectate unităţi de producţie din 31 judeţe, zăpada şi viscolul spărgînd geamuri de sere cu o suprafaţă de 1,35 milioane mp şi rupînd folii din plastic pentru solarii de 2,55 milioane mp. Au fost afectaţi peste 2.950 de producători agricoli, din care 79 sînt deţinători de sere. "Pentru a reduce impactul acestor pierderi asupra activităţii producătorilor de legume, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat proiectul de Hotărîre a Guvernului pentru alocarea de sume compensatorii prin acordarea unui ajutor de minimis care să compenseze valoarea estimativă a pagubelor produse la materialele de acoperire a spaţiilor protejate. Ajutorul se acordă în conformitate cu regulamentul CE 1535/2007, iar cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 euro pe beneficiar, adică 33.000 lei", se arată într-un comunicat al instituţiei. De această schemă de ajutor vor beneficia două categorii de producători agricoli - persoane fizice, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi firme. Persoanele fizice vor primi 18 lei/mp pentru geamuri şi 2,25 lei/mp pentru foliile din plastic. Sumele sînt mai mari pentru celelalte categorii de beneficiari (24 lei/mp pentru geam şi 3 lei/mp pentru folie plastic). Ministerul Agriculturii arată că pentru producătorii agricoli persoane fizice cuantumul compensaţiilor este diminuat cu 25% întrucît aceştia nu sînt plătitori de TVA. Cererile de sprijin financiar pot fi transmise direcţiilor agricole judeţene pînă la 29 iunie. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sînt de 8,52 milioane lei (circa 1,9 milioane euro) şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare acordate MADR. Proiectul de HG este în proces de avizare în regim de urgenţă la ministere.
Valoarea de piaţă a Apple creşte ca-n basme
Valoarea de piaţă a Apple, deja cea mai mare companie din lume după capitalizare, va ajunge la 934 miliarde de dolari în următoarele 12 luni, cu peste 60% mai mult faţă de nivelul actual, datorită extinderii în China şi lansării produselor TV. Preţul acţiunilor Apple va creşte cu încă 60% în următoarele 12 luni, la 1.001 dolari pe acţiune, estimează analistul Brian White de la Topeka Capital Markets, citat de Bloomberg. Noua ţintă de preţ prezentată de Topeka este cea mai optimistă în rîndul celor 45 de analişti ale căror estimări sînt urmărite de Bloomberg şi reprezintă o creştere de 62% faţă de cotaţia bursieră actuală a companiei. Creşterea va fi generată de cererea pentru următoarea generaţie a telefonului iPhone şi de extinderea Apple în China şi pe piaţa TV, potrivit analistului Brian White de la Topeka. Acţiunile companiei au crescut de la începutul acestui an cu 53%, depăşind în martie pentru prima dată pragul de 600 de dolari. Titlurile au închis luni la New Yotk la 618,63 dolari, în urcare cu 3,2%. La acest preţ, valoarea de piaţă a Apple este de 576,8 miliarde de dolari, cu mult peste cea a grupului petrolier Exxon Mobil, a doua mare companie din lume, de 410,4 miliarde de dolari.
Afacerile din comerţ, pe creştere
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, a crescut în primele două luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atît ca serie brută, cu 5%, cît şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,2%. Indicatorul serie brută a fost influenţat de creşterea de 11,7% înregistrată de comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, precum şi de majorările vînzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (5,2%) şi de produse nealimentare (1,8%). Ca serie brută comerţul cu carburanţi a avansat cu 11,8%, vînzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au urcat cu 5,7%, iar cele de produse nealimentare cu 2,3%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În februarie, comparativ cu prima lună a anului, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a scăzut pe ansamblu cu 1,7%, ca serie brută, ca urmare a scăderilor înregistrate la vînzările de produse nealimentare (5,2%) şi la comerţul carburanţi (4,9%). Vînzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în februarie 2012, comparativ cu luna precedentă, comerţul a scăzut cu 2,5%, evoluţie determinată de scăderea înregistrată de comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate (7,2%) şi de vînzările de produse nealimentare (5%). Vînzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 2,9%.
Motorola, anchetată pentru folosirea abuzivă a patentelor
Autorităţile antitrust din Europa au deschis marţi două investigaţii împotriva Motorola Mobility, după ce Microsoft şi Apple au acuzat compania că le-a impus tarife incorecte pentru utilizarea patentelor pe care le deţine, transmite Reuters. "Comisia va ancheta în principal dacă prin căutarea şi impunerea de interdicţii vizînd produse importante ale Apple şi Microsoft, precum iPhone, iPad, Windows şi Xbox, pe baza unor patente pe care le-a declarat esenţiale pentru fabricarea produselor ce respectă standardele", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. În cazul patentelor necesare pentru respectarea standardelor la nivelul unei anumite industrii, anumite organizaţii pot cere unui membru să acorde licenţe pentru patentele "esenţiale" în condiţii corecte şi fără discriminare, astfel încît să asigure accesul la o tehnologie standard pentru companii care s-ar putea afla în concurenţă, potrivit AFP. Motorola şi-a luat astfel de angajamente în faţa unor organisme de stabilire a standardelor în privinţa sistemelor de telecomunicaţii mobile, dar mai ales pentru tehnologie wireless 2G şi 3G. Comisia va încerca să determine dacă Motorola se face vinovată de abuz de poziţie dominantă pe piaţă.
