Economic

Coloana de stiri economice: Patronatele fac lobby pentru interzicerea vînzării terenurilor către străini

Ziarul de Vrancea
20 mar 2012 879 vizualizări
ămîntul este principalul mijloc de producţie al ţării şi este un bun naţional, arată şeful Ligii Producătorilor Agricoli din Romania

Pămîntul este principalul mijloc de producţie al Romaniei şi este un bun naţional care nu trebuie înstrăinat, a declarat ieri într-o conferinţă preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, care cere revizuirea legislaţiei astfel încît terenul să rămînă în continuare proprietate exclusivă a romanilor. Străinii nu pot cumpăra terenuri agricole în Romania pînă la sfîrşitul anului 2013, cînd expiră interdicţia inclusă în tratatul de aderare la UE. Cetăţenii străini pot achiziţiona terenuri doar prin intermediul firmelor înregistrate în Romania. "Dacă s-au făcut greşeli în timpul negocierilor privind aderarea trebuie reparate imediat. Altfel vom ajunge să călcăm pe pămînt străin în propria ţară. Se impune aşadar iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vînzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii romani în aşa fel încît capitalul romanesc să fie sprijinit cu prioritate", a spus reprezentantul Ligii Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR). El a adăugat că o eventuală concurenţă pe o piaţă funciară deschisă îi va dezavantaja în mod cert pe fermierii romani. Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a declarat vineri, la doar două zile după ce spunea că nu sînt şanse de blocare după 2013 a vînzării terenurilor către străini, că pămîntul trebuie să rămînă în mîna romanilor şi că MADR încearcă să modifice tratatul de aderare la UE.


Sancţiuni mai blînde pentru persoanele care folosesc electricitate fraudulos

Perioada de închisoare dispusă pentru persoanele care blochează echipamentul de măsurare a electricităţii sau folosesc instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea a fost redusă la jumătate, aceeaşi diminuare fiind decisă şi în cazul infracţiunilor comise de salariaţii furnizorului. Contravenţiile aplicate pentru aceste infracţiuni, mult reduse comparativ cu cele introduse în 2007 prin Legea energiei electrice, sînt prevăzute în proiectul noii legi care reglementează sistemul de furnizare a electricităţii, aprobat de Guvern la sfîrşitul săptămînii trecute. Conform documentului, deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate va reprezenta în continuare o infracţiune, dar pedeapsa cu închisoare va fi cuprinsă între trei luni şi doi ani, faţă de o perioadă de detenţie de şase luni-patru ani cuprinsă în vechea lege. De asemenea, pentru executarea sau folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, pedeapsa cu închisoarea va fi cuprinsă între şase luni şi trei ani, faţă de 1-5 ani în vechea lege. "În cazul în care infracţiunile sînt săvîrşite de un salariat al unui titular de licenţă, limitele speciale se majorează cu jumătate", se mai arată în actul normativ aprobat de Guvern. Şi această prevedere este însă mai blîndă decît cea introdusă prin vechea lege şi care stabilea că, în cazul angajaţilor, limita minimă şi maximă specială a pedepsei se majorează cu cîte un an. În forma proiectului de lege lansat în dezbatere la începutul acestui an de Ministerul Economiei, pedepsele pentru aceste infracţiuni erau menţinute la nivelul celor introduse în urmă cu cinci ani, dar documentul aprobat în final de Guvern prevede sancţiuni mult mai blînde pentru astfel de fapte.

Vînzările Metro Romania au revenit anul trecut abia la nivelul din 2004

Vînzările Metro Cash & Carry Romania au scăzut anul trecut cu 7%, la 1,06 miliarde euro, revenind aproape de nivelul din 2004, cînd afacerile diviziei locale a grupului german au depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro. Metro Cash & Carry Romania a înregistrat anul trecut vînzări de 1,06 miliarde euro, potrivit raportului anual prezentat marţi de grupul german. Potrivit raportărilor anterioare, compania a avut vînzări de aproape 1,14 miliarde euro în anul 2010. Cel mai bun an al Metro Cash & Carry Romania a fost 2007, cînd vînzările au atins aproape 1,6 miliarde euro. Cifra de afaceri a companiei a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro în 2004, cînd a avut încasări de 1,038 miliarde euro. Vînzările Metro Cash & Carry Romania au urcat ulterior la 1,24 miliarde euro în 2005, 1,43 miliarde euro în 2006, 1,59 miliarde euro în 2007, 1,49 miliarde euro în 2008 şi 1,228 miliarde euro în 2009. Diviza din Romania a Metro Cash & Carry are 32 de magazine, potrivit raportului prezentat marţi, faţă de 21 de unităţi în 2004. Declinul de anul trecut din Romania a fost cauzat de efectele crizei financiare şi ale crizei datoriilor de stat din zona euro, la fel ca pe alte pieţe din Sud-Estul Europei, precum Ungaria sau Grecia, potrivit raportului anual al Metro. Numărul angajaţilor Metro Cash & Carry Romania a scăzut uşor anul trecut, de la 5.716 la 5.615 salariaţi, se mai spune în raport. Metro mai deţine în Romania 25 de hipermarketuri Real. Grupul german avea la sfîrşitul anului trecut 12.506 angajaţi în Romania, faţă de 13.558 la finele lui 2010. Personalul reţelei de hipermarketuri Real a fost restrîns în 2011 la 6.422 de salariaţi, de la 7.482 la sfîrşitul anului anterior. Vînzările Metro au scăzut anul trecut cu 0,8%, la 66,7 miliarde euro, iar pofitul net al gigantului german s-a redus cu 20,9%, la 741 milioane euro. Vînzările diviziei Cash & Carry au stagnat la 31,1 miliarde euro, în timp ce afacerile Real au scăzut cu 2,3%, la 11,2 miliarde euro.

BERD pregăteşte investiţii de 400-500 milioane euro pe an în Romania

BERD pregăteşte investiţii de 400-500 milioane euro pe an în Romania în următorii trei ani, principalele arii de interes fiind menţinerea stabilităţii sectorului financiar, stimularea creditului către economie, eficienţa energetică şi dezvoltarea pieţelor de capital. Consiliul Director al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a adoptat o nouă strategie pe trei ani pentru Romania, care vizează ca obiectiv general dezvoltarea economiei şi abordarea provocărilor încă prezente ale tranziţiei, potrivit unui comunicat transmis marţi de instituţie. "BERD continua să susţină Romania în implementarea reformelor necesare, prin investiţii şi dialog cu guvernul roman. Estimăm că vom investi anual în Romania aproximativ 400-500 milioane euro în următorii trei ani, avînd ca obiectiv sprijinirea dezvoltării economiei Romaniei", a declarat în comunicat Jean Marc Peterschmitt, director executiv BERD pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. BERD a alocat de la începutul activităţii în Romania peste 5,5 miliarde euro proiectelor din ţară, mobilizînd investiţii suplimentare de aproape 10 miliarde euro, se mai spune în comunicat. Strategia arată că, în pofida unei reveniri economice modeste în 2011, datorată unei recolte bogate şi exporturilor, perspectivele macroeconomice pe termen scurt ale Romaniei rămîn incerte, pe fondul crizei din zona euro şi turbulenţelor de pe pieţele mondiale. Totodată, BERD notează că Romania are un potenţial puternic de creştere economică pe termen lung. "Prin activitatea sa în Romania, BERD va dezvolta în următorii ani proiecte ce vor ajuta ţara să menţină stabilitatea în sectorul financiar, vor facilita fluxul de credite pentru sectorul economiei reale prin linii de creditare dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi investiţiilor în eficienţa energetică şi vor contribui la dezvoltarea pieţelor locale de capital", se spune în comunicat. BERD vrea totodată să încurajeze investiţiile directe de capital străin în sectorul corporate şi să sprijine firmele locale, atît prin investiţii directe cît şi prin intermediul fondurilor private de capital, cu accent pe sectoarele cu valoare adăugată, ca industria, agricultura şi noile tehnologii. Banca intenţionează de asemenea să finanţeze proiecte de infrastructură municipală, facilitînd competiţia şi implicarea sectorului privat în serviciile publice de transport, fiind vizată îndeosebi atragerea de fonduri europene..

Apple a vîndut peste 3 milioane iPad 3 într-un weekend

Apple a anunţat că a vîndut peste 3 milioane de iPad 3 în weekendul de debut al celei de-a treia generaţii a tabletei, stabilind un nou record, transmite Bloomberg. Apple a lansat joi iPad 3 pe mai multe pieţe, inclusiv SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Australia şi Japonia. De vineri, tableta va fi disponbilă în alte 24 de ţări. În Romania, tableta ar trebui să apară de vineri la magazinele online. Operatorul american de telecomunicaţii AT&T a arătat de asemenea că a stabilit vineri un nou record de vînzări iPad. Tableta, introdusă în gama de produse a Apple în 2010, este al doilea mare generator de venituri al companiei după iPhone. Cea de-a treia generaţie nu a fost prezentată ca un produs revoluţionar, precum primele două, însă aduce îmbunătăţiri importante, precum un ecran de rezoluţie mai înaltă, care oferă o mai bună calitate a imaginii, un procesor mai rapid, cameră digitală mai performantă şi conectivitate 4G. Acţiunile Apple au închis luni pentu prima dată peste pragul de 600 de dolari, împingînd indicele S&P 500 al bursei de la New York la mai puţin de 10% de un nou maxim istoric.

Încă un mall ajuns în faliment este scos la vînzare

Centrul comercial Armonia din Brăila, în faliment, va fi scos în aprilie la vînzare prin licitaţie, la un preţ de pornire de 25,03 milioane de euro, în condiţiile în care Volksbank, banca creditoare, are de recuperat 28 de milioane de euro. Centrul comercial este dezvoltat de firma Red Project Three, din grupul Red, şi a intrat în faliment la sfîrşitul anului trecut. Investiţia pentru dezvoltarea proiectului a fost de 45 milioane de euro, iar Volksbank are o expunere de circa 28 milioane de euro. Datoriile mall-ului se ridicau la 35 de milioane de euro, către 33 de creditori, potrivit raportului Casei de Insolvenţă Transilvania, lichidatorul proiectului, realizat la începutul anului 2011. Pe 19 aprilie lichidatorul a stabilit prima licitaţie de vînzare a terenului de 197.554 metri pătraţi, a mall-ului cu o suprafaţă închiriabilă de 29.500 de metri pătraţi şi a mai multor bunuri mobile (mobilier, birotică, sistem de încălzire ventilaţie, generator electric). În cazul în care nu se va realiza vînzarea din prima încercare vor mai fi organizate licitaţii pe 3 şi 17 mai, cu acelaşi preţ de pornire. Mall-ul Armonia Brăila a fost inaugurat în luna noiembrie 2008, iar şapte luni mai tîrziu a fost închis. Centrul comercial a intrat în insolvenţă în noiembrie 2010, iar la sfîrşitul anului trecut Tribunalul Bucureşti a decis intrarea în faliment. Acesta este cel de-al treilea mall din Romania care a intrat în faliment, după Tiago Mall Oradea (actualul Oradea Shopping City) şi City Mall din Bucureşti. Ambele au fost vîndute prin intermediul CITR, primul cu 30,5 milioane de euro, iar al doilea cu 17,3 milioane de euro

Spălarea de bani ascunde în spate evaziunea fiscală

Aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activităţi de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerţul, sectorul imobiliar şi inclusiv serviciile financiare şi bancare, a declarat preşedintele executive al ARB, Florin Dănescu. "Principala infracţiune generatoare de bani murdari rămîne evaziunea fiscală, care a fost identificată în 79% din cazurile în care au fost relevate indicii temeinice privind săvîrşirea infracţiunii de spălare de bani, iar domeniile predilecte sînt comerţul exterior şi interior, sectorul imobiliar, servicii, investiţii, financiar şi cel bancar", a spus Dănescu, la un seminar privind criminalitatea financiară şi informatică. Preşedintele executiv al Asociaţiei Romane a Băncilor a adăugat că instituţiile de credit reprezintă principalele entităţi raportoare către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Dănescu a mai arătat că în prezent se caută soluţii pentru ca băncile să poată obţină un feed-back în cazul raportărilor trimise către ONPCSB. La rîndul său, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a arătat că banca centrală are şi o preocupare indirectă legată de infracţionalitatea financiar-bancară, privind reputaţia sistemului, care reprezintă o valoare esenţială, mai ales în perioade dificile, precum cea actuală.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.