Coloana de stiri economice: Guvernul se împrumută din nou de pe Wall Street
Romania a redeschis ieri emisiunea de obligaţiuni în dolari pe zece ani pe piaţa din SUA, cu un cupon de 6,75%, anunţînd un randament indicativ de 6,5%. Potrivit unui ordin al ministrului Finanţelor Publice, valoarea indicativă este între 500 milioane dolari şi un miliard de dolari. Romania a emis la finalul lunii ianuarie pe piaţa din SUA obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 1,5 miliarde dolari, la un randament de 6,875%. Titlurile au fost vîndute cu un cupon de 6,75%, iar cu discountul acordat randamentul total ajunge la 6,875%. Cererea pentru obligaţiuni a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrala şi de Est. După o absenţă de 16 ani de pe piaţa americană, Romania a avut nevoie de două road-show-uri pentru a convinge investitorii în dolari că a adoptat măsurile de ajustare pe care restul ţărilor abia acum le discută, ceea ce s-a tradus într-un interes foarte mare pentru titlurile romaneşti. Aranjorii principali ai emisiunii sînt Citi, Deutsche Bank şi HSBC. Potrivit strategiei MFP, în 2012 vor fi atrase împrumuturi de pe pieţele externe de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Guvernul a aprobat la mijlocul anului 2010 programul de emisiuni MTN pe piaţa internaţională pe o perioadă de trei ani, cu un plafon maxim de 7 miliarde de euro. în prima emisiune a programului, Finanţele au atras la începutul lunii iunie a anului trecut 1,5 miliarde euro din vînzarea de obligaţiuni pe cinci ani la un randament de 5,29%.
Distribuitorii forţează scumpirea energiei
Menţinerea preţurilor de vînzare a electricităţii va determina reducerea investiţiilor, în absenţa cărora Romania va fi obligată să importe energie, a declarat, ieri, Adrian Borotea, corporate affairs manager în grupul ceh CEZ. "Dacă preţurile energiei nu vor creşte la consumatorul final nu vom avea investiţii. Multe unităţi de producţie vor ieşi din piaţă, din motive de mediu, şi va trebui să importăm energie", a afirmat Borotea la seminarul ZF Power Summit, organizat de Ziarul Financiar. Potrivit acestuia, una dintre primele măsuri care ar trebui luate de către Ministerul Economiei este majorarea preţului energiei electrice. "Anul 2012 nu este un an bun de creştere a tarifelor, este an electoral. Sigur, au fost ani buni în care nu s-au făcut lucruri. Nu trebuie să dublăm tarifele, dar nici nu putem să le lăsăm pe loc. Nu poţi condamna furnizorii clienţilor finali la faliment. Energia nu mai poate fi creditorul industriei, lucru care s-a întîmplat timp de cîţiva ani. Suportabilitatea jucătorilor din piaţa energiei e apropape de capăt", a continuat el. Potrivit lui Borotea, dacă Romania ar trebui să importe energie pentru a-şi asigura consumul la nivel naţional nu va putea face acest lucru decît pentru o perioadă scurtă de timp, întrucît capacităţile de import sînt mici, de 10%-15%. "Capacitate de import este limitată undeva la 10%-15%. De exemplu, Ucraina exportă constant 500 MW spre alte ţări, unde preţurile sînt mai bune. Dar importul pe termen lung nu este nici posibil, nici de dorit", potrivit lui Borotea. Din cauza temperaturilor scăzute, Romania s-a confruntat în această iarnă cu un consum record de electricitate, care a fost acoperit prin punerea în funcţiune a unor termocentrale utilizate în general doar în situaţii critice. Autorităţile au optat pentru această soluţie deoarece Hidroelectrica, care în mod normal acoperă circa 30% din consum, a produs mai puţină energie. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a electricităţii este învechită, fiind construită cu tehnologia anilor '60-'70. în ultimii 20 de ani companiile de stat au construit foarte puţine unităţi noi de producţie a energiei, una dintre acestea fiind reactorul numărul 2 al centralei nuclearelectrice de la Cernavodă. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, cele mai multe companii producătoare de energie. Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa energetică romanească în 2005, cînd a preluat de la stat distribuitorul de energie Electrica Oltenia. CEZ operează în prezent mai multe hidrocentrale şi parcuri eoliene.
Plafonul de garantare a creditelor IMM-urilor se ridică la 1,2 miliarde lei
Întreprinderile mici şi mijlocii vor putea contracta în acest an credite cu garanţia statului în limita unui plafon de garantare de 1,2 miliarde lei, prin intermediul programului Mihail Kogălniceanu, a decis Guvernul în şedinţa de ieri. Prin acest program, IMM-urile pot accesa o linie de credit în valoare maximă 125.000 lei pe an, cu o dobîndă parţial subvenţionată, în cuantum de 70% din dobînda calculată pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 6,5% pe an. Totodată, IMM-urile vor beneficia de o garanţie de stat, care acoperă 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 100.000 lei. Valoarea creditului nu poate depăşi jumătate din cifra de afaceri a firmei din ultimele 12 luni, iar în cazul în care societatea mai are un credit, facilitatea va fi de doar 30% din rulajul din ultimul an. Numărul estimat de beneficiari de credite în cadrul programului în perioada 2011-2013 este de 28.000 firme. Pot beneficia de facilităţi acordate prin program firmele care nu se află în dificultate, nu se află în litigiu în calitate de pîrîţi cu Ministerul Finanţelor Publice, Economiei şi Comerţului şi cu instituţia de credit parteneră, au minimum doi de activitate consecutiv, nu au credite restante.
Prăjiturile se scumpesc din cauza creşterii preţurilor la ouă
Preţurile prăjiturilor şi produselor de patiserie vor fi mai mari cu circa 5% din luna martie, ca urmare a scumpirii ouălor din ultima săptămînă, a declarat Roza Victoria, directorul economic al lanţului de cofetării Ana Pan, deţinut de omul de afaceri George Copos. "Oul este un produs de bază în cofetărie şi patiserie şi orice majorare importantă a preţului acestuia conduce la scumpirea prăjiturilor", a spus Roza Victoria. Ea a adăugat că, din acest motiv, preţurile produselor de cofetărie şi patiserie vor creşte cu circa 5% începînd cu luna martie. Potrivit patronatului din domeniul creşterii păsărilor, preţurile ouălor de găină au crescut cu 50% în această săptămînă, ca urmare a intrării în vigoare a unei prevederi a Uniunii Europene prin care crescătorii nu mai pot vinde ouă pînă nu modernizează cuştile găinilor. în aceste condiţii, oferta a scăzut puternic şi, în consecinţă, preţurile au crescut. Lanţul Ana Pan, în care se găsesc peste 300 specialităţi de cofetărie, patiserie şi panificatie, a înregistrat anul trecut scăderi ale vînzărilor cu 7%. "Toate specialităţile au avut scăderi de vînzări faţă de anul 2010, din cauza condiţiilor economice", a mai spus Roza Victoria.
Yahoo acuză Facebook că îi încalcă patentele
Yahoo ameninţă Facebook cu o dispută pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală asupra unor patente care acoperă reţele de socializare, publicitate online şi personalizare, elemente centrale afacerilor Facebook, potrivit Financial Times. Anunţul Yahoo vine cu cîteva luni înaintea unei oferte publice iniţiale a Facebook, situaţie care ar oferi grupului american cu operaţiuni pe piaţa căutărilor online un atu în negocierile cu Facebook şi posibil chiar poziţia de a cere un pachet de acţiuni la reţeaua de socializare. "Yahoo are o responsabilitate faţă de acţionari, angajaţi şi alte persoane implicate să-şi protejeze drepturile de proprietate intelectuală. Trebuie să insistăm ca Facebook să încheie un acord de licenţiere sau vom fi nevoiţi să continuăm unilateral pentru protejarea drepturilor noastre", se arată într-un comunicat al Yahoo. Patentele în cauză, între zece şi 20, acoperă reţele sociale, publicitate şi personalizare, potrivit unei surse apropiate situaţiei. Facebook a replicat că a aflat de această situaţie abia luni şi nu a avut timp să evalueze complet afirmaţiile Yahoo. Disputele asupra drepturilor de proprietate intelectuală sînt ceva nou pentru Facebook, dar probabil se vor înmulţi, întrucît operatorul celei mai populare reţele de socializare din lume deţine doar 56 de patente care să-i protejeze drepturile. în ultimele 18 luni, Facebook a depus cereri pentru peste 410 patente, potrivit firmei de administrare a activelor M. CAM. Mai multe companii prezente pe internet, între care şi Amazon, deţin patente referitoare la reţelele de socializare.
GM este aproape de preluarea unei participaţii la PSA Peugeot
General Motors este în negocieri avansate pentru preluarea unei participaţii din acţiunile PSA Peugeot Citroen, în cadrul discuţiilor privind încheierea unei alianţe între cei doi constructori auto, au declarat pentru Reuters surse apropiate situaţiei. Sursele citate au arătat că GM va prelua probabil mai puţin de 5% din acţiunile grupului francez. În paralel, surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Bloomberg că PSA Peugeot ar putea vinde aproximativ 7% din acţiuni către GM. Tranzacţia ar avea rolul de a cimenta alianţa comercială a companiilor. Valoarea actuală de piaţă a Peugeot este de aproximativ 4,8 miliarde de dolari, astfel că tranzacţia ar putea valora 240-330 milioane de dolari. Reprezentanţii celor două concerne auto nu au comentat informaţiile. GM şi Peugeot negociază o alianţă strategică pentru a opri pierderile din Europa şi pentru a reduce costurile de producţie la nivel global, au declarat săptămîna trecută surse apropiate discuţiilor. Pentru GM, principalul obiectiv este reducerea costurilor operaţionale ale diviziei europene Opel, care merge în pierdere
Volksbank, salvată din nou de stat
Guvernul austriac a intervenit pentru cea de-a treia oară din 2008 pentru salvarea Volksbank şi devine cel de-al doilea acţionar al băncii, cu 40% din acţiuni, după o nouă infuzie de capital, de 250 milioane euro, transmite Bloomberg. Acţionarii cooperative de credit ai Volksbank şi statul austriac vor participa la o majorare de capital de 480 milioane euro, pentru a diminua efectele reducerii capitalului cu 70% la 31 decembrie 2011, se arată într-un comunicat transmis marţi de grupul bancar austriac, prezent şi în Romania, unde deţine o bancă cu active de 4,7 miliarde euro şi 135 de sucursale. Statul austriac renunţă astfel la 70% din valoarea injecţiei de un miliard de euro efectuată în 2009 sub formă de capital participativ (fără drept de vot), pentru a amortiza pierderile acumulate de bancă, potrivit unui comunicat al grupului austriac, preluat de Bloomberg. Divizia Kommunalkredit a Volksbank a fost prima bancă austriacă preluată de stat în 2008. Ulterior, în 2009, guvernul de la Viena a fost nevoit să intervină pentru a evita colapsul băncii Hypo Alpe Adria. Surse apropiate situaţiei au declarat pentru Bloomberg că statul austriac va ajunge la o participaţie de 40% din acţiunile Volksbank după finalizarea majorării de capital.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
