Coloana de stiri economice: Fuziunea Omniasig BCR Asigurări a fost aprobată
"În cadrul acestui proces, Omniasig va fi absorbită de către BCR Asigurări, care, la finalizarea fuziunii, va prelua numele Omniasig. Potrivit cifrelor transmise CSA, cele două societăţi au cumulat, la sfîrşitul anului trecut, un volum total de prime subscrise de 1,2 miliarde de lei", se arată într-un comunicat al CSA. Omniasig devansează Astra (prime de 1,03 miliarde de lei) şi Allianz-ţiriac - 898,6 milioane de lei. Grupul Vienna Insurance Group (Austria) deţine 95,94% din acţiunile BCR Asigurări, restul titlurilor fiind împărţite de Banca Comercială Romană (1%) şi mai multe persoane fizice (3,06%). Vienna Insurance Group controlează şi Omniasig, unde deţine o participaţie de 98,56%, ceilalţi acţionari fiind Banca Comercială Romană - 0,17% şi mai multe persoane fizice şi juridice - 1,27%. Omniasig are un capital social de 206,48 milioane de lei. După încheierea fuziunii, VIG va controla 98,55% din capitalul Omniasig, BCR - 0,18% şi alţi acţionari (7.062 persoane fizice şi juridice) - 1,27%. Acţionarii Omniasig au aprobat în august 2011 fuziunea preliminară cu BCR Asigurări şi au împuternicit Directoratul asigurătorului să întocmească proiectul de fuziune. O decizie similară a fost adoptată şi de acţionarii BCR Asigurări. În 2011, piaţa asigurărilor generale şi de viaţă a scăzut cu 4,3%, la 7,95 miliarde de lei.
Erste a prelungit oferta către acţionarii minoritari ai BCR
Erste Group Bank, acţionarul majoritar al BCR, a prelungit pînă pe 25 mai oferta de cumpărare adresată acţionarilor minoritari ai băncii din Romania şi spune că a primit scrisori de acceptare de la persoane fizice care deţin peste 0,18% din titluri. Erste a lansat la 6 februarie o ofertă prin care vizează achiziţia unui pachet de 0,365% din titlurile BCR, pentru care ar urma să plătească peste 62 milioane lei (14,1 milioane euro). Oferta trebuia să se încheie iniţial pe 24 februarie, însă a fost prelungită ulterior pînă pe 30 martie, iar a doua oară pînă pe 25 mai. "Apreciem răspunsul pozitiv pe care l-am primit de la acţionarii minoritari în legătură cu propunerea noastră financiară. Pînă în prezent, avem o rată de acceptare de peste 50% din cota totală pe care o deţineau în BCR acţionarii minoritari persoane fizice înainte de lansarea ofertei. Avînd în vedere acest rezultat încurajator, care subliniază preţul avantajos propus de EGB Ceps acţionarilor minoritari ai BCR (respectiv 1,09 lei/acţiune), vă informăm că am decis să prelungim perioada de valabilitate a ofertei pînă la data de 25 mai 2012. Menţionăm că preţul oferit a fost calculat în funcţie de valoarea de piaţă a acţiunilor BRD - Groupe Societe Generale care sînt tranzacţionate la BVB, plus o primă de 50%", se arată într-o scrisoare Erste adresată acţionarilor minoritari ai BCR. Erste propune acţionarilor minoritari ai BCR un preţ de 1,09 lei/titlu, apropiat de cel acordat anul trecut SIF-urilor şi de cel din 2010 într-o altă ofertă de cumpărare adresată angajaţilor BCR.
Avem unul din cele mai scăzute stocuri de mall-uri din Europa
Stocul mall-uri din Bucureşti este de trei ori mai mare decît media de 56 de metri pătraţi de la nivelul întregii ţări
Stocul de centre comerciale din Bucureşti raportat la mia de locuitori este de 186 de metri pătraţi, fiind printre cele mai reduse niveluri din Europa, după Paris, cu 141 metri pătraţi şi Vilnius cu 130 de metri pătraţi, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară DTZ. Stocul din Bucureşti este de trei ori mai mare decît media de 56 de metri pătraţi de la nivelul întregii ţări, potrivit DTZ. Media stocului de spaţii de retail modern (centre comerciale) la nivelul Europei este de 382 metri pătraţi la mia de locuitori, însă se disting variaţii semnificative între regiuni. Astfel, cel mai mic nivel al stocului raportat la 1.000 de locuitori este înregistrat în Vilnius, în timp ce Stockholm are cel mai mare stoc, de 879 metri pătraţi pentru mia de locuitori. În regiunea Europei Centrale şi de Est, stocul din Bucureşti este cel mai redus, în condiţiile în care în Budapesta ajunge la 410 metri pătraţi, în Praga la 687 metri pătraţi, iar în Varşovia la 785 metri pătraţi. Nivelul redus al stocului din Paris poate fi explicat printr-un grad de dezvoltare mai ridicat al retailerului stradal, faţă de alte pieţe europene. În prezent, stocul total de centre comerciale în Europa este de aproximativ 150 de milioane de metri pătraţi. Franţa, Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie acoperă 60% din total. În Romania stocul este de 1,2 milioane de metri pătraţi, din care 421.830 de metri pătraţi în Bucureşti. În ceea ce priveşte centrele comerciale în construcţie, în Europa numărul proiectelor se ridică la 626, dintre care doar 2 în Romania, dar în afara Bucureştiului. în Bucureşti nu există niciun proiect de centru comercial în construcţie. DTZ consiliază peste 500 de centre comerciale în Europa, cumulînd peste 10 milioane de metri pătraţi. în Romania, compania are prin intermediul DTZ Echinox un portofoliu de 10 proiecte exclusive şi co-exclusive, totalizînd peste 400.000 metri pătraţi.
HP Romania, suspectată de abuz de poziţie dominantă
Consiliul Concurenţei a început o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă a Hewlett-Packard Romania (HP), autoritatea efectuînd mai multe inspecţii inopinate la sediul companiei şi la mai mulţi distribuitori ai acesteia. Inspecţiile s-au desfăşurat în urma unei plîngeri privind o posibilă încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare de către compania HP Romania, se arată într-un comunicat al autorităţii. "Avem suspiciuni privind un posibil abuz de poziţie dominantă a societătii HP Romania, manifestat printr-un comportament discriminatoriu în relaţia cu unul dintre partenerii săi contractuali. Acest lucru poate afecta concurenţa pe piaţa comercializării consumabilelor pentru echipamente de printare marca HP şi a serviciilor conexe", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Documentele şi declaraţiile ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii romane de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial. Efectuarea acestor inspecţii nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei nici în ceea ce priveşte vinovăţia companiei investigate şi nici în ceea ce priveşte rezultatul final al investigaţiei declanşate. Dacă în urma investigaţiei comportamentul anticoncurenţial al HP Romania va fi confirmat, Consiliul Concurenţei poate aplica o amendă ce poate ajunge pînă la 10% din cifra de afaceri a companiei. Hewlett Packard Romania SRL este parte a grupului american HP, unul dintre cei mai mari producători mondiali de echipamente IT. În 2010, afacerile companiei au însumat 340,7 milioane de lei, iar profitul net a atins 44,7 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Bloomberg ne clasează pe locul 32 în lume după condiţiile de afaceri
Romania ocupă locul 32 din 160 de economii într-un top realizat de Bloomberg privind mediul de afaceri, cel mai important avantaj al pieţei locale fiind costul redus al forţei de muncă. Economia romanească se situează pe aceeaşi poziţie ca Malaezia şi este, potrivit rezultatelor topului, un mediu mai propice afacerilor decît Cehia, Noua Zeelandă, Mexic, Israel, Turcia, Bulgaria, Rusia, India sau Brazilia. Printre ţările cu un punctaj mai bun decît Romania se numără Ungaria, China, Chile, Polonia, Africa de Sud, Letonia sau Portugalia. Romania a primit cele mai bune scoruri la gradul de integrare economică şi la costul forţei de muncă şi materiilor prime, dar stă mai prost în privinţa costului înfiinţării unei afaceri şi "costurilor mai puţin tangibile" - corupţie, inflaţie, fiscalitate, standarde de contabilitate. Prima poziţie în top este ocupată de Hong Kong, calificat de Reuters drept "un bastion an politicilor de piaţă liberă şi taxelor scăzute", care are de cîştigat şi datorită statutului de "poartă" către China, cea mai mare piaţă de desfacere din lume. Hong Kong este urmat în top de Olanda, SUA, Marea Britanie, Australia, Germania, Japonia, Franţa, Austria şi Singapore. Italia şi Spania, a treia şi a patra economie din zona euro, se plasează pe locurile 20, respectiv 21, după China. În topul anual al Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, Doing Business 2012, Romania acoborît şapte locuri, pînă pe poziţia 72 din 183. Topul Bloomberg a fost stabilit în funcţie de şase seturi de criterii: gradul de integrare economică - include criterii precum corelarea faţă de economia globală, concentrarea pieţei sau riscul de ţară; costul înfiinţării unei afaceri - costurile, etapele şi durata de timp necesară, precum şi costurile de finanţare şi posibilitatea de a obţine investiţii străine; costul forţei de muncă şi materiilor prime; costul transportului de mărfuri şi bunuri - se referă la uşurinţa efectuării de importuri şi exporturi, eficienţa transportului, performanţa logistică, conectivitatea la rute de transport maritim de mare capacitate, calitatea infrastructurii portuare; costuri mai puţin tangibile - se referă la percepţia asupra fenomenului de corupţie, modul în care sînt protejate drepturile internaţionale de proprietate intelectuală, inflaţia, fiscalitatea şi standardele de contabilitate; indicele bazei locale de consumatori - mărimea clasei de mijloc, consumul mediu al gospodăriilor, tarifele percepute la import şi PIB-ul pe locuitor.
Romanii şi-au potolit setea cu bere de 1,8 miliarde euro
Vînzările de bere au totalizat anul trecut circa 17 milioane de hectolitri, în stagnare faţă de 2010, iar valoric piaţa s-a ridicat la 1,7-1,8 miliarde euro, similar valorii din 2010, potrivit datelor asociaţiei Berarii Romaniei, prezentate ieri într-o conferinţă de presă. Vînzările membrilor asociaţiei au atins un volum de 15,6 milioane de hectolitri, iar investiţiile derulate de aceştia anul trecut au depăşit 61 milioane euro, cu 10 milioane de euro mai mult decît în anul precedent. Luînd în calcul datele recensămîntului populaţiei efectuat în 2011, consumul de bere pe cap de locuitor a fost de 89 de litri, cu un litru mai mult decît în 2010, dar mai puţin cu 11 litri faţă de consumul din anul 2008. Preferinţele consumatorilor nu au înregistrat modificări semnificative, aceştia alegînd în principal berea la PET (51,3%), în creştere cu două puncte, dar şi berea la sticlă (30,2%), în scădere cu 1,5 puncte, la doză (14,8%) şi draught (3,7%). În ceea ce priveşte berea importată, vînzările au înregistrat o uşoară creştere, totalizînd 0,27 milioane hectolitri. "Este posibil ca în acest an piaţa berii să se păstreze la valoarea din 2011", a declarat Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii Romaniei, care reuneşte principalii producători de profil. El a spus că piaţa berii s-a dublat în volum în ultimii 16 ani, de la 8 miliarde de hectolitri în 1996. "Dacă ţinem cont de faptul că berea la PET a depăşit ponderea de 50% din totalul pieţei, putem spune că piaţa berii din Romania s-a dezvoltat tocmai datorită PET-ului", a spus Bratu. El a afirmat că întrucît recensămîntul din 2011 a arătat o scădere a populaţiei consumul de bere pe cap de locuitor a fost reevaluat, astfel încît Romania a ajuns pe locul 7 într-un clasament al ţărilor europene. Romania, cu un consum de 88 de litri pe cap de locuitor în 2010, este devansată de Cehia (144 litri), Germania (107 litri), Austria (105), Norvegia (91), Irlanda (90) şi Lituania (90). Piaţa berii a scăzut în 2010 cu 3,5%. Faţă de 2008, an în care vînzările de bere în volum au atins o cotă maximă de 20,2 milioane hectolitri, vînzările sînt mai mici cu 16%.
Şeful FED nu vrea revenirea la etalonul aur
Revenirea la etalonul aur nu ar rezolva nici o problemă, nu ar fi practică pentru că nu există suficient aur în lume şi nu ar mai permite ajustarea politicii monetare la ciclurile boom-bust (expansiune-contracţie) din economie, afirmă preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke. Acesta a început ieri un turneu de patru conferinţe deschise publicului la Universitatea George Washington, o nouă încercare a Federal Reserve de a modifica percepţia negativă a populaţiei asupra instituţiei, generată în principal de modul în care a gestionat criza financiară, transmite Reuters. "Din moment ce etalonul aur determină masa monetară, banca centrală nu mai are cum să utilizeze politica monetară pentru a stabiliza economia. Sub etalonul aur, masa monetară creşte şi dobînzile scad în perioade de activitate economică solidă, invers faţă de cum ar reacţiona o bancă centrală în ziua de azi", a explicat Bernanke, fost profesor de economie la Universitatea Princeton. În frunte cu republicanul Ron Paul, cîţiva congresmeni şi economişti americani promovează "gălăgios" revenirea la etalonul aur, care presupune, ca principiu de bază, ca valoarea monedelor aflate în circulaţie să corespundă aurului aflat în rezervele statului.
