Coloana de stiri economice: Prognoza de creştere economică a Romaniei, modificată în scădere
De altfel, Comisia a revizuit estimarea privind evoluţia PIB în zona euro în acest an de la plus 0,5% la mius 0,3%, subliniind impactul crizei datoriilor de stat, care a determinat multe state să implementeze măsuri de austeritate nefavorabile creşterii economice. Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, CE anticipează stagnare economică în acest an. Executivul UE anticipează că economia romanească va avea de suferit în acest an pe mai multe fronturi. Pe de o parte, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele romaneşti. Totodată, PIB-ul din 2011, cu o creştere estimată de 2,5%, a fost sprijinit în prima parte a anului de cererea solidă pentru exporturi către zona euro şi, în semestrul al doilea, de recolta agricolă foarte bună, se arată în prognoza economică publicată joi de CE. Cei doi factori nu vor mai aduce în acest an aceleaşi contribuţii pozitive la creşterea economică. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrînd o scădere cu 0,2% ca serie ajustată. Pentru acest an, FMI estimează un avans economic de 1,5-2% în Romania, în timp ce bugetul este construit pe o creştere economică de 1,8-2,3%.
Fiul unui magnat a ajuns la vîrful asigurărilor
Acţionarii Pool-ului de Asigurare împotriva Dezatrelor Naturale (PAID) au decis, marţi, cooptarea fostului şef al Omniasig Constantin Toma şi a lui Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, ca administratori în societatea care emite poliţele obligatorii pentru locuinţe. Posturile erau vacante după ce reprezentanţii societăţilor Platinum şi Astra au demisionat la finele anului trecut din Consiliul de Administraţie al PAID. Toma a condus timp de 15 ani Omniasig şi s-a retras de la conducerea companiei în iunie 2011 pentru a se ocupa de propria afacere în industria asigurărilor - societatea Platinum, unde deţine peste 99% din acţiuni. Alexander Adamescu este vicepreşedintele Consiliului de Supraveghere al Astra Asigurări, liderul pieţei locale de profil. El va prelua poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Astra, dacă va primi avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), după ce Radu Mustăţea s-a retras la începutul acestui an, odată cu expirarea mandatului. Mustăţea a demisionat din funcţia de vicepreşedinte PAID la finele lunii noiembrie 2011. Toma a înlocuit-o pe Anca Băbăneaţă în CA al PAID, desemnată anterior din partea Platinum, ca urmare demisiei înaintate la finele anului trecut
Profitul Hidroelectrica a scăzut de 19 ori
Profitul net al Hidroelectrica a scăzut anul trecut la 15,7 milioane lei, de la 292,3 milioane lei în 2010, întrucît cheltuielile companiei de stat au crescut, iar veniturile au scăzut, în principal din cauza secetei. Veniturile s-au diminuat cu 7,1%, de la 3,411 miliarde lei la la 3,169 miliarde lei, iar cheltuielile au fost mai mari cu 4,2%, de la 3,021 miliarde lei în 2010 la 3,147 miliarde lei, potrivit datelor preliminare ale companiei, prezentate joi de directorul general al producătorului de energie electrică, Dragoş Zachia, la conferinţa "Finanţarea prin bursă", organizată de BVB şi Depozitarul Central în parteneriat cu Ziarul Financiar. Seceta a diminuat drastic producţia de energie, iar pe de altă parte preţul apei uzinate a crescut, a declarat Zachia. Profitul din exploatare s-a redus de 4,4 ori, de la 502,7 milioane lei la 113 milioane lei. Cifra de afaceri a companiei a înregistrat un declin de 8,4%, ajungînd la 2,998 miliarde lei, de la 3,273 miliarde lei în 2010. Compania a fost afectată masiv de seceta din a doua parte a anului, fiind obligată la sfîrşitul lunii septembrie 2011 să activeze clauza de forţă majoră şi să reducă livrările de energie. Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei
Băncile strîng şi mai tare şurubul creditării
Soldul creditelor acordate de bănci firmelor şi populaţiei a scăzut în luna ianuarie cu 0,2% (0,6% în termeni reali) faţă de luna decembrie, la 222.502 miliarde de lei, recul determinat de reducerea finaţărilor în lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 1,2% (-1,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,3% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 0,2%), potrivit datelor BNR. La finele lunii ianuarie, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,1% (4,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2011, pe seama majorării cu 4,9% a componentei în lei (2,1% în termeni reali) şi cu 8,4% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 6,2%). Creditul guvernamental s-a majorat în luna ianuarie cu 5,6%, la 73.746,5 miliarde lei. La finele lunii, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 17,9% (14,8% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2011.
