Preţurile la energie se vor dubla din cauza liberalizării?
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu intenţionează să majoreze preţurile la electricitate şi gaze în perioada următoare, dar nici nu se poate spune în prezent dacă aceste preţuri se vor dubla la finalul procesului de liberalizare, susţine şeful ANRE, Dan Plaveti. Guvernul a aprobat, miercuri, cu o întîrziere mai mare de un an, proiectul de lege care reglementează sectorul energetic şi liberalizarea preţurilor reglementate, documentul fiind transmis Parlamentului spre aprobare în procedură de urgenţă. Aprobarea actului normativ este necesară pentru ca Romania să evite sancţiuni din partea Comisiei Europene prin declanşarea procedurii de infringement. Proiectul de lege prevede eliminarea tarifelor reglementate pînă la sfîrşitul anului 2013 pt clienţii non-casnici şi pînă la sfîrşitul anului 2017 pentru clienţii casnici, calendarul propriu-zis de eliminare a acestor tarife urmînd să fie prezentat după avizul Parlamentului. "În momentul de faţă, referitor la preţuri în general, ANRE întotdeauna monitorizează piaţa, dar în momentul de faţă nu putem spune nimic despre o majorare. Nu intenţionăm să mişcăm preţurile în niciun fel în următoarea perioadă", a spus Plaveti. Întrebat de jurnalişti dacă este posibil ca, la finalul acestui proces de liberalizare a preţurilor, să rezulte dublare a preţului energiei electrice, şeful ANRE a arătat că nu se poate răspunde la aceste moment. "Sincer, nu se poate răspunde cu da sau nu, este o problemă de presupunere. Se pot face oricîte studii despre cum va evolua piaţa, sînt diferite modele, diferite predicţii, dar nu pot confirma nici da, nici nu. Sînt ani cînd, spre exemplu, am avut o hidroelectricitate foarte bună, cum a fost anul 2010, cînd preţurile în piaţă au fost chiar foarte mici, şi am avut anul 2011, cînd hidroelectricitatea a fost foarte proastă şi atunci preţurile au început să crească. De asemenea, în funcţie de noile investiţii care vor exista, mediul concurenţial se va dezvolta, de aceea nu vedem neapărat nişte majorări semnificative", a afirmat Plaveti. El a amintit în acelaşi timp că vor fi aplicate şi o serie de facilităţi non-financiare, de genul interzicerii deconectării de la electricitate pentru persoanele care au nevoie de aparate de respirat, indiferent dacă factura a fost sau nu plătită. "S-a mai reglementat problema legată de dezvoltarea reţelelor de energie electrică şi se instituie în sarcina distribuitorilor de a dezvolta reţelele de energie electrică chiar în localităţi, inclusiv în cazul în care nu este fezabil economic. Se pot face acele dezvoltări sau asocieri între autorităţile locale şi distrtibuitorii de eneregie electrică în vederea dezvoltării de reţele în localităţi", a adăugat Plaveti. Preţurile plătite de populaţie sînt reglementate în prezent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar. Anul viitor va începe şi liberalizarea preţului la gazele furnizate populaţiei. Un document oficial obţinut şi prezentat, miercuri, relevă că tarifele reglementate la electricitate vor fi eliminate în şase etape pentru consumatorii industriali şi în zece etape pentru consumatorii casnici, Guvernul urmînd însă să elimine începînd cu anul viitor şi tariful social care protejează încă familiile sărace de facturi ridicate la energia electrică
Fuia: Utilajele agricole nu trebuie impozitate ca vehicule de transport
Ministerul Agriculturii nu este de acord ca utilajele agricole să fie impozitate ca vehicule de transport şi discută în acest sens cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, a declarat vineri ministrul de resort, Stelian Fuia. "Ministerul Agriculturii nu e de acord ca impozitele pentru utilaje, pentru tractoare, să fie similare cu cele pentru jeep-urile care circulă pe şosea", a spus Fuia într-o conferinţă de presă. El a adăugat că avut discuţii în acest sens cu Ministerul Finanţelor. "Există un proiect de modificare a Ordonanţei de Urgenţă care modifică Codul Fiscal la Camera Deputaţilor şi am trimis amendamente pentru a corecta această situaţie", a afirmat ministrul. Peste 300 de agricultori au protestat, miercuri, în oraşul arădean Nădlac, faţă de majorarea taxelor pentru utilajele agricole, ei organizînd şi un marş cu aproape 70 de tractoare pe străzile oraşului. Fuia a mai spus că nu există motive de scumpire a cărnii de miel, înainte de Paşte, deşi anunţurile din ultima perioadă privind majorări de preţuri la alimente s-au concretizat. "Am văzut că se practică foarte mult în ultima perioadă, a devenit un sport, să anunţăm măriri de preţuri, ca după aceea chiar să le mărim. Am văzut în ultima săptămînă deja discuţii că preţul la carnea de miel de Paşte se va mări", a spus Fuia. Cu toate acestea, el nu crede că există motive de majorare a preţului la carnea de miel, pentru că Ministerul Agriculturii susţine şi sectorul ovine, prin subvenţii. Fuia a precizat însă că preţurile pe piaţă nu sînt dictate de Ministerul Agriculturii. "Preţul îl face piaţa, iar dacă producătorii vor exagera în continuare cu creşterea preţului se va întoarce împotriva lor. Pentru că atunci o să avem consumatorii care nu îşi vor mai permite să cumpere produsele scumpe şi vor rămîne cu stoc de produse", a afirmat Fuia, referindu-se la majorările de preţ la ouă din ultimele săptămîni. Cu aceeaşi ocazie, ministrul Agriculturii a mai precizat la doar două zile după ce spunea că nu sînt şanse de blocare după 2013 a vînzării terenurilor către străini, că pămîntul trebuie să rămînă în mîna romanilor şi că MADR încearcă să modifice tratatul de aderare la UE. "Vreau să fie foarte clar mesajul meu ca ministru. Pămîntul trebuie să rămînă în mîna romanilor, pentru a fi lucrat de romani şi în interesul economiei naţionale. Avînd în vedere situaţia tratatului de aderare, experţii din ministerul Agriculturii studiază opţiuni la ora actuală pentru a menţine terenul, în limita posibilului, în exloatarea fermierilor romani", a spus Fuia.
Transgaz şi Transelectrica trec la Dezvoltare sau Transporturi
Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL), companiile care operează reţelele naţionale de transport gaze şi electricitate, ar putea trece din subordinea Ministerului Economiei în portofoliul Ministerului Transporturilor sau al Dezvoltării, potrivit unor surse din piaţa energetică. "La nivelul Guvernului se află în analiză oportunitatea transferării Transgaz şi Transelectrica la Ministerul Dezvoltării Regionale sau la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Iniţial, pe listă era şi Ministerul Finanţelor Publice, însă recent s-a renunţat la acestă variantă", au afirmat sursele. Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat ieri, după o şedinţă de Guvern dedicată sectorului energiei, că transferul celor două companii este necesar pentru ca Romania să respecte o directivă europeană, care prevede reguli clare privind separarea a operatorului de transport şi de sistem în funcţie de regimul de proprietate. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Dan Plaveti, prezent la şedinţa de Guvern, a precizat că este vorba de un proces de "unbundling" (separare-n.r.) între activităţile de producţie, transport, distribuţie şi furnizare. "Din cauză că la Ministerul Economiei se află deja companii de distribuţie, de furnizare şi producere, atunci Transelectrica şi Transgaz trebuie să fie mutate către alte ministere", a spus Plaveti. Transelectrica şi Transgaz sînt printre cele mai mari companii de stat.
Exporturile agricole au urcat cu 850 milioane euro
Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost anul trecut de 376 milioane euro, în scădere cu 48,5% faţă de 2010, pe fondul creşterii exporturilor, în principal la porumb şi seminţe de floarea soarelui, potrivit datelor anunţate vineri de Ministerul Agriculturii. Anul trecut Romania a exportat produse agroalimentare în valoare de 3,91 miliarde de euro, cu 851,8 milioane de euro mai mult decît în anul precedent. Importurile au totalizat 4,28 miliarde de euro, cu 498,3 milioane de euro mai mari decît în 2010. Porumbul a deţinut cea mai mare pondere în totalul exporturilor, cu 14,8%, urmat de seminţele de floarea soarelui (13%) şi produsele din tutun (11,6%). încasările rezultate din exportul celor trei produse aflate în top au depăşit 1,5 miliarde de euro. Principalele produse importate anul trecut au fost zahărul, carnea de porc şi preparatele alimentare. Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al Romaniei. Astfel, anul trecut exporturile de produse agroalimentare către UE au avut o pondere valorică de 72%, iar importurile din statele membre ale uniunii au deţinut o pondere de 78,9%.
Drăgoi: Avem rezerve de lichiditate peste aşteptări
Cele 2,25 miliarde de dolari împrumutate de Romania din SUA în primele două luni ale anului au avut consolidat rezerva de lichiditate din Trezoreria statului, care a atins astfel un nivel peste aşteptări şi asigură Romaniei o poziţie confortabilă, afirmă ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi. "Ne-am atins obiectivul de a constitui un buffer de lichiditate confortabil. Sîntem chiar peste aşteptări. Era o asigurare cerută şi de partenerii externi şi care ne oferă stabilitate în contextul extern actual în care situaţia nu este totuşi deloc roz în pofida acalmiei actuale din zona euro", a declarat Drăgoi pentru Ziarul Financiar. El admite că o asemenea rezervă consistentă de lichiditate implică şi costuri, însă spune că acestea merită asumate pentru că bufferul va proteja Romania. FMI a cerut o rezervă de lichiditate care să permită Finanţelor să reziste patru luni făcînd toate plăţile curente fără să acceseze piaţa. Drăgoi vrea ca de la vară să obţină o plasă de siguranţă suplimentară de la Banca Mondială sub forma unei linii de credit de 1miliard de euro care va rămîne la dispoziţia Romaniei timp de trei ani în cazul blocării pieţelor externe, la un cost de 0,25% pe an.
iPad 3 urcă la cer valoarea Apple
Acţiunile Apple au atins ieri pentru prima dată pragul de 600 de dolari, la scurt timp după lansarea celei de-a treia generaţii a iPad pe pieţele asiatice, tableta fiind întîmpinată, în ţări ca Australia şi Hong Kong, cu cozi de sute de persoane, transmite Reuters. Analiştii care au studiat produsul au anunţat că principalii furnizori de componente pentru noul iPad au rămas, la fel ca la cele două modele anterioare, Qualcomm, Broadcom şi Samsung Electronics - principalul rival al Apple pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor. Noul iPad nu a mai fost propus pieţei ca un produs revoluţionar, aşa cum fuseseră prezentate celelate două generaţii, ci ca o evoluţie firească a modelului, cu procesor mai puternic, ecran cu o mai bună rezoluţie şi calitate a imaginii şi o cameră digitală mai performantă. Fanii Apple s-au grăbit să cumpere iPad 3, fiind remarcate cozi de sute de persoane în Sydney, Hong Kong sau Tokyo. Totuşi, mulţimile de entuziaşti adunate în faţa magazinelor au fost mai restrînse decît la alte lansări ale Apple din ultimii ani. "iPad este deja un produs destul de matur şi destul de greu de revoluţionat mai departe. Noua versiune este un pic mai grea decît predecesoarele şi cred că clienţii din Asia vor fi atenţi la acest aspect. în viitor, cred că Tim Cook va trebui să lanseze un nou produs pentru a-şi pune cu adevărat amprenta asupra companiei. Ar putea fi, spre exemplu, un iPad mai mic, cu o durată de viaţă mai îndelungată a bateriei", comentează un analist al IDC Hong Kong.
Spania s-a îngropat în datorii
Datoria publică a Spaniei a crescut anul trecut la 68,5% din PIB, respectiv 734,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din peste 20 de ani, de la 61,2% în 2010, potrivit datelor băncii centrale, care amplifică temerile privind capacitatea autorităţilor de a pune ordine în finanţele ţării. Guvernul de la Madrid anticipa că datoria publică va atinge 67,3% din PIB, relatează Bloomberg. "Spania pare să fie principalul risc pentru Europa, în viitorul apropiat. Problemele Europei sînt enorme şi includ spirala datorii-recesiune din Portugalia şi Spania", a declarat Stephane Deo, economist şef pentru Europa la UBS. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a îngrijorat investitorii la începutul lunii martie, cînd a anunţat o ţintă a deficitului bugetar pentru acest an de 5,8%, peste nivelul de 4,4% convenit cu Comisia Europeană, din cauza recesiunii. După comentariile lui Rajoy, costul împrumuturilor Spaniei a urcat cu 0,3 puncte procentuale, chiar dacă finanţarea acordată de Banca Centrală Europeană (BCE) băncilor a mărit cererea pentru obligaţiunile spaniole. Creşterea datoriei publice a fost determinată de guvernele celor 17 regiuni semi-autonome ale Spaniei, ale căror împrumuturi au crescut cu 17% faţă de 2010. Comisia Europeană anticipează că datoria publică a Spaniei va ajunge la 78% din PIB anul viitor, nivel aproape dublu faţă de începutul crizei datoriilor din zona euro, eforturile de reducere a deficitului bugetar fiind afectate de reintrarea în recesiune.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
