Coloana de stiri economice: Cum a schimbat internetul obiceiurile de cumpărare
Majoritatea utilizatorilor romani de Internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decît cele de care erau iniţial interesaţi, după ce au căutat informaţii online şi în acelaşi timp au şi cumpărat produse cu alte branduri, potrivit unui studiu GfK. Cel mai recent studiu multiclient GfK, "Internetul şi decizia de cumpărare", arată că 84% dintre utilizatorii romani de Internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decît cele pe care le aveau iniţial în minte, după ce au căutat informaţii online, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă. Mai mult decît atît, 57% au şi cumpărat alte mărci decît cele la care se gîndiseră iniţial după ce au căutat informaţii pe Internet. Tendinţa este mai accentuată în cazul bărbaţilor (62%), a persoanelor între 25 şi 34 ani (63%), cu educaţie superioară (65%) şi a celor din Bucureşti (70%). "Odată cu adoptarea largă a Internetului în Romania, consumatorului i se deschid mai multe oportunităţi de informare. În loc ca opţiunile sale să se îngusteze pentru a facilita alegerea propriu-zisă a produsului, aşa cum se întîmplă în modelul clasic de luare a deciziei de cumpărare, în cazul mediului online, datorită varietăţii de informaţii disponibile, opţiunile se lărgesc. Acest fapt ajută consumatorul să ia cea mai bună decizie, dar, în acelaşi timp, reprezintă o provocare pentru companii să includă într-un mod inteligent şi eficient Internetul în mixul de comunicare", a declarat, în comunicat, Traian Năstase, online project manager GfK Romania. Internetul a fost prima sau a doua sursă de informare pentru produsele cumpărate în fiecare dintre industriile analizate în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto. "Atît mixul de surse de informare online şi offline cît şi tipurile de informaţii căutate de utilizatori pe Internet diferă însă de la o industrie la alta, în funcţie de caracteristicile fiecărui produs sau serviciu: adresabilitate, tangibil sau intangibil, cu un preţ mai ridicat sau mai scăzut, care necesită un grad mai mare sau mai mic de planificare etc", se menţionează în comunicat. Studiul a fost realizat prin chestionarea a 700 persoane şi este reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din Romania cu vîrsta între 18 şi 54 de ani.
Tariful minim impus la anumite acte şi lucrări notariale va fi eliminat
Guvernul va stabili un set de acte şi lucrări notariale pentru care va fi eliminat tariful minim impus administrativ pentru un interval de un an, urmînd ca în funcţie de rezultate lista să fie completată ulterior, a anunţat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. El a apreciat că sistemul, prezentat drept un "proiect-pilot", va genera o concurenţă mai puternică între cabinetele notariale şi va conduce astfel la reducererea taxelor. Actele şi lucrările pentru care va fi eliminat tariful minim urmează să fie stabilite pînă la 6 martie şi introduse, pînă la începutul lunii aprilie, într-un proiect de lege elaborat în consultare cu cabinetele notariale, organizaţii neguvernamentale şi societatea civilă. Tariful minim este stabilit în prezent de către ministrul Justiţiei, la propunerea Uniunii Notarilor.
Grecia primeşte ajutorul de salvare cînd deja este în comă de gradul IV
Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au aprobat ieri dimineaţa planul de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi, au anunţat mai multe surse europene, relatează AFP. "Miniştrii (de Finanţe din zona euro) redactează declaraţia finală", a anunţat un oficial european, după ce a anunţat că forumul Eurogrupului a ajuns la un acord asupra acestui plan, după mai bine de 12 ore de negocieri intense. Cu ajutorul acestui ajutor fără precedent, Grecia urmează să fie în măsură să ramburseze o creanţă în valoare de 14,5 miliarde de euro pînă la 20 martie şi să evite intrarea în faliment. Atena a îndeplinit, pe hîrtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coaliţiei guvernamentale, un plan de economisire în valoare de 3,3 miliarde de euro). Planul de ajutorare a Greciei asupra căruia partenerii Atenei din zona euro au ajuns la un acord în noaptea de luni spre marţi va permite aducerea nivelului de îndatorare a ţării "la 120,5%" din PIB pînă în 2020, potrivit unei surse guvernamentale europene, citată de AFP. Acest nivel de îndatorare este foarte apropiat de obiectivul anumitor finanţatori ai Greciei, şi anume Germania, Olanda şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care era de 120 la sută din PIB, un nivel considerat sustenabil pe termen lung. Euro a înregistrat ieri o apreciere pe piaţa de schimb după anunţul unui acord de principiu în Europa destinat salvării Greciei de la faliment, relatează AFP. Moneda unică europeană, care valora 1,3185 dolari la ora 2.40 GMT (4.40 GMT) s-a apreciat pînă la 1,3287 dolari la ora 3.10 GMT (5.10, ora Romaniei). Luni, către ora 19.00 GMT (21.00, ora Romaniei), euro era cotat la 1,3237 dolari. Euro a cîştigat, astfel, teren în faţa yenului, trecînd de la 105,36 yeni la ora 19.00 GMT (21.00, ora Romaniei) la 105,94 yeni marţi, către ora 3.10 GMT (5.10, ora Romaniei). Investitorii s-au oreintat spre euro după ce s-a anunţat că un acord de principiu a fost încheiat în noaptea de luni spre marţi la Bruxelles, unde miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit luni după-amiază. "Anunţul a provocat cumpărări de euro", a explicat Tsunemasa Tsukada, agent în cadrul Băncii Mitsubishi UFJ. El a apreciat totodată că aprecierea monedei unice europene ar putea înceta rapid. "Eu cred că această creştere ar urma să se oprească în jur de 1,33 (dolari). Nu văd euro crescînd pînă la 1,35 (dolari)", a adăugat el. Potrivit mai multor surse europene, oficialii reuniţi la Bruxelles au apreciat că se întrunesc condiţiile în vederea adoptării unui nou plan de salvare cuprinzînd un ajutor public în valoare de aproximativ 130 de miliarde de euro şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinută de creditori privaţi. Datele avansate înaintea reuniunii anunţau ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria privată. Grecia supraîndatorată este ameninţată de faliment în lipsa unui ajutor suplimentar, urmînd să ramburseze un împrumut în valoare de 14,5 miliarde de euro pînă pe 20 martie.
Hotelierii din Cipru si Grecia vor să angajeze 2.000 de romani
Peste 40 de hoteluri din Grecia si Cipru participă la ceea de a VIII-a ediţie a tîrgului de joburi "Happy Summer Job Fair" organizat la sfîrşitul lunii februarie la Bucureşti, şi încearcă să angajeze peste 2.000 de romani pentru perioada sezonului de vară. Primul targ de joburi va avea loc la hotelul Ibis de lîngă Palatul Parlamentului, pe 25 februarie, şi va fi urmat de alte două manifestări similare în martie şi aprilie. "Angajatorii preferă tinerii romani, deoarece se adaptează uşor, sînt muncitori, responsabili, vorbesc mai multe limbi străine şi învaţă repede. Din aceste motive, numărul ofertelor de muncă creşte în fiecare an", se arată într-un comunicat transmis de Icepworld Romania, organizatorul tîrgului. Sînt disponibile joburi de ospătar, ajutor de ospătar, barman, assistent barman, asistent recepţie, recepţioner de noapte, valet, animator copii, animator hotel, cameristă, spa assistant, maseur, salvamar, ajutor de bucătar, grădinar şi lucrător mentenanţă.. Ofertele vizează locuri de muncă sezoniere, în perioada martie-noiembrie, iar salariile sînt între 500 şi 700 de euro net pe lună, cazarea şi mesele fiind asigurate gratuit de angajator. Tinerii care vor participa la tîrgul de joburi Happy Summer vor depune CV-uri, dar vor susţine şi interviurile de angajare pentru obţinerea unui job şi vor semna pe loc oferta de muncă. Angajatorii caută tineri romani între 18-30 ani, vorbitori de limba engleză. Experienţa în domeniu nu este necesară, iar persoanele angajate vor beneficia de training înainte de plecare, dar şi la locul de muncă.
140 de autovehicule în premieră la Salonul de la Geneva
Companiile auto vor prezenta în martie la salonul auto de la Geneva circa 140 de autovehicule în premieră mondială sau europeană, a anunţat, marţi, directorul general al salonului, Andre Hefti, citat de AFP. Evenimentul, programat pentru 8 -18 martie, ar putea atrage 700.000 de vizitatori. "Vor fi prezenţi 260 de expozanţi din 30 de ţări, reprezentînd 700 de branduri. Geneva poate nu este cel mai mare salon auto, dar este printre cele mai eficiente în privinţa construirii imaginii", a declarat Hefti. Trofeul Maşina Anului, care există de peste 40 de ani, va fi acordat pe 5 martie la Geneva, înainte de deschiderea salonului. Un juriu format din 59 de jurnalişti va selecta cea mai bună maşină dintre modelele cu vînzări de minim 5.000 de exemplare în cel puţin trei ţări. Anul trecut, trofeul a fost cîştigat pentru prima dată de o maşină electrică, Nissan Leaf. În acest an, au fost aleşi şapte finalişti, Citroen DS5, Fiat Panda, Toyota Yaris, Ford Focus, Opel Ampera, Range Rover Evoque şi Volkswagen Up. Printre modelele aşteptate la salon se numără noul Audi A3, noul Porsche Boxster, Dacia Lodgy, Fiat 500 L, o maşină construită pe şasiul Punto, autovehiculul electric Renault Zoe şi Ferrari California.
Marile bănci din UE ţin la ciorap 816 miliarde dolari
Depozitele marilor bănci comerciale europene la băncile centrale au crescut cu 50% anul trecut, la 816 miliarde de dolari, reflectînd atît impactul reglementărilor mai dure din sistem, cît şi prudenţa instituţiilor financiare, care se feresc de creditare, potrivit unei analize a Wall Street Journal. Cele mai mari opt bănci europene care au prezentat recent rezultatele financiare de la finalul anului trecut au raportat deţineri totale de bani cash şi depozite la băncile centrale de 816 miliarde de dolari, faţă de 543 miliarde de dolari la finele lui 2010. Instituţiile se asigură astfel că banii sînt în siguranţă, iar autorităţile de reglementare a sistemului financiar sînt în acelaşi timp satisfăcute că băncile au acces lejer la lichidităţi într-o eventuală situaţie de criză. Strategia are însă şi dezavantaje importante: băncile nu mai împrumută acei bani către populaţie, companii sau guverne, accentuînd "seceta" de pe piaţa de credit din zona euro, iar dobînzile mici plătite de băncile centrale pe depozite frînează creşterea profiturilor în sistem. Băncile franceze mizează din plin pe această strategie: sumele depuse de Societe Generale la băncile centrale au crescut de peste trei ori anul trecut, la 44 miliarde euro, iar depozitele BNP Paribas au urcat cu 74%, la 58 miliarde euro, potrivit WSJ. Peste jumătate din depozitele BNP Paribas, cea mai mare bancă europeană după active, sînt constituite la Rezerva Federală a SUA, cu restul la Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei şi alte bănci centrale.
