Tranzacţiile online cu cardul au săltat cu 40%
Valoarea estimată a tranzacţiilor online cu carduri emise în Romania s-a apropiat anul trecut de 800 milioane euro, în urcare cu circa 40% faţă de anul precedent, din care 600 milioane euro reprezintă plăţi în afara ţării, a declarat directorul general al Visa Romania, Cătălin Creţu. "Practic, cifrele ne spun că romanii au încredere în plăţile online şi cumpără din ce în ce mai mult de pe magazinele online, mai ales de pe cele din afara ţării. Trendul de creştere se va menţine şi în 2012 şi, în acest context, valoarea tranzacţiilor online cu carduri emise în Romania va depăşi un miliard de euro la finele anului", a spus Creţu, la un eveniment de specialitate. El a amintit că datele Romcard arată că volumul comerţului electronic cu plata online a înregistrat anul trecut o creştere de 24% faţă de anul anterior, ajungînd la aproape 160 milioane de euro. "Dacă adaugăm şi plăţile oline prin carduri Garanti Bank şi Credit Europe Romania ajungem la circa 200 milioane de euro", a spus Creţu. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Romaniei, prezentate de Ruxandra Avram, şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul instituţiei, valoarea plăţilor efectuate cu carduri de debit efectuate s-au apropiat de 17 miliarde de lei în 2011, de la circa 14 miliarde de lei în urmă cu an. "Comerţul online nu mai este pionerat. Practic, plăţile online cu cardul depăşesc 20% din valoarea totală a plăţilor efectuate cu cardul anul trecut", a spus Creţu. Pentru tranzacţiile online cu carduri Visa emise în Romania, Creţu a afirmat că au existat două zile de vîrf în 2011, 28 noiembrie şi 12 decembrie. "Cea mai aglomerată zi din punct de vedere al numărului de tranzacţii online cu carduri emise în Romania a fost 12 decembrie, cu 29.619 tranzacţii, în creştere cu 43,6% faţă de ziua similară din 2010. în ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor online cu carduri, vîrful a fost înregistrat pe 28 noiembrie, cînd plăţile au însumat 1,4 milioane de euro, cu 42,4% mai mult faţă de ziua similară din 2010", a spus şeful Visa Romania. Pentru tranzacţiile cu carduri Visa emise în Romania la POS, cea mai aglomerată zi din 2011 a fost 23 decembrie, cînd s-au realizat 316.104 tranzacţii, cu 26,1% mai mult faţă de cea mai aglomerată zi din 2010, în valoare de 12,8 milioane de euro. Datele BNR arată că romanii deţin peste 13 milioane de carduri.
Firmele cu proiecte UE vor fi învăţate cum să scrie facturi
Guvernul va forma un grup de experţi care să asiste firmele şi autorităţile locale în derularea proiectelor UE şi va încheia cu firmele şi un acord de servicii pentru verificarea facturilor şi a cererilor de rambursare şi asistenţă în rezolvarea problemelor juridice "Marea problemă pe care o avem este legată de faptul că marile proiecte de infrastructură, de mediu, de energie nu avansează foarte repede şi de aceea rata de absorbţie rămîne suficient de scăzută. Tocmai de aceea s-a decis această formulă, de a avea un proiect pentru constituirea unui task-force alcătuit din echipe operative de experţi în domenii precum mediu, transport şi achiziţii publice. Proiectul va fi realizat în cadrul Facilităţii de asistenţă tehnică, sub forma a două contracte subsecvente vizînd proiectele de mediu şi, respectiv, de infrastructură rutieră", a precizat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, la finalul şedinţei de marţi a Guvernului. Cele două proiecte vor fi lansate pînă la sfîrşitul lunii martie şi vor fi contractate în luna mai, cu o durată de şase săptămîni şi un buget estimat de circa 85.000 euro fără TVA, pentru mediu, respectiv de 72.000 euro fără TVA. Guvernul şi-a mai propus, ca, în termen de şase luni, să fie încheiat un acord-cadru de servicii între Ministerul Afacerilor Europene şi firmele care implementează proiecte mari. Acordul va fi încheiat pentru doi ani şi va asigura firmelor asistenţă în managementul achiziţiilor publice, servicii de verificare a rapoartelor şi facturilor, întocmire a dosarului cererii de rambursare, îndrumare în rezolvarea unor probleme juridice. Valoarea acordului este estimată la 4,6 milioane euro, pentru furnizarea asistenţei în aproximativ 100 de proiecte. Pentru acest an, Guvernul şi-a propus să atragă fonduri europene de aproximativ şase miliarde euro. Comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, a venit, săptămîna trecută, la Bucureşti şi a atenţionat că Romania trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 milioane euro săptămînal pînă la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale.
Cea mai scumpă chirie din ţară: 6.800 de euro/lună
Proprietarul celui mai scump apartament scos la închiriere în prezent în Romania cere o chirie de 6.800 de euro pe lună, locuinţa amplasată în Herăstrău avînd 450 de metri pătraţi, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, care arată că 15,5% din ofertă are o chirie lunară de peste 1.000 de euro. "Pe o piaţă aflată în continuare în plină criză, 15,5% din totalul apartamentelor scoase la închiriere pe imobiliare.ro vizează segmentele de vîrf. Astfel, în cazul a 1.107 din cele 7.137 de apartamente de închiriat, chiria lunară depăşeşte 1.000 de euro", se arată într-un comunicat al portalului imobiliar. Cel mai scump apartament scos la închiriere în acest moment este un penthouse cu o suprafaţă utilă de 450 mp din Herăstrău. Cu 6.800 de euro, echivalentul a peste 14 salarii medii brute în Romania, poate fi închiriat un apartament exclusivist cu 4 camere, cu vedere spre Parcul Herăstrău, situat în imediata apropiere a restaurantelor şi cafenelelor din zonă. Imobilul în care se află acesta are două apartamente pe nivel. Fiecare dormitor este prevăzut cu baie proprie şi dressing. Pe locul al doilea în topul celor mai scumpe apartamente scoase la închiriat se află un apartament din Dorobanţi. Locuinţa este situată la primul etaj într-un imobil cu trei etaje, cu cîte un apartament pe nivel şi are o suprafaţă de 309 mp la care se adaugă 44 mp de terase. Apartamentul complet mobilat şi utilat are 3 dormitoare, un living, 4 grupuri sanitare, 3 dressinguri, 4 terase şi bucătărie. Pentru un buget de 4.500 de euro, oferta este mai diversificată. Astfel, în Pipera, cu această sumă poate fi închiriat un penthouse cu o suprafaţă utilă de 380 mp. Apartamentul ocupă etajele 4 şi 5 într-un imobil din 2009 şi are 3 camere şi 2 grupuri sanitare. Livingul are acces la o terasă. Apartamentul este complet mobilat şi utilat, inclusiv cu jacuzzi şi sistem de alarmă. Deşi considerabil mai ieftine decît în Bucureşti, zeci de apartamente ale căror chirii lunare depăşesc 1.000 de euro sînt scoase pe piaţă în toate marile oraşe din ţară. Cel mai scump apartament de închiriat în Cluj-Napoca este situat la etajul 1 al unei vile, în apropierea Facultăţii de Medicină. Apartamentul este compus din living cu bucătărie, două băi, două dormitoare din care unul are baie proprie, hol şi debara. Este utilat şi mobilat modern şi dispune, de asemenea, de 3 terase, loc de parcare şi garaj cu telecomandă. Chiria lunară solicitată în acest caz este de 1.500 euro. Cea mai scumpă chirie din Timişoara, 1.250 euro/lună, este întîlnită în cazul unui apartament cu o suprafaţă utilă de 170 mp, situat la etajul al doilea într-o clădire istorică din Piaţa Unirii. Apartamentul are trei camere, o baie, o bucătărie şi un balcon spaţios. În Constanţa, cel mai scump apartament de închiriat are doar două camere, dar o suprafaţă utilă de 100 mp şi este situat într-un bloc nou, construit în 2010. Cu vedere la mare, complet mobilat şi utilat, acest apartament poate fi închiriat cu 1.700 euro/lună Un apartament cu 4 camere, suprafaţă utilă de 150 mp, două bucătării şi două băi, la 5 minute de mers pe jos de centrul oraşului poate fi închiriat un apartament din Braşov la 1.300 euro. Apartamentul se află într-un bloc construit în 2009, iar în acest preţ sînt incluse un garaj şi un loc de parcare. În general chiriile practicate în Iaşi sînt mai scăzute decît în celelalte mari oraşe din ţară. De altfel, acest lucru reiese şi din faptul că cea mai scumpă chirie solicitată pentru un apartament din Iaşi se ridică la 750 euro/lună. Locuinţa este un penthouse din zona rezidenţială Bucium, situat pe două niveluri, cu o suprafaţă de 165 mp.
Statul a reuşit să vîndă tot pachetul de acţiuni Transelectrica
Statul a reuşit să vîndă integral pachetul de 15% din acţiunile Transelectrica (TEL) vizat în oferta publică, în condiţiile în care investitorii de retail au subscris de două ori cota alocată, iar investitorii instituţionali au ajuns la 88% din tranşa pusă la dispoziţie. Investorii au plasat marţi, pînă la ora 16:16, ordine pentru 45,01% din ofertă, astfel că subscrierile acopereau 100,22% din titlurile vizate în operaţiune. Oferta prin care statul vrea să vîndă 15% din acţiunile Transelectrica a început la 14 martie şi se va încheia marţi, 27 martie, la ora 17:00. Valoarea ordinelor plasate a ajuns la 166,9 milioane lei (38,2 milioane euro). Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Cele mai multe acţiuni au fost subscrise la preţuri între 14,9 lei/titlu şi 15,51 lei/acţiune. Potrivit brokerilor, în ultimele ore ale şedinţei o parte dintre investitorii care au subscris în ofertă au început să ridice preţurile la care au plasat iniţial ordinele, astfel că oferta s-ar putea executa la un preţ de aproximativ 15 lei/acţiune. Preţul de execuţie va fi anunţat joi. Preţul de execuţie va fi stabilit în urma însumării tuturor ordinelor de cumpărare în ordinea descrescătoare a preţului pînă se ajunge ca ofertele investitorilor să echivaleze cu numărul total al acţiunilor scoase la vînzare de către stat. Investitorii mari au subscris 79,4% din acţiunile din ofertă, iar micii investitori au plasat ordine pentru 20,82% din titluri. Subscrierilor marilor investitori au cumulat 131,7 milioane lei (30,1 milioane euro), iar pe tranşa micilor investitori ordinele au fost în valoare de 35,1 milioane lei (8 milioane euro). Subscrierile investitorilor mari reprezintă 88,22% din titlurile de pe tranşa lor, iar în cazul micilor investitori cererea a depăşit oferta de peste două ori. Pentru investitorii instituţionali sînt alocate 90% din titlurile scoase la vînzare, iar micii investitori au o tranşă de 10%. Dacă o tranşă este insuficient subscrisă, iar cealaltă suprasubscrisă, atunci acţiunile rămase dintr-o tranşă vor fi alocate către cealaltă. Tranşa investitorilor mari este destinată celor care subscriu de minim 500.000 de lei, iar cea pentru micii investitori este alocată pentru subscrierile de sub 500.000 de lei. Calculat la preţul minim cerut de stat pachetul scos la vînzare este evaluat la 163,8 milioane lei (37,6 milioane euro), iar raportat la cotaţia maximă valoarea este de 211,1 milioane lei (48,4 milioane euro). Subscrierile sînt realizate prin sistemul Bursei de Valori Bucureşti, astfel că investitorii pot cunoaşte volumul subscrierilor şi preţurile la care acestea au fost realizate. Oferta este intermediată de consorţiul format din Banca Comerciala Romană, Intercapital Invest şi Swiss Capital.
Oficialii FMI vor ca reforma în sănătate să fie gata în iunie
Autorităţile romane vor elabora proiectul legii privind reforma în sănătate pînă la sfîrşitul lunii iunie, a anunţat, ieri, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în Romania şi Bulgaria, Tonny Lybek. Oficialul FMI a arătat că Romania alocă sume insuficiente pentru sănătate, ca procent din PIB, în comparaţie cu media de la nivel european, dar pe de altă parte nici nu reuşeşte să crească veniturile bugetare peste 31-32% din PIB. Preşedintele Traian Băsescu a declarat în urmă cu două săptămîni că actualul Parlament trebuie să adopte în perioada următoare Legea sănătăţii şi Legea de reorganizare administrativ-teritorială, arătînd că acestea vor întregi reforma statului. Legea sănătăţii a fost retrasă din dezbatere publică la începutul acestui an. Liderii UDMR au declarat de mai multe ori că nu doresc ca noua lege a sănătăţii să fie aplicată în 2012, an electoral, pe considerentul că schimbările majore generate de noul sistem ar putea fi interpretate greşit. Lybek a insistat că dincolo de ajustarea fiscală şi creşterea absorbţiei fondurilor europene, Romania trebuie să continue reformele structurale, mai ales în condiţiile în care nu sînt excluse în continuare şocuri externe. Printre măsurile pe care a insistat reprezentantul FMI se numără liberalizarea pieţei de energie şi restructurarea companiilor de stat.
BNR ar putea reduce dobînda la 5,25%
BNR ar putea reduce joi dobînda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 5,25%, ca urmare a scăderii inflaţiei şi a persistenţei deficitului de cerere agregată, potrivit unui sondaj realizat în rîndul membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR). Ponderea celor care se aşteaptă la reducerea dobînzii la 5,25% este de 92% din numărul total al participanţilor la sondaj, se menţionează într-un comunicat transmis de asociaţie. Pentru finele anului 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobînda de politică monetară la 5% (răspunsurile variază între 5% şi 5,25%). La finalul anului 2013, dobînda de politică monetară s-ar putea situa la 5% (estimările variază între 4% şi 5,75%). BNR a redus dobînda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale de la începutul acestui an, în şedinţele Consiliului de Administraţie din ianuarie şi februarie. BNR ar putea decide menţinerea rezervelor minime obligatorii pentru lei şi pentru valută: 77% din participanţii la sondaj au considerat că rezervele minime obligatorii pentru lei vor fi menţinute la acelaşi nivel (restul anticipînd scăderi pînă la nivelul de 10%), iar 92% din participanţii la sondaj au considerat că rezervele minime obligatorii pentru valută nu vor fi modificate (restul anticipînd scăderi pînă la nivelul de 15%), se arată în comunicat.
Guvernul amînă anularea datoriilor la CFR SA
Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care datoriile înregistrate de CFR SA la finele anului trecut, de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro), sînt anulate prin conversia în acţiuni a fost amînat de Guvern, după o consultare între premier şi ministrul Transporturilor. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Executivului, dar premierul a decis amînarea acestuia pentru săptămînile următoare, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Dan Suciu. Conform proiectului, datoriile înregistrate de CFR SA la finele anului trecut către bugetul consolidat şi fondul de risc, de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro), vor fi anulate prin conversia în acţiuni. Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică. La 31 decembrie 2011, compania prelimina datorii către bugete şi Fondul de risc de 3,99 miliarde lei, din care 2,06 miliarde lei reprezintă penalităţi şi majorări pentru neplată sau plata cu întîrziere. Avînd în vedere că CFR SA este singura companie din Romania care administrează infrastructura feroviară, Guvernul consideră că acordarea unui sprijin financiar nu reprezintă ajutor de stat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
