Coloana de stiri economice: Tragedia fondurilor europene
Romania trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 milioane euro săptămînal pînă la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale, a afirmat comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, după întîlnirea cu premierul Ungureanu. El a susţinut, luni, la Palatul Victoria, o conferinţă de presă alături de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, după ce a participat la reuniunea comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor europene. La finalul şedinţei, Hahn a arătat că Romania trebuie să demonstreze pînă la sfîrşitul acestui an că poate utiliza o mare parte a fondurilor europene, pentru a putea beneficia de acelaşi nivel de finanţare şi în perioada 2014-2020. "Conform calculelor noastre, Romania ar trebui să primească cel puţin aceeaşi sumă de bani (în exerciţiul bugetar 2014-2020 - n.r). pentru a-şi continua toate proiectele începute, care trebuie să îmbunătăţească condiţiile de trai ale cetăţenilor romani. Prin urmare, este foarte important pentru Romania să demonsteze că poate utiliza fondurile existente", a spus comisarul european. Acesta a subliniat că Romania ar tebui însă să-şi crească rata de absorbţie ca o precondiţie pentru noua alocare din bugetul UE. "Doar pentru acest an ar fi necesar să primiţi plăţi de peste 30 milioane euro sau 131 milioane lei pe săptămînă, pînă la finele anului 2012, pentru a îndeplini toate criteriile", a precizat Johannes Hahn. Comisarul UE a arătat, totodată, că Romania nu a depăşit pericolul de a-i fi suspendate plăţile din fondurile europene, dar că deocamdată se află în calendarul de măsuri convenit pentru remedierea deficienţelor constatate. "După discuţiile din toamnă privind întreruperea plăţilor, Romania a propus un plan de acţiuni foarte cuprinzător, care trebuie implementat pînă la sfîrşitul lunii iunie. De acesta depinde dacă putem, în cele din urmă, să dăm undă verde sau nu. Pentru moment, însă, nu există dovezi că Romania nu se află în calendarul convenit, dar există încă un risc", a apreciat comisarul. El a atras atenţia că administraţia trebuie în continuare reformată, iar funcţionarii care gestionează fondurile europene trebuie să-şi asume atît meritele procesului de absorbţie, cît şi vina pentru nereuşită. "Trebuie să spun că există o administraţie greoaie şi aceasta a fost cea mai mare provocare, simplificarea, responsabilităţi clare. Acest lucru înseamnă că, la sfîrşitul zilei, aveţi nevoie de o persoană care să-şi asume responsabilitatea individuală, care să poată primi aplauze, dar care riscă să-şi piardă şi slujba. Avem nevoie de acest tip de conducere la orice nivel pentru a avea succes", a mai spus Johannes Hahn. Pentru acest an, Guvernul şi-a propus să atragă fonduri europene de aproximativ şase miliarde euro. Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent, la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, că nu exclude o eventuală candidatură la următoarele alegeri prezidenţiale a premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu susţinerea PDL, însă acesta trebuie mai întîi să reuşească la conducerea Guvernului, şi a subliniat că principalul criteriu de care va depinde reuşita ca premier a lui Ungureanu este absorţia în acest an a celor şase miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
Unul din cinci americani ar renunţa la sex decît la internet
Unu din cinci americani ar renunţa la sex timp de un an mai degrabă decît la internet, mediu care va genera 4.200 miliarde de dolari în 2016 în economia statelor G20, cu 70% mai mult faţă de 2011, potrivit rezultatelor unui studiu efectuat de Boston Consulting Group (BCG), citat de Bloomberg. Totodată, două treimi dintre americani ar renunţa la cafea timp de un an în favoarea internetului, iar suma medie cerută de un utilizator din SUA pentru a sta offline pentru 12 luni este de 2.500 de dolari, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat de BCG în statele G20, cele mai mari economii ale lumii. La nivelul G20, utilizatorii de internet ar cere să fie plătiţi cu între 3 şi 6% din venitul anual pentru a nu accesa internetul timp de un an, potrivit sondajului. Cele mai importante servicii sînt căutarea, emailul, online banking şi serviciile de investiţii. BCG a intervievat 1.000 de utilizatori de internet din fiecare ţară G20. Dominic Field, partener la BCG şi unul dintre autorii studiului, notează că internetul a intrat în rîndul utilităţilor, precum electricitatea sau apa. Pînă în 2016, numărul total al utilizatorilor de internet va urca la 3 miliarde, de la 1,9 miliarde în 2010, potrivit BCG. Economia online a totalizat 2.500 miliarde de dolari anul trecut în ţările G20, potrivit estimărilor BCG. Accesul de pe terminale mobile va deveni tot mai important, smartphone-urile şi tabletele urmînd să reprezinte în 2016 aproximativ 80% din numărul total de conexiuni la internet. SUA generează în prezent aproximativ o treime din economia internetului, pondere care va scădea la 25% pînă în 2016.
"Rabla" a demarat doar pentru firme
Producătorii şi distribuitorii auto, precum şi colectorii deşeurilor rezultate din casarea maşinilor vechi se pot înscrie în ediţia 2012 a Programului "Rabla" începînd de luni, lista celor validaţi urmînd să fie publică pînă în 3 aprilie, atunci cînd programul se deschide şi pentru cetăţeni. "Programul Rabla 2012 porneşte de luni, 19 martie 2012, prin înscrirea şi validarea colectorilor şi producătorilor. Proprietarii - persoane fizice se pot adresa firmelor colectoare pentru casarea
autoturismelor vechi începînd din data de 3 aprilie şi pînă în 19 noiembrie 2012", informează Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP). Bugetul prevăzut de Administraţia Fondului pentru Mediu pentru ediţia 2012 a programului "Rabla" este de 114 milioane de lei, sumă din care poate fi acoperită scoaterea din uz a 30.000 de maşini mai vechi de zece ani în schimbul unei prime de casare de 3.800 de lei, aceeaşi ca în anii trecuţi. Ca şi în 2010 şi 2011, prima de casare este exprimată printr-un tichet cu valoare nominală, la cumpărarea unei maşini noi putînd fi utilizate trei astfel de tichete. În ultimii doi ani, prin programul "Rabla" au fost casate 305.964 de maşini uzate şi au fost cumpărate 101.766 de maşini noi, 40.269 dintre acestea fiind de producţie romanească, potrivit datelor Ministerului Mediului.
Consumatorii din Europa au lansat o campanie împotriva Apple
Organizaţii de protecţie a consumatorilor din 11 ţări europene au lansat o campanie coordonată împotriva Apple, pentru schimbarea manierei în care grupul informează cumpărătorii de tablete şi smartphone-uri despre garanţiile la care au dreptul, relatează Reuters. Potrivit organizaţiilor, Apple nu informează clar cumpărătorii că au dreptul la garanţii pentru produsele cumpărate, fiind probabil ca oamenii să plătească pentru o garanţie suplimentară. "Informarea incompletă poate avea un rol determinant în decizia cumpărătorului de a aplica pentru un plan de protecţie AppleCare", potrivit organizaţiei belgiene Test-Achats. Organizaţiile, din ţări precum Olanda, Spania, Germania şi Belgia, au trimis notificări oficiale Apple, pentru a determina grupul să modifice felul în care prezintă garanţiile oferite. Aceste servicii diferă de la o ţară europeană la alta. Astfel, în Belgia şi Italia cumpărătorii beneficiază de o garanţie de doi ani, în timp ce în Olanda acest serviciu este oferit pe toată durata de funcţionare a produsului. Organizaţiile din Belgia şi Olanda au avertizat că ar putea acţiona în justiţie Apple, dacă grupul nu va schimba sistemul de informare. În decembrie, un tribunal din Italia a amendat Apple cu 900.000 de euro, pentru că nu a informat corect cumpărătorii despre drepturile la garanţii şi asistenţă tehnică. Reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze. De asemenea, Apple va plăti dividende pentru prima dată din 1995, începînd cu trimestrul iulie-septembrie, care ar totaliza aproximativ 2,4 miliarde de dolari dacă s-ar raporta la profitul din ultimele trei luni ale anului trecut. Compania americană, care dispune de rezerve de aproape 100 de miliarde de dolari, a anunţat luni că va plăti un dividend trimestrial fix de 2,65 dolari pe acţiune şi că va răscumpăra în următorii trei ani acţiuni de 10 miliarde de dolari, transmite Reuters. Apple a avut un profit net de 13,06 miliarde de dolari în primul trimestru al anului fiscal 2012, încheiat pe 31 decembrie, mai mult decît dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului anterior. Profitul pe acţiune s-a cifrat la 14,03 dolari, astfel că dividendul de 2,65 dolari pe acţiune reprezintă 18% din profit.
Marea Britanie începe concesionarea drumurilor
Guvernul britanic se pregăteşte să înceapă concesionarea drumurilor naţionale şi autostrăzilor, o premieră pentru Marea Britanie, pentru a atrage astfel investiţii din sectorul privat în infrastructură şi pentru a reduce deficitul bugetar, potrivit Financial Times (FT). Premierul David Cameron consideră că schimbarea modelului de operare şi finanţare a drumurilor poate debloca "investiţii private la scară largă", din partea unor fonduri suverane de investiţii, fonduri de pensii şi alte tipuri de investitori. "Trebuie să luăm în calcul abordări inovatoare faţă de chestiunea finanţării drumurilor naţionale, pentru a creşte investiţiile şi a reduce congestia", spune Cameron într-un proiect care urmează să fie prezentat luni, citat de FT. Oficialul va reitera promisiunea guvernului de a nu introduce taxe pe drumurile existente, propunere criticată dur în 2007 de opinia publică, cînd a fost adusă în discuţie de Tony Blair. Taxarea noilor drumuri rămîne însă în discuţie, inclusiv în cazul unor extensii sau modernizări ale celor mai congestionate autostrăzi. Cameron consideră că privatizarea industriei apei de către Margaret Thatcher, în anii '80, ar putea fi un model pentru sectorul drumurilor şi autostrăzilor, care ar putea deveni practic "utilităţi reglementate". "De ce alte forme de infrastructură, spre exemplu apa, pot fi finanţate de capital din sectorul privat prin companii de utilităţi deţinute privat şi reglementate independent, în timp ce drumurile Marii Britanii trebuie finanţate de la bugetul public?", se întreabă Cameron în documentele citate de FT.
Tarifele la lumină vor putea fi blocate sau limitate
Guvernul şi-a rezervat dreptul de a limita creşterea "excesivă" a tarifelor la energia electrică sau de a le bloca, pentru o perioadă de pînă la şase luni care poate fi însă prelungită succesiv, prin fixarea unei limite superioare a preţului sau limitarea venitului din activitatea reglementată. Procedura a fost introdusă în proiectul legii privind energia electrică, aprobat de Guvern la sfîrşitul săptămînii trecute, şi este luată în calcul de autorităţi pentru a fi aplicată în cazul unor "dezechilibre majore" între cerere şi ofertă. "În situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi disfuncţionalităţi evidente ale pieţei de energie electrică, Guvernul, la propunerea ANRE şi cu avizul Consiliului Concurenţei, poate limita creşterea excesivă a preţurilor/tarifelor sau blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maxim şase luni, perioadă care poate fi prelungită succesiv pentru durate de cîte cel mult trei luni, cît timp persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin fixarea unei limite superioare a preţului pe o piaţă centralizată sau limitarea venitului din activitatea reglementată", se arată în document. Costurile recunoscute şi amînate prin această operaţiune vor fi însă recuperate integral de către operatori.
Concurenţa a amendat 11 firme farmaceutice
Consiliul Concurenţei a anunţat luni că amendează cu 12 milioane euro mai multe firme din piaţa farmaceutică, decizia fiind luată la finele lui 2011, şi că a finalizat o altă investigaţie în acest sector fără să dea sancţiuni, a doua decizie fiind făcută publică anterior de o casă de avocatură. Prima investigaţie, care a vizat companiile Bayer, Sintofarm şi distribuitorii pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale, a fost declanşată de Consiliul Concurenţei, din oficiu, în septembrie 2009 şi s-a încheiat la finele anului trecut. Companiile farmaceutice Bayer, Sintofarm şi distribuitorii Mediplus, Polisano, Relad, Farmexim, Farmexpert, Fildas, Montero, ADM, Pharmafarm au fost sancţionate cu 51,52 milioane lei (aproximativ 12 milioane euro) pentru încheierea unor înţelegeri privind interzicerea exportului de produse Bayer şi, respectiv, Sintofarm. "Aceste înţelegeri anticoncurenţiale, considerate încălcări grave ale legislaţiei concurenţei, au avut ca obiect restrîngerea concurenţei prin izolarea pieţei romaneşti şi împiedicarea comerţului pe alte pieţe, inclusiv în cadrul pieţei comune. Implicarea distribuitorilor în activităţi de export nu conduce la riscul unei aprovizionări necorespunzătoare a pieţei romaneşti deoarece, conform reglementărilor în vigoare, distribuitorii angro au obligaţia de a satisface cu prioritate şi în mod satisfăcător cerinţele pieţei din Romania", a declarat într-un comunicat Bogdan Chiriţoiu, preşedinele Consiliului Concurenţei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
