Economic

Topul celor mai bogaţi oameni din lume

Ziarul de Vrancea
8 mar 2012 856 vizualizări
Averea lui Patriciu s-a diminuat cu 700 milioane dolari

Conform Forbes, Carlos Slim Helu rămîne cel mai bogat om din lume, cu o avere de 69 miliarde dolari

Mexicanul Carlos Slim Helu s-a menţinut pentru al treilea an consecutiv pe prima poziţie în topul miliardarilor lumii, cu 69 miliarde de dolari, urmat de Bill Gates şi Warren Buffet, în timp ce averea singurului roman din clasamentul Forbes, Dinu Patriciu, a scăzut cu 700 milioane de dolari. Cu 1,5 miliarde de dolari, Patriciu ocupă locul 854, fată de 540 anul trecut, în timp ce al doilea roman inclus în 2011 in topul realizat de revista americană Forbes, Frank Timiş, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari la momentul respectiv, nu a mai atins în acest an pragul de un miliard. Timiş ocupa în 2011 poziţia 1.057 în topul Forbes. "Patriciu a investit bani din vînzarea în 2008 a companiei petroliere Rompetrol către grupul kazah Kazmunaigaz, în imobiliare, retail şi explorarea de petrol şi gaze. Eforturile din retail ale lui Patriciu merg din ce în ce mai prost, astfel că în februarie, reţeaua MiniMax Discount a cerut falimentul. Patriciu a avertizat că Europa s-ar putea îndrepta către o a doua recesiune. Totuşi, el este angajat în proiectul său energetic şi, după cum se zvoneşte, intenţionează să cheltuiască pînă la un miliard de dolari pentru a căuta petrol şi gaze în Marea Neagră", scrie Forbes. Averea lui Slim a scăzut cu cinci miliarde de dolari şi Bill Gates s-a apropiat de primul loc, după ce averea fondatorului Microsoft urcînd de la 56 miliarde de dolari la 61 miliarde de dolari. Slim a obţinut o mare parte a averii din afaceri în sectorul telecomunicaţiilor, dar şi din retail, finanţe, materii prime şi energie. Pe locul al treilea la nivel mondial se situează Warren Buffett, cu 44 miliarde de dolari. Topul din acest an stabileşte noi recorduri pentru numărul de miliardari, 1.226, dar şi pentru averea însumată a acestora, de 4.600 de miliarde de dolari. SUA conduce şi în acest an cu 425 de miliardari, în timp ce Rusia, cu 96, a depăşit China continentală, unde au fost înregistrate 95 de persoane cu averi de peste un miliard de dolari. În clasamentul oraşelor cu cei mai mulţi miliardari conduce Moscova, 78, urmată de New York, 58, şi Londra, 39. Top zece miliardari la nivel mondial este completat de Bernard Arnault (grupul LVMH) - 41 miliarde de dolari, Amancio Ortega (lanţul de retail Zara) - 37,5 miliarde de dolari, Larry Ellison (Oracle) – 36 miliarde de dolari, Eike Batista (petrol şi minerit) 30 miliarde de dolari, Stefan Persson (H&M) – 26 miliarde de dolari, Li Ka-shing (diverse afaceri) - 25,5 miliarde de dolari şi Karl Albrecht (Aldi) – 25,4 miliarde de dolari. Cea mai mare scădere a averii a fost înregistrată de Lakshmi Mittal, şeful celui mai mare producător de oţel din lume, Arcelor Mittal. Averea lui Lakshmi Mittal a coborît cu 10,4 miliarde de dolari în numai un an, lăsîndu-l pe acesta cu 20,7 miliarde de dolari. Scăderi importante au suferit şi fraţii Ruia, din India, cu o pierdere de 8,8 miliarde de dolari, la 15,8 miliarde de dolari, Vladimir Lisin cu 8,1 miliarde de dolari, la 24 miliarde de dolari, dar şi Oleg Deripaska, cu opt miliarde de dolari, la 16,8 miliarde de dolari. În topul Forbes se regăsesc şi şapte miliardari care-şi datorează averea reţelei de socializare Facebook. Averea însumată a a cestora se apropie de 30 de miliarde de dolari. Cea mai mare contribuţie la această sumă este asigurată de cofondatorul Facebook Mark Zuckerberg, cu 17,5 miliarde de dolari, în urcare cu 4 miliarde de dolari faţă de anul trecut. Dustin Moskovitz, cu 3,5 miliarde de dolari, şi Eduardo Saverin, cu 2 miliarde de de dolari, sînt ceilalţi cofondatori Facebook care au depăşit pragul de un miliard de dolari. Moskovitz, 27 de ani, este şi cel mai tînăr miliardar din topul Forbes, fiind mai mic cu opt zile decît Zuckerberg.


Un cutremur ca în 1977 ar costa PAID 190 milioane euro


După calculele asiguratorilor în caz de cutremur major ar fi avariate 30.500 de case

Un seism similar celui din martie 1977 ar putea produce 30.520 de daune la nivelul portofoliului de poliţe al Pool-ului de Asigurare împotriva Dezatrelor Naturale (PAID), a căror valoare se va ridica la aproximativ 190 milioane de euro, a declarat directorul general al companiei, Marius Bulugea. El a adăugat că daunele ar urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al Romaniei ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID. "Pe portofoliul PAID s-ar putea înregistra 30.520 de daune, din care peste 3.000 ar fi daune totale, iar aproximativ 27.000 ar fi daune parţiale. Valoarea totală a acestor daune, calculate pentru portofoliul PAID, s-ar ridica, potrivit scenariului nostru, la aproximativ 190 milioane de euro. Pe de altă parte, o estimare realizată de unul dintre brokerii care au intermediat programul de reasigurare al PAID arată că valoarea totală a daunelor, pe portofoliul PAID, ar putea atinge aproape 201 milioane de euro", a afirmat Bulugea. Brokerul a utilizat un model independent (Risk Management System), în timp ce scenariul PAID reprezintă o proiecţie liniară a efectelor produse de cutremurul din 1977.  Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul a produs 32.900 de daune totale, dintr-un total de aproape 750.000 de locuinţe afectate la nivelul Romaniei, iar daunele au însumat două miliarde de dolari, potrivit lui Bulugea. "În acel moment, fondul locativ al Romaniei totaliza aproape 6,2 milioane de locuinţe şi erau toate asigurate, prin efectul legii. Astăzi, avem aproape 8,4 milioane de locuinţe şi 504.000 de poliţe obligatorii. Potrivit calculelor realizate de PAID, un seism similar celui din 4 martie 1977 ar putea produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi apreciem că ar fi afectate aproape un milion de locuinţe, adică vor necesita lucrări de reparaţii sau consolidare", a spus Bulugea. Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C avînd expunerea cea mai mare la riscul de cutremur. În această zonă au fost incluse Capitala şi judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dîmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov. Valoarea totală a daunelor care ar putea avea loc în zona C va atinge aproximativ 163 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 86% din volumul total al daunelor estimat la nivelul Romaniei. Pentru Bucureşti, modelul utilizat de PAID arată că valoarea totală a daunelor s-ar putea ridica la 64 milioane de euro, ceea ce reprezintă 39% din daunele care s-ar produce în zona C.  "Din această sumă, valoarea daunelor totale pe Bucureşti s-ar ridica la mai mult de 15 milioane de euro, în timp ce valoarea daunelor parţiale ar putea totaliza aproximativ 49 milioane de euro", a spus Bulugea. Potrivit modelului utilizat de PAID, dauna medie parţială estimată pentru zona A în cazul unei locuinţelor de tip A se va ridica la 3.000 de euro, iar în cazul locuinţelor de tip B la 1.500 de euro. Pentru zona B, dauna medie parţială pentru locuinţele de tip A a fost estimată la 5.000 de euro, respectiv 3.000 de euro în cazul locuinţelor de tip B. În zona C, dauna medie parţială ar atinge 7.000 de euro în cazul locuinţelor de tip A şi 4.500 de euro pentru cele de tip B. Potrivit Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, locuinţa de tip A este o construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Tipul B de locuinţă este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic. Legislaţia impune proprietarilor de imobile încheierea unei poliţe de asigurare, prima anuală fiind diferenţiată de 10 euro (locuinţa de tip B) sau 20 de euro (locuinţa de tip A). Valoarea asigurată a unei locuinţe este de cel mult 10.000 de euro (tip B), respectiv 20.000 de euro (tip A). Primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei au fost emise în iulie 2010 şi acoperă riscurile de cutremur, de alunecări de teren şi de inundaţii.

Turistul german se întoarce cu banii necheltuiţi din Romania

Turiştii germani care vin în vacanţe în Romania se întorc cu mare parte din bani necheltuiţi, pentru că infrastructura de agrement lipseşte, iar hotelierii nu au programe interactive care să-i ţină pe clienţi în restaurante, a declarat Toni Messerschmidt, proprietarul unei agenţii germane. "Hotelierii nu ştiu să-i facă pe turiştii germani să cheltuiască banii în Romania. Un turist german vine cu cel puţin 500 de euro la el, bani de buzunar, dar suma medie de bani disponibilă pentru a fi cheltuită în vacanţă este de 2-3.000 de euro", a declarat Messerschmidt, care a emigrat din Romania în anii '80 şi a fondat agenţia de turism Messerschmidt Reisen. Messerschmidt spune că germanii se întorc cu banii din vacanţa pe care o petrec în Romania şi că, în medie, cheltuiesc 3-400 de euro, aproape toţi pe mîncare şi băutură.  "Nu există hoteluri în Romania care să aibă animaţie, iar barurile nu fac programe speciale, interactive. în Spania, de exemplu, hotelurile au animatori care fac turistul să rămînă în bar şi să consume. Acolo se organizează în fiecare seară ceva în restaurant - se joacă bingo, se organizează seri de dans şi tot felul de alte programe. În Romania nu există nici măcar suveniruri cu specific naţional, şi nu sînt nici programe de agrement. Nu există bărci sau vaporaşe pentru croaziere pe mare, între staţiuni, cum au bulgarii, ci doar jetski- uri, periculoase pentru mulţi dintre turiştii străinii, care nu mai sînt tineri", a spus el, prezent la targul de turism de la Berlin. Agenţia Messerschmidt Reisen aduce anual circa 1.200 de germani pe litoralul romanesc. Omul de afaceri a adăugat că imaginea turismului romanesc este proastă în Germania din cauza hoţilor, cerşetorilor şi a prostituatelor din Romania. Cu toate acestea, Germania este primul furnizor de turişti străini pentru Romania. Anul trecut, aproape 207.000 de turişti germani au vizitat Romania, în creştere cu 12,1%.

Bărbaţii economisesc în medie cu 17% mai mult decît femeile

Bărbaţii economisesc în medie cu 17% mai mult decît femeile prin intermediul produselor clasice, în schimb diferenţele se reduc în cazul soluţiilor de economisire şi investiţii mai complexe, potrivit unui studiu al BCR. "În cazul produselor clasice de economisire (de tipul depozit bancar sau cont de economii), tendinţa generală este ca bărbaţii să economisescă mai mult decît femeile, în medie cu 17%. Diferenţele în comportamentul de economisire femei versus bărbaţi sînt vizible în analiza pe segmente de vîrstă. Astfel, între 30 - 40 ani, bărbaţii economisesc semnificativ mai mult decît femeile, în medie cu 23% mai mult. După vîrsta de 40 de ani, diferenţele dintre bărbaţi şi femei încep să se aplatizeze: bărbaţii tind în medie să economisească doar cu 15% mai mult decît femeile (sub media generală)", relevă un studiu intern al BCR efectuat pe portofoliul de clienţi ai băncii. Cu toate acestea, decalajele sînt recuperate în ceea ce priveşte produsele de economisire şi investiţii mai complexe. Pe segmentul fondurilor de investiţii, raportul femei-bărbaţi este de 43% versus 57% din investitori, iar în cazul contractelor de economisire creditare disponibile prin BCR Banca pentru Locuinţe, raportul se inversează - 54% femei versus 46% bărbaţi în rîndul contractanţilor. "Astfel, aproape 50.000 de clienţi femei (43% din numărul total de investitori) au investit în fondurile administrate de Erste Asset Management o sumă totală de aproximativ un miliard de lei. Femeile care investesc în fondurile Erste Asset Management sînt mai degrabă prudente şi orientate către stabilitate, alegînd în mare parte fonduri cu un grad de risc scăzut, care investesc în instrumente cu venit fix", se arată într-un comunicat al BCR. Potrivit sursei citate, decizia de investire este luată de femei la maturitate şi mai ales înainte de pensionare (36% în cazul BCR Obligaţiuni), preferînd să investească toţi banii într-o singură tranşă, decît sistematic.  "Femeile sînt hotarîte şi statornice în decizia de investire pe care au luat-o, avînd în vedere că majoritatea sumelor de bani sînt investite pe termen mediu (40%) şi lung (32%). De altfel, se estimeaza că femeile vor alege în continuare investestiţiile pe termene mai mari de 1 an, în fonduri cu expunere pe obligaţiuni, trend confirmat încă de anul trecut. Avînd în vedere că primii paşi în viaţa de investitor au fost deja făcuţi, se preconizeaza că în viitor femeile îşi vor construi portofolii de investiţii formate din cel puţin două fonduri şi vor opta ca o parte din sumele investite să fie orientate către fonduri cu grad de risc mai ridicat. BCR citează, în acest sens, rezultatele studiului IRES "Proiecţii sociale ale romanilor pentru 2012" publicat în ianuarie, potrivit căruia peste 30% dintre femei şi-au declarat intenţia de a economisi în 2012, faţă de peste 43% dintre bărbaţi, ceea ce încă reflectă un decalaj de venituri şi independenţă financiară. Cu toate acestea, în special pe segmentele afluente se poate observa o creştere a puterii financiare a femeilor din Romania, lucru reflectat mai ales în comportamentul de investiţie al acestora.

Romania ar putea avea un circuit de Formula 1

Compania germană Tilke, specializată în design de circuite auto de teste şi competiţii, vrea să dezvolte un circuit de Formula 1 în Romania, în Bucureşti sau pe litoral. "Am avut o întîlnire şi cu un reprezentant al unei companii foarte cunoscute care proiectează toate circuitele de Formula 1 din lume. Deocamdată sînt discuţii de tatonare şi îi aştept la Bucureşti pe directorii acestei companii. Ei îşi propun să facă un circuit de Formula 1 în Romania. În ce măsură va fi relevant şi important pentru noi să avem acest circuit rămîne de văzut", a declarat ministrul Dezvoltării Regionale, Cristian Petrescu, aflat la Tîrgul de Turism de la Berlin. El nu a precizat numele companiei. Anterior în cursul zilei de ieri ministrul a avut programată o întîlnire cu reprezentanţii Tilke, cunoscută ca cea mai mare companie de design şi proiectare a circuitelor auto. Petrescu a adăugat că proiectul ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat, pentru că MDRT şi bugetul statului nu îşi permit o investiţie de acest gen. La un astfel de parteneriat, statul ar urma să contribuie cu terenul şi infrastructura. Tilke a început anul trecut un proiect la Tărlungeni, judeţul Braşov, pentru un circuit automobilistic omologat FIA. Investiţia ar urma să fie finalizată în 2014 şi va permite organizarea tuturor competiţiilor auto, mai puţin Formula 1. Romania participă în perioada 7-11 martie la ITB Berlin, cel mai mare tîrg de turism din lume atît ca suprafaţă, cît şi ca număr de vizitatori. La standul Romaniei sînt prezenţi 45 de expozanţi.

Băncile au o lipsă de lichiditate de 3,3 miliarde lei

Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a dublat în luna februarie, băncile împrumutînd zilnic 3,3 miliarde de lei de la BNR, mult peste suma de 1,5 miliarde de lei din ianuarie, potrivit calculelor realizate de analiştii ING Bank. "Explicaţia noastră pentru coexistenţa unui deficit de lichiditate, considerabil, şi a unor rate de dobîndă sub rata cheie este că sistemul ar putea fi, într-o anumită măsură, divizat în două grupuri. Unul mai mic, care înregistrează un deficit de lichiditate şi unul mai mare, cu o influenţă mai mare pe piaţă, cu lichiditate în exces", potrivit unui raport emis joi de bancă. Totodată, cifrele din februarie arată că depozitele la BNR, ca medii zilnice, au scăzut la 1,1 miliarde lei faţă de 2,1 miliarde lei în luna precedentă. Analiştii ING sînt de părere că acest lucru s-ar putea datora faptului că cel de-al doilea grup şi-a majorat deţinerile de titluri de stat, sau poate că lichiditatea a circulat mai bine de la un grup la celălalt, "poate prin instrumente colateralizate, prin care se evita problema limitelor de expunere".

Toyota recheamă în service aproape 700.000 de maşini în SUA

Producătorul auto nipon Toyota recheamă în service peste 681.000 de autovehicule vîndute în Statele Unite, pentru a remedia posibile probleme ale sistemului de direcţie sau stopurilor, transmite Reuters. Anunţul vizează circa 495.000 de camionete Tacoma, 70.500 de maşini Camry şi 116.000 autovehicule Venza. Toyota vrea să schimbe o piesă a volanului pentru modelele Tacoma, în timp ce pentru Camry şi Venza este programată înlocuirea unui dispozitiv de acţionare a stopurilor. Grupul a anunţat că nu are cunoştinţă să fi avut loc accidente cauzate de astfel de defecţiuni. În ambele situaţii remedierea problemelor va dura circa 30 de minute, potrivit Toyota.

SUA va da în judecată Apple din cauza cărţilor electronice

Departamentul Justiţiei din SUA a avertizat Apple şi cinci dintre cele mai mari edituri americane că intenţionează să le intenteze un proces, sub acuzaţia că s-au înţeles în privinţa creşterii preţurilor cărţilor electronice, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal. Unele dintre companiile vizate au negociat acorduri amiabile pentru renunţarea de către statul american la procesul antitrust, au spus sursele. O înţelegere cu autorităţile ar putea conduce la cărţi în format electronic mai ieftine. Nu toate editurile negociază, însă, acorduri amiabile, notează cotidianul american. Cele cinci edituri care se confruntă cu posibile procese sînt Simon & Schuster, deţinută de CBS Corp, Hachette Book Group a grupului Lagardere, Penguin Group, parte a Pearson PLC, Macmillan, o divizie a Verlagsgruppe Georg von Holtzbrinck GmbH, şi HarperCollins Publishers, divizie a News Corp. Reprezentanţi ai celor cinci edituri, Apple şi Departamentului Justiţiei au refuzat să comenteze pentru Wall Street Journal. Editurile au negat că ar fi acţionat în comun pentru creşterea preţurilor, potrivit Wall Street Journal. Ancheta se concentrează asupra eforturilor Apple de a schimba modul în care editurile stabilesc preţurile cărţilor electronice, în contextul pregătirilor pentru lansaerea primului iPad în 2010.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.