Economic

Coloana de stiri economice: BNR vrea să combată panicile bancare cu munţi de bani

Ziarul de Vrancea
6 mar 2012 694 vizualizări
şeful Băncii Naţionale spune că instituţia ţine o rezervă substanţială de bani tipăriţi pentru eventualele panici iraţionale

Banca Naţională a Romaniei deţine o rezervă de bani tipăriţi echivalentă cu "cîteva zeci de procente bune" din masa monetară, necesară pentru momente de panică bancară precum cele din anii '90-2000 a declarat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "O panică bancară se tratează cu munţi de bani vizibili. O panică iraţională, moment pe care l-am trăit de cîteva ori, ultima dată în 2000, şi niciodată n-a fost tratat cu sfaturi. La ghişeu, dacă ai cumva neinspiraţia să ţii o teorie monetaristă, sporeşti panica, retragerile sînt şi mai mari (...) BNR, să ştiţi că are o rezervă de bani tipăriţi, substanţială, cîteva zeci de procente bune din masa monetară. Este un stoc de rezervă indispensabil", a spus Isărescu, la un seminar privind relaţia dintre masa monetară şi inflaţie. Isărescu a insistat că trebuie promovat în public un discurs mai puţin simplist privind rolul BNR în evoluţia masei monetare şi relaţia masa monetară - inflaţie, arătînd că de cele mai multe ori majorarea preţurilor nu a avut o legătură directă cu evoluţia masei monetare. "În fiecare decembrie din 1990 încoace, masa monetară creşte în termeni reali cu 8-10%. De ce? Pentru că în decembrie se fac cadouri. Orice bancher vă spune că acest lucru este adevărat (...) Dacă omul scoate banii şi vrea să plătească cash", a mai spu şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR nu a specificat indicatorul de masă monetară la care se referă (M1, M2 sau M3), precizînd că nu doreşte să furnizeze o cifră privind rezerva de bani. Potrivit datelor BNR, masa monetară în sens restrîns M1 (numerar în circulaţie şi depozite overnight) era la finele lunii ianuarie de 86,5 miliarde de lei, masa monetară intermediară M2 ( M1 plus depozite cu durata iniţială de pînă la doi ani) totaliza 212,4 miliarde de lei, iar masa monetară în sens larg M3 (M2 şi alte instrumente financiare) însuma 216,66 miliarde de lei. Masa monetară în sens larg a crescut cu 0,2% (-0,1% în termeni reali) faţă de luna decembrie şi cu 8,8% (5,9% în termeni reali) comparativ cu luna ianuarie a anului trecut.

Programul Rabla începe în trei săptămîni cu un buget de patru ori mai mic

Guvernul va menţine prima de casare a maşinilor vechi, acordată prin programul "Rabla", la 3.800 lei, dar va limita bugetul total la 114 milioane lei, cu mult sub fondurile alocate anul trecut, pentru scoaterea din uz a maximum 30.000 autovehicule. Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a afirmat că bugetul ar putea fi suplimentat ulterior, "în funcţie de cum evoluează piaţa". Guvernul estimează că noua etapă a programului va începe peste aproximativ trei săptămîni. Anul trecut, Guvernul a alocat, în două etape, 456 milioane lei pentru scoaterea din uz a 120.000 autovehicule, iar pînă spre finalul lunii decembrie au fost casate 116.641 de maşini vechi şi cumpărate aproximativ 40.000 de vehicule noi. Conform datelor oficiale, peste 300.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani au fost scoase din circulaţie în ultimii doi ani. În 2010, prin programul "Rabla" au fost casate 190.000 autoturisme şi achiziţionate 63.000 vehicule noi, dintre care 26.000 de producţie autohtonă.

Agricultura şi industria, motoarele creşterii economice

Creşterea economică de anul trecut, de 2,5%, a fost susţinută în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%, a anunţat marţi INS, menţinînd estimările privind ritmul de creştere a PIB în trimestrul 4 şi pe ansamblul anului. Produsul Intern Brut estimat pentru 2011 a fost de 578,551 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 2,5% faţă de anul 2010. "Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din agricultură, silvicultură şi pescuit (plus 11,3%), industrie (plus 5,0%) şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (4,8%). Creşteri relativ mai reduse ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (plus 2,7%) urmate de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (plus 1,2%)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Cererea internă a crescut cu 3,1 procente, comparativ cu anul 2010. Reducerea cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice (-3,5%) a fost compensată de majorarea cheltuielii pentru consum final a gospodăriilor populaţiei (plus1,4%), astfel încît consumul final total a fost constant.  Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere cu 6,3 puncte procentuale. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al patrulea, serie brută, a fost de 183,943 milia6rde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,9% faţă de trimestrul IV 2010. Construcţiile au fost ramura care a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri a volumului de activitate cu 5,7%, urmată de agricultură, silvicultură şi pescuit (plus 3,1%) şi de industrie (plus 2%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în activităţile de informaţii şi comunicaţii (plus 1,7%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (1,3%) urmată de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (plus0,9%) şi în tranzacţiile imobiliare (plus0,4%).  Pe ansamblul economiei, cea mai mare majorare au înregistrat-o în octombrie-decembrie activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (11,1%). Reducerea volumului de activitate s-a înregistrat în administraţie publică şi aparare; invăţămînt; sănătate (-3,1%) precum şi în activităţile de intermediere financiare şi asigurări (-0,8%). Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul IV 2011 cererea internă a crescut cu 2,5 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2010. Consumul final total s-a majorat cu 1,4%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei cu 2,8%. Cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice s-a redus cu 3,9 procente. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere cu 10,3 puncte procentuale.


Salariaţii au pierdut în medie 137 de lei la leafă faţă de decembrie 2011

Cîştigul salarial mediu net a fost în ianuarie de 1.467 lei, în scădere faţă de luna anterioară cu 137 lei (-8,5%), evoluţie influenţată de acordarea primelor de sărbători, în decembrie, cele mai mari salarii înregistrîndu-se în intermedieri financiare, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante. Astfel, în intermedieri financiare cîştigul mediu net a fost de 3.577 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 852 lei. "În luna ianuarie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul cîştigului salarial mediu net a fost mai mic decît în luna decembrie 2011, cînd s-au acordat premii ocazionale (inclusiv pentru sărbători şi sfîrşitul de an), sume din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) ori s-au realizat producţii şi încasări mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, cîştigul salarial mediu net din luna ianuarie 2012 a scăzut ca urmare realizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai semnificative scăderi ale cîştigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 24,3% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 20% şi 23% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, telecomunicaţii, activităţi de editare; între 17% şi 19% în fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea altor mijloace de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 15% şi 17% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Creşteri ale cîştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de premii ocazionale, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), de realizările de producţie ori încasările mai mari (funcţie de contracte).  Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută - cu 10,1%, şi în activităţi de poştă şi de curier - 7,3%. În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale cîştigului salarial mediu net faţă de luna decembrie în învăţămînt (-2,6%) - ca urmare a reducerii plăţii cu ora a cadrelor didactice cauzată de vacanţa şcolară, respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,7%) - ca urmare a neplăţii drepturilor salariale cuvenite salariaţilor din unele unităţi din domeniul asistenţei sociale care s-au confruntat cu dificultăţi financiare, precum şi neacordării sumelor din alte fonduri.

Ungureanu cere tăierea cheltuielilor cu sălile de sport

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut miniştrilor să taie din cheltuielile pregătite pentru deplasări externe şi acţiuni de promovare în străinătate, precum tîrguri şi expoziţii, astfel de solicitări fiind transmise atît Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cît şi altor instituţii. "Premierul i-a atenţionat pe miniştri că trebuie să reducă totalul cheltuielilor şi le-a cerut să taie din banii pregătiţi să fie alocaţi pentru deplasări şi acţiuni de promovare în străinătate", au declarat surse oficiale. În cazul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, premierul a cerut şi reducerea cheltuielilor cu sălile de sport. Luni seara, într-o emisiune a postului public de televiziune, şeful Guvernului a afirmat că fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcţia de piscine, vor fi reorientate către alte programe, arătînd că el nu are o mare "apetenţă" pentru piscine săpate în diferite localităţi, deoarece Romania nu este "o ţară de înotători"

Primele B-Max vor fi livrate în septembrie

Modelul B-Max, produs exclusiv la fabrica Ford de la Craiova, va ajunge în showroom-urile din Romania în luna iulie, însă comenzile vor fi onorate începînd cu luna septembrie, a declarat marţi, la Geneva, Henrik Nenzen, preşedintele Companiei Naţionale Ford. El a spus că două maşini din acest model, lansat marţi la Salonul Auto de la Geneva, vor fi prezentate în Romania pe 22 martie, dată la care va începe prelaurea comenzilor. "B-Max va ajunge la sfîrşitul lui iulie-august la distribuitori, iar livrările efective vor începe din septembrie", a precizat Nenzen. El a mai spus că dealerii romani işi vor adapta showroom-urile pentru prezentarea noului moldel, amenajînd spaţii generoase pentru acest automobil. Oficialul Ford a adăugat că peste 95% din producţia B-Max va fi destinată pieţelor externe. Nenzen afirma la finele lunii ianuarie că B-Max va avea în Romania un preţ special, mai mic comparativ cu cel din ţările unde va fi exportat. Conceptul modelului B-Max a fost prezentat în luna martie a anului trecut la Salonul Auto de la Geneva, iar în iunie Ford a început să fabrice la Craiova primele prototipuri.  Din aprilie 2010, cand au ieşit pe porţile uzinei din Craiova primele maşini produse de Ford în Romania şi pînă în luna octombrie a anului trecut, au fost asamblate 17.105 autoutilitare Transit Connect.

Angajaţii CFR vor putea să aplice amenzi

Angajaţii CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă vor avea dreptul să aplice amenzi pentru achiziţia, de la persoane fizice, a metalelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară, a anunţat, ieri, Ministerul Transporturilor. Prevederea se regăseşte într-un ordin al ministrului Transporturilor, Alexandru Nazare. "Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către personalul celor trei companii feroviare se fac, potrivit ordinului de ministru, în baza unei autorizaţii de control emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii", se arată într-un comunicat al instituţiei. Achiziţia materialelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară este sancţionată cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei, potrivit unei ordonanţe de urgenţă emisă anul trecut de Guvern cu scopul reducerii numărului furturilor şi al accidentelor. În cazul în care cumpărătorul este o firmă specializată în colectarea deşeurilor industriale reciclabile acesteia i se anulează, în plus, autorizaţia de colectare. Pe lîngă amenda contravenţională, legislaţia prevede plata unui tarif cu titlu de tarif de despăgubire, în cuantum egal cu valoarea elementelor feroviare respective, şi a manoperei aferente. Banii din despăgubiri sînt folosiţi pentru activitatea de reparaţii, modernizare şi investiţii în infrastructură feroviară sau material rulant.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.