Economic

Creşterea salariilor va aduce o gaură de două miliarde lei

Ziarul de Vrancea
9 mar 2012 807 vizualizări
în acelaşi timp, scăderea cu 5 puncte a taxelor sociale va aduce un minus de 2,3 miliarde lei

Majorarea salariilor bugetarilor cu 16% din luna iunie ar avea un impact bugetar pentru acest an de 2 miliarde de lei, în timp ce reducerea CAS cu 5 puncte procentuale ar însemna un efort bugetar în ultimele 7 luni de 2,3 miliarde lei, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi. El a afirmat anterior că Guvernul urmăreşte majorarea veniturilor populaţiei, dar în limitele care permit finanţarea acestei măsuri în anii viitori şi menţinînd ţinta de deficit pentru acest an, de 1,9% din PIB, astfel că orice surplus va depinde de creşterea economică. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, în Parlament, că puterea are datoria de a găsi soluţii ca în jurul datei de 1 iunie să fie "reîntregite" salariile bugetarilor. Cu două zile înainte, premierul Ungureanu a declarat că Guvernul analizează o posibilă reducere a contribuţiilor de asigurări sociale într-o marjă cuprinsă între 3-5%, "sigur pentru angajaţi, poate şi pentru angajatori", dacă situaţia economică internă şi externă va favoriza aplicarea unei astfel de măsuri.

Intrăm în recesiune

Economia s-ar putea contracta în primul trimestru comparativ cu ultimul trimestru din 2011, ceea ce va echivala cu intrarea în recesiune tehnică, din cauza condiţiilor meteo, dar faţă de primul trimestru de anul trecut PIB va avansa cu 1,5-2%, a spus Drăgoi. "În trimestrul întîi avem din păcate această neşansă a vremii, iar economia se pare că se va contracta faţă de ultimul trimestru din 2011, dar nu pentru că s-a redus economia sau cererea, ci pentru că nu s-a putut livra efectiv. Tehnic, este posibil să intrăm în recesiune în primul trimestru, dar anualizat vom avea creştere (...) Faţă de primul trimestru din 2011 estimăm o creştere cu 1,5 - 2%", a spus Drăgoi. Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrînd o scădere cu 0,2% ca serie ajustată. Creşterea economică de anul trecut, de 2,5%, a fost susţinută în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%.

PIB de 609 miliarde lei

Produsul Intern Brut estimat pentru acest an a urcat de la 580 de miliarde lei la aproximativ 609 miliarde lei, ca urmare a nivelului mai înalt anunţat pentru 2011, care a urcat de la 547 la 578 miliarde lei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gheorghe Gherghina. Gherghina a arătat că anul trecut a crescut atît PIB-ul nominal, de la 547 miliarde lei lei, prognoza iniţială, la 578,5 miliarde lei, date finale anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cît şi deflatorul (creşterea medie a preţurilor luate în calcul la formarea PIB - n.r.), astfel că nivelul creşterii economice a rămas la 2,5%. Secretarul de stat a precizat că noul nivel de PIB pentru acest an este calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, în condiţiile în care deflatorul rămîne "cam la acelaşi nivel" cu cel rezultat în 2011. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Gherghina a evitat un răspuns clar, arătînd că execuţia bugetară a fost similară lunilor corespunzătoare din anii precedenţi, indicînd un sold preliminar negativ de peste 2 miliarde lei. Raportat la PIB, deficitul bugetar s-a cifrat la 0,32%- 0,4%, ceea ce ar corespunde, în condiţii liniare, cu un deficit anual de 1,98% - 2,46% din PIB. Avînd în vedere că în ianuarie s-a consemnat un excedent de un miliard de lei, rezultă că în a doua lună a anului deficitul a fost de peste 3 miliarde lei. Referitor la creşterea salariilor în sectorul bugetar, Gherghina a afirmat că dacă majorarea se operează în luna mai, atunci sînt respectate prevederile legii fiscal-bugetare, care nu permite suplimentarea cheltuielilor de personal cu şase luni înainte de alegeri. "După schimbarea Guvernului, noul guvern poate să reanalizeze strategia fiscală şi să reaşeze cifrele (din buget - n.r.). Avem în legea fiscală posibilitatea de a umbla pe cifre şi a le reaşeza", a mai afirmat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor.

Ce a discutat premierul cu şeful BNR


Ungureanu i-a spus lui Isărescu că va majora salariile, dar încă nu a stabilit cu cît

Premierul Ungureanu i-a transmis guvernatorului BNR că intenţionează să majoreze salariile bugetarilor, cu un cuantum care urmează să fie stabilit, Isărescu spunîndu-i că aceasta este exclusiv decizia Guvernului şi că pe el îl interesează creşterea consumului, potrivit unor surse oficiale. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, au discutat, ieri, la Guvern, timp de două ore, la Palatul Victoria sosind, spre finalul discuţiilor, şi ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi. "Premierul i-a spus guvernatorului BNR că va mări salariile, dar că încă nu ştie cu cît, iar guvernatorul a evitat să indice care dintre măsurile aflate în analiza Guvernului este mai bună, respectiv majorarea salariilor sau reducerea CAS, spunîndu-i doar că în acest caz este vorba exclusiv de opţiunea Guvernului şi că pe el îl interesează să crească consumul în economie", au declarat sursele. Potrivit acestora, una dintre variantele aflate în analiză este ca pierderea salarială în sectorul bugetar să fie recuperată în etape, dintre care una aplicată începînd cu luna iunie, iar restul banilor să fie acordaţi ulterior. "Cert este că va fi o creştere, iar în fond creşterea poate fi făcută şi în etape, în funcţie de posibilităţile economiei", au arătat sursele. După reducerea salariilor cu 25% în iulie 2010, bugetarii au beneficiat anul trecut de o majorare salarială cu 15%, iar pentru refacerea completă a veniturilor iniţiale ar mai fi necesară o creştere cu circa 16%. Guvernul nu a exclus încă varianta reducerii CAS împreună cu majorarea salariilor pentru bugetari, iar o decizie va fi luată în următoarele săptămîni. Întîlnirea dintre premier şi guvernatorul BNR a fost organizată după declaraţiile din ultimele zile ale preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Ungureanu privind relaxările fiscale, prin reîntregirea salariilor bugetarilor şi reducerea cu 3-5 puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale. Ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat, ieri, că va asculta sfaturile primite de la guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei, Mugur Isărescu, pentru că şeful băncii centrale este un om cu foarte bune intenţii, cunoaşte delimitarea atribuţiilor şi au colaborat foarte bine în trecut "Guvernatorul Isărescu are întotdeauna foarte bune intenţii. ştie clar delimitarea atribuţiilor, am lucrat foarte bine cu el în ultimii ani şi, fiind un om cu foarte bune intenţii, îi voi aculta sfatul", a spus Drăgoi, întrebat cum comentează faptul că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut aprecieri privind sistemul fiscal, afirmînd chiar că regimul fiscal încurajează evaziunea. Drăgoi a afirmat, însă, că prima declaraţie a guvernatorului a fost scoasă din context. În urmă cu două săptămîni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a firmat la un seminar privind viitorul bursei, că modelul antreprenorului roman, care vrea să fie şi patron şi manager, dar şi sistemul fiscal conceput astfel încît să forţeze managerii să facă evaziune fiscală, sînt piedici în dezvoltarea pieţei de capital din Romania. "Transparenţa este iarăşi o problemă, o chestiune culturală. Vii la bursă, cam spui ce ai în ogradă. Mulţi se feresc. «Lasă mă, că ştiu eu cum e», spun antreprenorii. E adevărat că dacă vom continua cu un sistem fiscal care te împovărează, îţi scoate ochii din cap, şi-ţi dă o singură şansă, să faci evaziune fiscală, nu putem spera la dezvoltarea bursei din Romania", a spus atunci Isărescu. La o săptămînă distanţă, guvernatorul BNR a revenit asupra subiectului, declarînd că dezechilibrul bugetului de asigurări sociale poate fi rezolvat doar prin crearea de locuri de muncă, întrucît creşterea impozitelor şi taxelor nu face decît să stimuleze evaziunea. "Bătălia se va duce aici, cine va reuşi să rezolve această problemă şi să iasă din cercul vicios (...) Soluţia este să acoperim deficitul CAS nu prin majorări de impozite, pentru că acestea nu fac decît să stimuleze evaziunea, ci prin crearea de noi locuri de muncă", arătat atunci Isărescu.

Rata şomajului este în creştere uşoară

Peste 473.000 de şomeri au fost înregistraţi în februarie, cu 297 mai mulţi decît în ianuarie, rata şomajului fiind de 5,27%, mai mare cu 0,01 puncte procentuale faţă de luna precedentă, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrat la sfîrşitul lunii februarie, la nivel naţional, a fost de 5,27%, mai mare cu 0,01 puncte procentuale decît cea din ianuarie şi cu 1,40 puncte procentuale mai mică decît cea din februarie 2011. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă la sfîrşitul lunii februarie a fost de 473.866, cu 297 de persoane mai multe faţă de ianuarie. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,61% în ianuarie la 5,65% în februarie, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4, 87% la 4, 83%. Scăderi ale ratei şomajului se înregistrează în 20 judeţe, respectiv Sălaj (cu 1,69 puncte procentuale), Bistriţa-Năsăud (0,47), Bacău (0,32), Ialomiţa şi Mehedinţi (0,20). Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost înregistrate în judeţele Vaslui (10,06%), Mehedinţi (9,74 %), Teleorman (8,87 %), Dolj (8,80%), Covasna (8,50%), Buzău (8,22%), Alba (7,96%), Galaţi (7,85%), Gorj (7,78%) şi Ialomiţa (7,68%). Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 191.369 au fost indemnizaţi şi 282.497 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 600 de persoane, iar cel al şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 897 de persoane faţă de luna precedentă. ANOFM a precizat că din numărul total de şomeri, la sfîrşitul anului 2011 erau 71.722 cu vîrste sub 25 de ani, 37.623 cu vîrste între 25 şi 29 de ani, 115.714 - între 30 şi 39 de ani, 127.130 - între 40 şi 49 de ani, 61.534 - între 50 şi 55 de ani, iar 60.143 aveau peste 55 de ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
hasan, acum 1989 zile, 16 ore, 30 minute, 9 secunde
majorarea veniturilor populatiei?oauuuuu?pai te cred....ce dracu.... vin alegerile... uite asa se prosteste poporul roman,cu o bombonica ca la copii mici.pdl asta...
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.