Coloana de stiri economice: Producătorul de vin Murfatlar a intrat în insolvenţă
"Gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, caracteristica generală a mediului de afaceri în această perioadă, are ca principal efect lipsa de lichidităţi, făcînd dificilă achitarea datoriilor exigibile", se arată într-un comunicat al companiei. Producătorul de vin precizează că va continua strategia de dezvoltare şi extindere a activităţii comerciale pe piaţa romanească conform planurilor deja stabilite, într-un mod solid şi sustenabil. Compania este deţinută de trei firme - Euroavipo (41,93%), Euro Trade Invest (39,01%) şi Vitivinicola Basarabi (19,04%). La Euroavipo principalii asociaţi sînt Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu (31,89%) şi Maria Ivănescu (33,52%), prezenţi, ca acţionari, şi la Euro Trade Invest, alături de alte persoane, precum Ion şerban Dobronăuţeanu (17,25%), Cătălin Bucura (15,33%). Reţeaua Crama Murfatlar cuprinde aproximativ 125 de crame funcţionale în întreaga ţară, existînd în continuare proiecte de deschidere şi noi cereri de francize pînă la 180 locaţii, potrivit sursei citate. Murfatlar Romania a început în 2007 un proiect de reîntinerire a viei, care a vizat în special soiuri rosii, Fetească Neagră, Pinot Noir şi Merlot, iar pînă în prezent investiţia se ridică la aproximativ 15,6 milioane euro, destinaţi replantării a 975 de hectare. în 2011, planul de reîntinerire a presupus replantarea a 130 hectare de viţă de vie, iar investiţia s-a ridicat la 2,08 milioane euro. În cadrul aceluiaşi program se va derula, în acest an, montarea sistemului de susţinere cu spalieri pe o suprafaţă de 300 hectare, cu o investiţie de aproximativ 1,8 milioane euro, din care 20% reprezintă fonduri proprii. Afacerile companiei au crescut anul trecut cu 32%, de la 140 milioane lei la 185 milioane lei. Alţi jucători importanţi pe piaţa de profil sînt Cotnari, Jidvei, Vincon Vrancea şi Cramele Recaş.
Impozitele şi taxele locale vor urca cu 16%
Impozitele şi taxele locale ar urma să crească începînd cu anul viitor cu 16,05%, reprezentînd rata inflaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012, conform unui proiect de hotărîre iniţiat de Ministerul Finanţelor. "În concordanţă cu prevederile Codului fiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începînd cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărîre a Guvernului, începînd cu anul fiscal 2013, cu rata inflaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012", se arată în document. Ministerul estimează că, prin indexarea la inflaţie a impozitelor şi taxelor locale, veniturile bugetelor locale vor creşte cu 891 milioane lei.
Semn rău pentru economie: Creditarea firmelor şi populaţiei este pe minus!
Creditele pentru firme şi populaţie au scăzut în februarie cu 0,7% în termeni reali, mai accentuat pe segmentul finanţărilor în lei, împrumuturile în valută pentru populaţie fiind singura componentă care a înregistrat uşoară creştere, băncile concentrîndu-se în continuare pe finanţarea statului. Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit s-a redus în luna februarie 2012 cu 0,1% (-0,7%în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2012, pînă la 222,28 miliarde lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,4% (-1,1%în termeni reali), la 80,3 miliarde lei, respectiv cu 0,3% pe partea de populaţie (34,6 miliarde lei) şi cu 0,5% pe segmentul firmelor (45,6 miliarde lei). În acelaşi timp, creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,1%, la 141,97 miliarde lei. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,3 milioane euro). Pe componente, creditul în valută a urcat cu 0,4% ca sold aferent populaţiei ( 69,7 miliarde lei) şi a coborît cu 0,2% în cazul firmelor, la 72,2 miliarde lei. În ultimele 12 luni, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,6% (4,9%în termeni reali), pe seama majorării cu 4,3% a componentei în lei (1,7% în termeni reali) şi cu 9,5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 6,1%). Creditul în valută reprezintă peste 63% din total credit neguvernamental. BNR nu publică date lunare privind structura pe devize a creditului în valută şi evoluţia netă a acestora. Creditul guvernamental s-a majorat în februarie 2012 cu 4,5%, pînă la 77,03 miliarde lei, iar pe ultimele 12 luni consemnează o creştere de 23% (19,9% în termeni reali). Creditele acordate pentru administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale au avansat cu 150 de milioane lei, la 8,81 miliarde lei, în timp ce titlurile de valoare emise de stat au urcat cu 4,8%, de la 65 miliarde lei la 68,22 miliarde lei. În a doua lună a anului, depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat cu 0,3%, pînă la 188,58 miliarde lei, reprezentînd 84% din total credit neguvernamental. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,4%, pînă la 74,86 miliarde lei, sold cu 13,6% peste februarie 2011(10,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au redus cu 0,8%, pînă la 51,92 miliarde lei, dar soldul rămîne cu 16,9% peste nivelul din februarie 2011 (13,9% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au scăzut cu 0,2%, pînă la nivelul de 61,78 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 0,4%, pînă la 14,20 miliarde euro).
Deficitul bugetar a urcat la 2,7 miliarde lei
Bugetul general avea, la sfîrşitul lunii februarie, un deficit de 2,7 miliarde lei, reprezentînd 0,44% din Produsul Intern Brut (PIB), după creşteri de venituri din TVA, accize şi impozite, respectiv majorări de cheltuieli cu proiectele din fonduri UE, cu bunuri şi servicii sau pentru investiţii. Luna ianuarie s-a încheiat cu un excedent de 1 miliard de lei, rezultînd astfel că în februarie deficitul s-a plasat la 3,7 miliarde lei. Veniturile totalizau la finele lunii februarie 29,3 miliarde lei, iar cheltuielile 32 miliarde lei. Veniturile au fost cu 6,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali şi cu 0,1 puncte ca pondere în PIB, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. În termeni reali veniturile fiscale au crescut cu 12,7% faţă de anul precedent. Dintre acestea majorări semnificative s-au înregistrat în cazul TVA (plus 9,4%), accizelor (plus 9,9%) şi impozitului pe venit (plus 25,8%). "O creştere semnificativă se poate remarca la alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii datorită colectării în luna februarie a contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii conform art.1 din OUG nr. 77/2011 în sumă de 208,8 milioane lei", se precizează în comunicat. Contribuţiile de asigurări au totalizat 8,6 miliarde lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent atît în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate (plus 5,1%), cît şi în cazul veniturilor nefiscale (plus 29,6%).
Mario Monti: Spania ar putea reaprinde criza datoriilor
Premierul italian, Mario Monti, avertizează că Spania ar putea reaprinde criza datoriilor de stat, din cauza dificultăţilor pe care le întîmpină în privinţa stabilizării finanţelor publice, oficialul recomandînd guvernului de la Madrid să se concentreze pe "tăieri" în bugetul general. "Nu este nevoie de prea mult pentru reapariţia riscurilor de contagiune", a spus Monti la o conferinţă susţinută duminică în Italia, la cîteva zile după ce guvernul de la Roma a adoptat o lege de modificare a reglementărilor din domeniul muncii, potrivit Bloomberg. Monti a lăudat măsurile luate de guvernul spaniol pentru "relaxarea" reglementărilor de pe piaţa muncii şi a recomandat Spaniei să dea mai multă atenţie scăderii deficitelor din bugetul naţional. Miniştrii Finanţelor din zona euro se pregătesc să adopte în următoarele zile un acord de consolidare a mecanismelor de siguranţă ale blocului monetar. Oficialii se vor întîlni vineri la Copenhaga pentru a pune la punct o înţelegere care va ridica plafonul de 500 miliarde euro al fondurilor de urgenţă ale zonei euro. Simptomele crizei datoriilor de stat s-au redus în ultima perioadă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a injectat 1.000 miliarde euro prin două operaţiuni de refinanţare pe trei ani destinate băncilor, efectuate în decembrie şi februarie, iar Uniunea Europeană şi FMI au aprobat cel de-al doilea acord de asistenţă externă pentru Grecia, de 130 miliarde euro.
Directorul general al Rompetrol se va retrage din funcţie
Directorul general executiv al grupului Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, se va retrage pe 1 iunie din funcţie, însă rămîne în membru în Consiliul de Administraţie. "Aceasta este o urmare a strategiei de rotaţie planificată împreună cu unicul acţionar al grupului, KazMunayGas (KMG), şi urmăreşte principalele direcţii de dezvoltare ale ambelor companii. în concordanţă cu această strategie, The Rompetrol Group îşi va anunţa noul director executiv la momentul oportun", menţionează Rompetrol. Meraliyev este director general al Rompetrol din iulie 2009. în perioada 2007-2009, el a fost director general adjunct al grupului Rompetrol. Numirea lui pe postul de director general executiv a venit la aproape o lună după ce Dinu Patriciu a vîndut către KazMunayGas ultimele acţiuni pe care le avea la The Rompetrol Group, iar compania din Kazahstan a devenit acţionarul unic al grupului. Anterior venirii la Rompetrol, Meraliyev a ocupat poziţii de conducere în cadrul companiei KazMunayGas. Cel mai important obiectiv al mandatului lui Meraliyev a fost creşterea capacităţii de rafinare a Petromidia, principalul activ al grupului Rompetrol, pînă la 5 milioane de tone, ţintă care ar urma să fie atinsă în luna septembrie, potrivit companiei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
