Economic

Coloana de stiri economice: Şpaga medie la medic se ridică la 200 de euro

Ziarul de Vrancea
29 mar 2012 685 vizualizări
Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi în spitale oferă plăţi informale medicilor şi asistentelor

Directorul general adjunct al Eureko Asigurări, Carmen Radu, a declarat ieri că aproape jumătate dintre pacienţii internaţi în spitalele din Bucureşti apelează la "plăţi informale", respectiv "atenţii" pentru medici şi asistente, suma medie cheltuită în acest fel echivalînd cu circa 200 de euro. Aproape jumătate dintre locuitorii Capitalei au cheltuit, în medie, 843 lei pentru "plăţi informale" în perioada spitalizării, suma fiind mai mare în provincie - 866 lei, potrivit lui Radu. "Cifrele provin dintr-un studiu realizat în 2011. În provincie, aproape 45% au dat bani pentru plăţi informale, comparativ cu 49,3% în Bucureşti. Prin «plăţi informale» se înţelege atenţii pentru medici sau asistente, pentru medicamente sau investigaţii", a afirmat Radu, la Mediafax talks about Health Reform. Potrivit studiului, 84,1% dintre cei intervievaţi în Capitală au apelat la serviciile unei clinici sau ale unui cabinet medical privat, în timp ce în provincie procentajul ajunge la 66,6%. "Cu alte cuvinte, constatăm că pacientul roman nu-i este teamă că furnizorii de servicii medicale ar face foarte mult profit, pentră că el apelează la aceştia şi nu la sistemul de stat", a spus Radu. Pe de altă parte, reprezentantul Eureko a afirmat că acordarea de deductibilităţi fiscale pentru asigurările private de sănătate vor fi privite de către angajatori ca un stimulent, care pot contribui, prin oferirea unei poliţe angajatului, la dezvoltarea acestui segment al pieţei asigurărilor. "O astfel de poliţă reduce absenteismul la locul de muncă din cauze medicale, atît ca şi număr de persoane afectate, cît şi ca durată medie de rezolvare a problemelor de sănătate. Un alt beneficiu este creşterea gradului de retenţie a personalului, a atractivităţii ofertelor de angajare deoarece se satisface o nevoie importantă, deja existentă în rîndul indivizilor", a spus Radu. Al treilea beneficiu va consta în decontarea directă de către asiguraţi a sumelor cu furnizorii de servicii medicale, de stat sau privaţi, care reprezintă fonduri suplimentare atrase de sistem. "Aceste sume pot fi utilizate la creşterea salariilor cadrelor medicale, achiziţia echipamentelor de ultimă generaţie, îmbunătăţirea calităţii actului medical", a spus reprezentantul Eureko. Simulările companiei au arătat că prin acordarea unei deductibilităţi fiscale de 25 euro/lună pentru poliţele de sănătate vor fi atrase, la nivelul anului 2013, fonduri suplimentare de 75 milioane de euro. "Dacă nu se aplică deductibilităţi, statul cîştigă 1,7 milioane de euro, prin taxarea sumelor plătite pentru aceste poliţe", a spus Radu.

Isărescu: Reîntregirea salariilor va avea un impact limitat

Reîntregirea salariilor ar putea duce la refacerea graduală a cererii interne şi va avea un impact limitat dacă ţinta bugetară convenită cu FMI va fi respectată, aşa cum au anunţat autorităţile, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Întrebat dacă majorarea salariilor ar trebui inclusă în categoria riscurilor electorale sau într-un proces de refacere graduală a cererii interne, Isărescu a afirmat că ar opta mai degrabă pentru a doua variantă, riscurile electorale fiind menţionate într-un registru mai larg. "Am înţeles că această recuperare bugetară, în consonanţă cu faptul că atunci cînd a fost acceptată de Curtea Constituţională s-a vorbit de caracterul temporar, că această recuperare se face cu respectarea ţintelor bugetare convenite cu FMI. Dacă acest lucru este respectat, atunci impactul este limitat", a spus Isărescu. Ţinta de deficit bugetar stabiltă de autorităţi pentru acest an este de 1,9% din PIB pe metodologia cash şi 3% pe standarde europene. La finele lunii februarie, bugetul general înregistra un deficit de 2,7 miliarde lei, reprezentînd 0,44% din Produsul Intern Brut (PIB). Surse oficiale au declarat pe 9 martie că premierul Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Isărescu spunîndu-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului. Potrivit suselor, una dintre variantele aflate în analiză este ca pierderea salarială în sectorul bugetar să fie recuperată în etape, dintre care una aplicată începînd cu luna iunie, iar restul banilor să fie acordaţi ulterior. După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar mai fi necesară o creştere cu circa 16%. Primul care a vorbit despre majorarea salariilor bugetarilor a fost preşedintele Traian Băsescu, care a spus în Parlamen că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie "reîntregite" salariile bugetarilor.

Sandero Stepway2 a fost lansat cu preţuri de la 9.700 euro

Dacia a lansat, joi, în Romania, modelul în serie limitată Sandero Stepway2, prezentat la începutul lunii martie la Salonul Auto de la Geneva şi disponibil în trei variante de motorizare, cu preţuri de la 9.700 euro, cu TVA inclusă, a anunţat constructorul auto. Astfel, preţurile sînt de 9.700 euro pentru motorizarea 1,6 litri cu 85 CP, de 10.250 euro pentru motorizarea 1,6 litri şi 105 CP şi de 11.700 euro pentru un motor diesel de 1,5 litri dCI şi 90 CP. La interior, noua versiune propune materiale noi şi două tipuri de ambianţe, care se diferenţiază prin culorile dominante - gri sau roşu. Totodată, vor fi personalizate cromatic centurile de siguranţă faţă şi spate, broderiile tapiţeriei, cele de pe covoraşe, precum şi tetierele. Clienţii pot opta gratuit pentru unul dintre cele două interioare disponibile. Optional, clienţii pot adăuga pachetul Piele, pentru o tapiţerie din piele naturală pe partea centrală a scaunului, combinată cu piele ecologică şi volan îmbracat în piele. Modelul va înlocui seria limitată anterioară Sandero Stepway1, care va ieşi din fabricaţie. Automobile Dacia a vîndut anul trecut 343.233 de automobile la nivel mondial, rezultat apropiat de cel din anul 2010. În Romania, Dacia a vîndut anul trecut 30.867 de autovehicule, în scădere cu 15,9% faţă de numărul vehiculelor comercializate în 2010.

Cartoful devine în Grecia un simbol al luptei de supravieţuire

În Grecia a luat naştere o nouă mişcare, cea a cartofului, care este pe cale să devină un simbol al luptei de supravieţuire în faţa austerităţii, primăriile susţinînd vînzarea sa directă, fără intermediari, pentru menţinerea preţurilor la un nivel mai scăzut, relatează Bloomberg. Fermierii se mobilizează să îşi vîndă produsele direct populaţiei, evitînd intermediarii precum supremarketurile şi aprozarele. În medie, un kilogram de cartofi vînduţi din camion costă circa 33 de eurcenţi, jumătate faţă de preţul din magazine. "Mişcarea cartofolului", aşa cum este cunoscut fenomenul în Grecia, a început în februarie, în nordul ţării, şi s-a extins la nivelul primăriilor şi site-urilor private. "Majoritatea oamenilor nu au bani să îşi cumpere cele necesare, pentru că guvernul continuă să taie pensiile, salariile, totul. Nimeni nu ştie ce se va întîmpla", a declarat Leonidis Giamalis, pensionar din localitatea Dafni, suburbie a Atenei. O mamă a trei copii, fără loc de muncă de patru ani, a spus la rîndul ei că nu se găsesc locuri de muncă, salariile şi pensiile sînt foarte mici, iar toată lumea are datorii. Dafni, cu 35.000 de locuitori, este unul dintre zecile de oraşe care îşi ajută cetăţenii să facă economii prin facilitarea accesului la cartofi ieftini. În mai puţin de o săptămînă, peste 2.500 de oameni au venit la primărie pentru a comanda 75 de tone de cartofi, a declarat primarul Michalis Stavrianoudakis. Vînzările au proliferat din februarie, după ce primăriile au lipit afişe, iar vestea s-a răspîndit prin Internet şi ziarele locale. "Dacă vom începe să cumpărăm direct de la fermieri, fără intermediari, vor reduce pînă la urmă preţurile. Va continua. Astăzi sînt cartofii, mîine va fi orezul iar ziua următoare uleiul de măsline", a spus Ioannides Kyriakos, un pensionar aflat la coadă la cartofi într-o parcare. Cartoful a fost introdus în Grecia în secolul XIX, după obţinerea independenţei faţă de Turcia, pentru îmbogăţirea dietei săracilor. Impactul măsurilor de austeritate este mai mare în Grecia, epicentrul crizei datoriilor, decît oriunde în Europa. Guvernul s-a angajat în ultimii doi ani să facă economii şi majorări de taxe de peste 33 de miliarde de euro, în schimbul sprijinului financiar din partea partenerilor europeni, iar economia se află în al cincilea an de recesiune. Măsurile includ plata unei taxe pe proprietăţi prin intermediul facturilor la utilităţi, reducerea suplimentară cu 12% a pensiilor şi salariilor angajaţilor la stat în acest an şi tăierea cu 22% a salariului minim la 683 de euro pe lună.

Doar rugăciunile Papei mai pot salva euro!

Se pare că doar Papa Benedict al XVI-lea şi intervenţia divină mai pot salva euro, notează Reuters, după ce Consiliul European a anunţat, în glumă, o reuniune pe 1 aprilie destinată rezolvării crizei la care va participa şi Papa, pentru a oferi ocazia unor rugăciuni de salvare a uniunii monetare. "Prezenţa Sfinţiei Sale Papa oferă oportunitatea unor rugăciuni pentru intervenţia divină în salvarea euro. Aceasta este văzută acum drept cea mai credibilă strategie", potrivit Consiliului European. Deşi este în mod cert o glumă, comunicatul ar putea induce opinia că liderii europeni au în prezent o abordare mai relaxată faţă problemele zonei euro, după ce a trecut cea mai dificilă perioadă a crizei. Vaticanul se numără printre ţările care folosesc euro, deşi nu face parte din uniunea monetară, compusă din 17 state.


Cristian Petrescu: Nu prea ai unde să te distrezi pe litoral

Turiştii care merg în vacanţă pe litoralul romanesc nu au unde să se distreze, iar în afară de stat la soare nu au ce face, pentru că nu există agrement, a declarat joi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu. "Problema noastră este agrementul şi, în general, ce are de făcut un turist pe litoral. Dacă ar avea cu ce să-şi ocupe timpul liber, cu altceva decît soare şi plajă, cred că ar fi foarte bine şi turiștii ar fi foarte mulțumiţi. Ar trebui făcute circuite culturale, plimbări cu vaporaşe, orice alte atracţii și posibilităţi de agrement cu care şi-a putea ocupa timpul liber", a spus Petrescu. El a adăugar că dacă plouă, în Romania un turist nu are prea multe posibilităţi să îşi ocupe timpul respectiv. "Nu prea ai unde să te distrezi pe litoralul Romaniei, nu prea ai unde să îţi petreci timpul liber pe care nu doreşti să îl petreci pe plajă. Se pot fae multe lucruri fără prea mulţi bani, totul e să fii creativ şi să-i oferi turistului ceea ce îşi doreşte", a continuat Petrescu. Deşi recunoaşte că tarifele practicate de hoteluri sînt "destul de mari", ministrul spune că şi-ar dori o vacanță pe litoralul romanesc. Ultima dată cînd a fost în concediu la mare s-a întîmplat anul trecut, la Neptun, unde, spune Petrescu, nu prea s-a distrat din cauza lipsei posibilităţilor de agrement. "Am fost şi eu în Bulgaria şi nu mi s-a părut chiar paradis. Bineînţeles că probabil romanii merg acolo pentru că sînt preţurile mai mici. De ce sînt preţurile mai mici? Probabil pentru că hotelurile sînt operate de o altă natură decît la noi. Tarifele de la noi sînt destul de mari, dar ministerul nu le poate influenţa în niciun fel", a afirmat el.

Numărul insolvenţelor s-a redus cu 10%

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele două luni s-a redus cu circa 10% la 2.608, de la 2.890 în perioada similară a anului trecut, firmele din comerţ şi din construcţii fiind cele mai afectate şi în acest an, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În ianuarie 1.474 de firme au intrat în insolvenţă (faţă de 2.031 în ianuarie 2011), iar în februarie alte 1.134 (comparativ cu 1.276 în a doua lună a anului anterior.  În Bucureşti şi în judeţele Arad şi Argeş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele două luni din acest an, cu 283, 204 şi respectiv 207 firme. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sînt în continuare cele din domeniul comerţului, 725 intrînd în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 349 şi construcţii - 291. În acelaşi interval de timp, au fost suspendate 3.120 de firme, cu 34% mai puţine decît în perioada ianuarie-februarie 2010. Anul trecut numărul insolvenţelor a ajuns la 19.651, cu aproape 10% mai puţine decît în 2010. La sfîrşitul lunii februarie erau activi peste 946.000 de agenţi economici, faţă de 890.000 în februarie 2011, avînd în vedere că în acest an au fost înmatriculate 29.252 de firme, cu aproape 10.800 mai multe decît în anul trecut.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.