Coloana de stiri economice: Afacerile asfaltatorilor urcă puternic în timp de criză
Constructorul Romstrade, deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, a înregistrat în 2011 o creştere a afacerilor de minim 30%, de la 134,4 milioane euro în 2010, şi îşi propune pentru acest an un avans pînă la nivelul de 200 milioane euro, rulajul fiind susţinut de lucrările de infrastructură. "Estimăm să ajungem din nou la o cifră de afaceri în jur de 200 de milioane de euro, în acest an", a declarat Gheorghe Răcaru, directorul de strategie şi dezvoltare al grupului de firme Romstrade. Afacerile companiei au avansat anul trecut cu peste 30%, pe fondul contractelor de lucrări de infrastructură adjudecate, dar şi îmbunătăţirii încasărilor de la autorităţile contractante. Astfel, nivelul creanţelor este în prezent "în limite suportabile", acestea fiind mai mici faţă de anii trecuţi. "Auzim că se mai scot nişte segmente de autostradă, şi chiar pe Autostrada Transilvania, şi sîntem interesaţi să participăm", a afirmat reprezentantul companiei. Unul dintre cele mai importante contracte adjudecate anul trecut de Romstrade vizează construcţia primului lot şi a drumului de legătură al tronsonului de autostradă Nădlac-Arad, în asociere cu Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane euro. Totodată, Ministerul Dezvoltării a anunţat că a atribuit unor asocieri din care face parte Romstrade contracte de modernizare a drumurilor judeţene din Prahova, Giurgiu, Ilfov, Arad şi Bihor, derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Astfel, Romstrade şi Primacons vor moderniza drumurile din Prahova, Giurgiu şi Ilfov pentru 781,4 milioane lei, şi pe cele din Arad şi Bihor cu 527,2 milioane lei, fără TVA. Compania a ieşit cu oferte şi în afara Romaniei şi aşteaptă rezultatele unei licitaţii la care a participat în Irak, dar nu are în vedere şi alte destinaţii externe, bazîndu-se în continuare pe proiecte locale, potrivit sursei citate. "Sînt atît de multe de făcut în Romania încît va fi de muncă pentru următorii 25-30 de ani la toate companiile (...). Chiar bine de tot, nu ştiu dacă vor face faţă", a spus reprezentantul Romstrade. Una din principalele probleme cu care se confruntă companiile de construcţii în prezent este scumpirea petrolului, care generează creşteri de preţ atît la combustibili, cît şi la unele materiale, precum bitumul. Răcaru a afirmat că pe anumite segmente, în funcţie de lucrări, se ajunge la o majoare de 12-15% a costurilor. Grupul intenţionează să construiască un aeroport privat la Adunaţii Copăceni şi urmează să selecteze în perioada imediat următoare consultantul financiar şi proiectantul proiectului, evaluat la 200 de milioane euro. Construcţia ar putea începe cel mai devreme în vara acestui an, urmînd ca aeroportul să fie funcţional din 2014. Din grupul de firme controlat de Nelu Iordache fac parte mai multe companii, cele mai importante fiind Romstrade şi operatorul aerian low cost Blue Air. Potrivit lui Răcaru, afacerile consolidate ale grupului s-au situat în 2011 la aproape 500 milioane euro, de la 400 milioane euro în anul anterior.
Stimulent financiar de 10 ori mai mare decît PIB-ul Romaniei
Statele G20 vor să ajungă pînă în luna aprilie la o înţelegere pentru suplimentarea resurselor ale FMI, condiţionată de consolidarea mecanismelor de urgenţă ale UE, măsuri care, odată combinate, ar crea o plasă de siguranţă de 1.950 miliarde de dolari pentru combaterea crizei din zona euro, ceea ce reprezintă de 10 ori mai mult decît PIB-ul Romaniei. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că Germania va decide în luna martie dacă fondul de criză al zonei euro va fi consolidat cu resurse financiare suplimentare, măsură considerată esenţială de guvernele G20 drept condiţie înainte de angajarea unor fonduri suplimentare pentru FMI, transmite Reuters. Miniştrii Finanţelor din statele G20 vor să antreneze resurse financiare impresionate pînă la reuniunea şefilor de stat sau de guvern de la finele lunii aprilie, încercînd totodată să convingă pieţele financiare că pot aduce sub control problemele din zona euro. Statele G20 au creat în 2008 un pachet de 1.000 miliarde de dolari pentru combaterea efectelor crizei financiare asupra economiei globale, cea mai mare parte a fondurilor finid constituite atunci în rezerve suplimentare pentru FMI. Schaeuble a arătat că liderii europeni vor discuta în martie "cît este de adecvat" fondul de criză al zonei euro, chestiunea urmînd să se afle pe agenda summit-ului UE de săptămîna viitoare. Faptul că Berlinul se arată dispus să discute creşetrea resurselor fondului european de urgenţă reprezintă o schimbare importantă de poziţie. Pe fondul tensiunilor din parlamentul german privind cel de-al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, Berlinul a respins pînăa cum ideea consolidării fondului, deoarece o astfel de măsură ar fi subminat eforturile de a impune disciplină fiscală în statele cu probleme. Schaeuble a arătat că se aşteaptă ca Bundestagul să aprobe luni cel de-al doilea acord pentru Grecia, de 130 miliarde euro, adoptat săptămîna trecută de miniştrii Finanţelor din zona euro. Dacă liderii europeni vor aproba combinarea Fondului European de Stabilitate Financiară, vehiculul anticriză cu caracter temporar, cu Mecanismul European de Stabilitate, fondul cu caracter permanent, UE ar putea crea o plasă de siguranţă de 1.000 miliarde de dolari, care ar putea încuraja alte state G20 să accepte solicitarea FMI pentru finanţare suplimentară de 500-600 miliarde de dolari. Creditorul de la Washington are acum la dispoziţie 358 miliarde de dolari. Însumate, fondurile de urgenţă ale zonei euro, resursele actuale ale FMI şi contribuţia suplimentară din partea G20 ar constitui un mecanism anticriză de 1.950 miliarde de dolari.
Cardurile de sănătate ne costă 25 milioane euro
Consorţiul HP Romania şi Novensys Corporation va furniza Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) soluţia IT destinată introducerii cardului electronic de asigurări de sănătate, valoarea contractului ridicîndu-se la 108,7 milioane de lei, inclusiv TVA (25 milioane de euro). Potrivit caietului de sarcini, publicat în septembrie 2011, licitaţia a fost estimată la 110,8 milioane de lei, inclusiv TVA (25,5 milioane de euro). "Comisia de licitaţie a stabilit că oferta cîstigătoare este cea depusă de Hewlett Packard (Romania) SRL, în asociere cu Novensys Corporation SRL, a cărei valoare se ridică la 87.636.000,03 lei, exclusiv TVA. Rezultatul procedurii a fost comunicat ofertanţilor în data de 21 februarie", se arată într-un răspuns al Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" (CNIN). În cadrul licitaţiei, Imprimeria Naţională a avut calitatea de unitate centralizată de achiziţii, iar CNAS de unitate contractantă, conform HG 962/2010 pentru aprobarea modalităţii de realizare a sistemului naţional al cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate. "Contractul cu ofertantul desemnat cîstigător se va încheia de către CNAS, care va achita şi sumele contractuale, CNIN nefiind implicată financiar în contract", se mai spune în răspunsul Imprimeriei Naţionale. Alături de HP Romania şi Novensys Corporation, la licitaţie s-au mai înscris consorţiile UTI Systems şi Certsign, Indra Sistemas (Spania) şi Teamnet International, precum şi Ericsson Telecommunications Romania şi Software Development&Consulting SRL Imprimeria Naţională este la a doua încercare de atribuire a contractului, după ce, în iulie 2011, prima procedură a fost anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), în urma unei contestaţii depuse de Ericsson Telecommunications Romania. Contractul va avea o durată de 9 luni de la data atribuirii şi va fi finanţat din surse proprii. Prin introducerea cardului electronic de asigurări de sănătate, autorităţile intenţionează identificarea şi verificarea eligibilităţii pacientului din punct de vedere al calităţii de asigurat, a furnizorului de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, cît şi accesul şi utilizarea datelor medicale. Astfel, va fi introdus un mecanism suplimentar de control pentru evidenţele, raportările şi decontările serviciilor medicale, iar acesta va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date medicale necesare deciziei medicale, în special în caz de urgenţe medicale. Totodată, implementarea cardului naţional de asigurat va permite valorificarea tehnologiilor actuale privind accesul şi schimbul de date în condiţii de deplină siguranţă şi protecţie a datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor Uniunii Europene. Cardul naţional va fi emis individual pentru fiecare asigurat şi distribuit la domiciliu prin poştă. Soluţia informatică care va gestiona cardul electronic va fi calibrată pentru a gestiona un număr de 15 milioane de asiguraţi, 50.000 de medici, din care 12.000 medici de familie, 15 milioane de consultaţii/an, 22 milioane de tratamente/an, 3,5 milioane de vaccinări/an, 20 milioane de analize de laborator/an, 2,7 milioane de vizite la domiciu/an şi 5,4 milioane de internări în spitale/an.
În Germania se vorbeşte deschis de ieşirea Greciei din zona euro
Ministrul de interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, este primul membru al cabinetului condus de cancelarul Angela Merkel care cere public ieşirea Greciei din zona euro, transmite Reuters. Conservatorul Friedrich, unul dintre liderii partidului CSU, care formează coaliţia de guvernare alături de formaţiunea condusă de Merkel, CDU, a declarat într-un interviu pentru revista Der Spiegel că Grecia are şanse mai mari să-şi revină din punct de vedere financiar în afara zonei euro. Partidul CSU şi preşedintele formaţiunii, premierul Bavariei Horst Seehofer, au adoptat demult această poziţie, însă Friedrich este primul ministru al Guvernului Merkel care vorbeşte deschis despre plecarea Greciei din zona euro. Merkel a arătat în mai multe rînduri că se opune acestei idei. "Şansele Greciei de a se regenera şi de a deveni mai competitivă sînt cu siguranţă mai mari în afara uniunii monetare decît dacă rămîne în zona euro. Nu spun că Grecia ar trebui exclusă, ci că ar trebui create stimulente cărora să nu le poată spune «nu»", a arătat ministrul de interne. Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat marţi cel de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat duminică că se aşteaptă ca Bundestagul să avizeze luni acordul.
Preţul petrolului le dă dureri de cap şoferilor
Preţul petrolului Brent a atins un maxim al ultimelor nouă luni, de peste 124 de dolari pe baril, după ce autoritatea pentru energie nucleară a Naţiunilor Unite a anunţat că Iranul a intensificat activităţile de îmbogăţire a uraniului, transmite Reuters. Investitorii anticipează că informaţia va amplifica şi mai mult tensiunile dintre Iran şi statele occidentale. Preţul petrolului Brent, de referinţă la Londra, cu livrare în aprilie, a urcat cu 1,36 dolari, la 124,98 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins după 3 mai 2011. Piaţa este influenţată şi de deprecierea dolarului. Euro este în creştere cu 0,7%, la 1,3462 dolari pe unitate, după un vîrf al tranzacţiilor de la New York de 1,3475 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel din ultimele două luni şi jumătate.
Şeful Băncii Ungariei este dispus să lucreze fără bani
Guvernatorul Băncii Ungariei, Andras Simor, a declarat este dispus să-şi doneze salariul şi să lucreze cu un forint pe lună, pentru a facilita negocierile vizînd un acord cu UE şi FMI, după ce oficialii europeni au acuzat că reducerea salariului acestuia de către stat afectează independenţa băncii. Simor a afirmat că este gata să-şi doneze salariul, chiar şi cu efect retroactiv, pentru susţinerea studenţilor de economie buni, dar fără posibilităţi materiale. Divergenţele cu executivul comunitar legate de reducerea salariului lui Simor reprezentă una din piedicile care blochează începerea negocierilor formale pentru un acord de împrumut de la FMI şi UE. Comisia Europeană şi autorităţile de la Budapesta se află într-o dispută juridică privind amendamente aduse de Parlament legii băncii centrale, dar şi alte decizii ale statului ungar. Printre altele, Comisia se opune limitării de către guvern a salariilor în sectorul de stat, care a condus la reducerea retribuţiei lunare al lui Simor la un sfert, la circa două milioane de forinţi (aproape 7.000 de euro). Rezolvarea acestei probleme este una din precondiţiile începerii discuţiilor formale pentru un acord de împrumut de la UE şi FMI. Simor l-a notificat deja pe premierul Viktor Orban de oferta de a lucra cu un salariu de un forint, cu efect retroactiv, începînd din septembrie 2010, pînă la încheierea mandatului în 2013.
Ţările emergente vor să pună preşedintele Băncii Mondiale
Marile economii emergente resping tradiţia ca preşedinţia Băncii Mondiale să revină automat unui american şi vor încerca să propună un candidat propriu pentru funcţia care va fi eliberată la jumătatea anului de Robert Zoellick, aflat la final de mandat, transmite Reuters. Miniştrii Finanţelor din statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) s-au întîlnit la Mexico City în timpul summit-ului G20 din acest weekend pentru discuţii privnid deschiderea procedurii de desemnare a preşedintelui Băncii Mondiale pentru candidaţi indiferent de naţionalitate. "Candidatura ar trebui să se bazeze pe merite, şi nu pe naţionalitate", a declarat pentru presă ministrul de Finanţe al Braziliei, Guido Montega. Un alt oficial din rîndul delegaţiilor BRICS a afirmat că cele cinci state vor discuta susţinerea unui contracandidat propriu, care să concureze cu cel desemnat de Statele Unite. Banca Mondială acceptă pînă la 23 martie propuneri privind succesorul lui Robert Zoellick, al cărui mandat de cinci ani se va încheia la finele lunii iunie. Instituţia vrea o decizie înainte de reuniunile de toamnă BM-FMI din aprilie. O înţelegere informală între liderii mondiali care au înfiinţat Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial prevede ca şefia FMI să fie ocupată de un european, iar preşedinţia BM să revină unui american.
