Coloana de ştiri economice:Băieţii deştepţi fac un pas înapoi
Companiile care au contracte directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica au acceptat creşterea preţurilor şi reducerea cu 10-20% a cantităţilor, precum şi diminuarea duratei acordurilor, au declarat surse implicate în negocieri. Hidroelectrica a iniţiat, la 1 decembrie, negocieri cu toţi beneficiarii de acorduri directe de achiziţie a electricităţii în vederea majorării preţurilor de vînzare, a reducerii cantităţilor de electricitate şi a duratei contractelor. "O parte dintre companii au acceptat creşterea preţurilor electricităţii pe care o cumpără de la Hidroelectrica, o parte au fost de acord cu creşterea preţurilor şi reducerea cantităţilor. Unii au acceptat o creştere foarte mică a tarifelor", au afirmat sursele. Potrivit acestora, în cazul unor contracte preţurile de vînzare au urcat, după negocieri, la 155-164 lei/Mwh, faţă de o medie de 130 lei/MWh, iar cantităţile au coborît cu procente cuprinse între 10% şi 20%. Renegocierea acestor contracte şi anularea, în limitele legii, a acordurilor care nu pot fi renegociate, au fost cerute autorităţilor romane de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). Termenul stabilit de FMI a fost 15 februarie, dar pînă la acea dată autorităţile nu au finalizat discuţiile. Drept urmare, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroeletrica, a transmis Ministerului Justiţiei documentele pentru analiză în vederea anulării contractelor. Potrivit surselor citate, transmiterea acordurilor către Ministerul Justiţiei a fost făcută la cererea FMI, chiar dacă beneficiarii acordurilor au acceptat condiţiile impuse de Hidroelectrica. "Nu s-a renunţat la demersul la Ministerul Justiţiei, dar este o acţiune separată de renegocierile Hidroelectrica cu beneficiarii contractelor directe", au mai spus sursele. Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începînd din anii 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost prelungite pînă în 2018. În toamna anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa FMI ca, pînă la 31 decembrie 2011, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM. În luna decembrie, reprezentanţii Hidroelectrica susţineau că au transmis notificări privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare şi care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM, arătînd că înţelegerile vor fi reziliate "la primul termen posibil". Potrivit datelor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica, în 2010 compania de stat a livrat prin contarcte directe o cantitate de aproximativ 15 TWh de energie, reprezentînd 76% din producţia de 19,7 TWh. Valoarea energiei vîndută de Hidroelectrica prin aceste corduri a fost în 2010 de 1,82 miliarde de lei (432,7 milioane de euro).
Notarii din Bucureşti dau tonul la scumpiri
Grila pentru acest an după care notarii calculează taxele şi impozitele minime pentru tranzacţiile cu apartamente în Bucureşti a fost stabilită la valori mai mari în medie cu 5%-10%, în condiţiile în care în ultimii trei ani modificările au fost în jos. Ghidul valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2012 clasifică apartamentele din Bucureşti în 59 de zone, după numărul etajului, gradul de confort, precum şi anul construcţiei. Notarii au operat creşteri ale valorilor estimative ale apartamentelor, deşi menţionează că datele de pe piaţă arată o scădere generală a activelor imobiliare. "Toate datele disponibile în piaţă arată o scădere generală a preţului activelor imobiliare în ultima perioadă, fără ca amplitudinea acesteia să poată fi măsurată cu precizie. Cu toate acestea, un indiciu important privind evoluţia pieţei este oferit de lichiditate (numărul de tranzacţii), element puternic corelat cu preţurile. Piaţa romanească este expusă unor riscuri suplimentare, datorate tranzacţionării în monedă străină, scăderii populaţiei şi numărului extrem de mare de locuinţe ocupate de proprietari. Această situaţie este amplificată de lipsa de transparenţă a pieţei (inexistenţa unui indice imobiliar oficial), costurile ridicate şi viteza scăzută de tranzacţionare", se menţionează în ghidul valorilor orientative ale proprietăţilor imobiliare pentru 2012. Valorile din grilă se plasează semnificativ sub preţurile de tranzacţionare şi semnifică nivelul minim la care se poate încheia contractul de vînzare-cumpărare. Potrivit noii grile, pentru un apartament de două camere, confort I sporit situat la un etaj intermediar în zone centrale, precum Dacia, Decebal, Dristor, Eminescu, Ferdinand, Pache Protopopescu sau Unirii, valoarea minimă se situează la 45.750 de euro, valabilă pentru o construcţie din anul 1978-1997. Anul trecut, un apartament în aceleaşi zone, cu aceleaşi caracteristici, dar încadrat ca an al construcţiei între 1978-1990, avea o valoare de 41.600 de euro. Dacă valoarea declarată de părţi este mai mică decît suma orientativă stabilită de expertizele întocmite de către camerele notarilor publici, impozitul se calculează la cea de-a doua valoare.
Editorial FT: Germania are o strategie de suicid asistat pentru Grecia
Strategia Germaniei pentru Grecia pare să vrea să le facă viaţa grecilor atît de insuportabilă încît aceştia să ceară ei înşişi să iasă din zona euro, o strategie de suicid asistat în "prima colonie a zonei euro", scrie editorialistul Financial Times (FT) Wolfgang Munchau. "Strategia germană pare să urmărească să facă viaţa grecilor atît de insuportabilă, încît aceştia să vrea singuri să iasă din uniunea monetară. în mod cert, Merkel nu vrea să fie prinsă cu arma crimei în mînă. Este o strategie de suicid asistat, una extrem de periculoasă şi iresponsabilă", scrie editorialistul FT. Afirmaţiile foarte dure ale editorialistului FT, care pînă la preluarea acestei poziţii în septembrie 2003 a fost timp de doi ani editor al Financial Times Deutschland, vine în urma declaraţiilor de săptămîna trecută ale ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schauble, că Grecia ar trebui să amîne alegerile, programate pentru luna aprilie, ca o condiţie pentru un nou ajutor extern. "Ne aflăm într-un punct în care succesul nu mai este compatibil cu democraţia. Guvernul german vrea să împiedice o alegere democratică «greşită». Similară este şi sugestia de a lăsa alegerile să se desfăşoare, dar să existe o largă coaliţie politică indiferent de rezultat. Zona euro vrea să impună guvernul pe care îl doreşte în Grecia - prima colonie a zonei euro", scrie Munchau. Schauble se confruntă cu o dilemă. Este responsabil pentru finanţe în faţa Parlamentului german şi i se cere să semneze un program despre care se îndoieşte că va funcţiona. Eliberarea fondurilor înainte de alegeri este riscantă. "Ce poate opri un nou guvern elen să schimbe unilateral înţelegerea?", întreabă editorialistul FT. Grecia are un istoric nefericit în implementarea politicilor convenite. Neîncrederea este de înţeles, dar pentru a depăşi această problemă, zona euro caută asigurări "incredibile". Provocările la adresa Greciei durează de mai mult timp. Prima a fost proiectul de a impune un comisar fiscal Atenei, cu putere de veto asupra deciziilor de politică economică. După respingerea acestui plan, oficiali au propus înfiinţarea unui cont de tip escrow, astfel încît zona euro să poată bloca accesul Greciei la fonduri din pachetul de salvare fără a băga însă ţara în faliment. Cea mai extremă propunere este însă cea de a amîna alegerile şi de a menţine guvernul tehnocrat al premierului Lucas Papademos mai mult timp. Amînarea alegerilor şi izolarea guvernului de rezultatul alegerilor democratice nu s-ar putea întîmpla în Germania. Recent, Curtea Constituţională din Germania a decis că suveranitatea Parlamentului este absolută, că nu trebuie să transfere suveranitate unor instituţii externe şi nu trebuie să limiteze puterile următorului legislativ. Propunerile încalcă principiile constituţiei Germaniei. Pe scurt, nu sînt etice, scrie Munchau.
Iranul ameninţă că ar putea sista exporturile de petrol către UE
Iranul va opri vînzările de petrol şi către alte state europene în afară de Franţa şi Marea Britanie, dacă Europa va continua "acţiunile ostile" la adresa Teheranului, avertizează preşedintele Companiei naţionale iraniene a petrolului (NIOC), Ahmad Ghalebani, citat de AFP. Ghalebani, citat de agenţia Mehr, a menţionat printre statele vizate Germania, Spania, Italia, Grecia, Portugalia şi Olanda. Uniunea Europeană a decis, în ianuarie, intensificarea măsurilor de sancţionare a Iranului din cauza controversatului program nuclear. Duminică, Iranul a anunţat că va sista vînzările de petrol către Franţa şi Marea Britanie, ţări care au propus înăsprirea sancţiunilor împotriva regimului iranian. Măsura este mai degrabă simbolică, dat fiind că Marea Britanie şi Franţa suspendaseră importurile de petrol iranian în cadrul embargoului care vizează Teheranul. Italia, Spania şi Grecia, care importă cantităţi mari de petrol iranian, ar putea fi penalizate dacă Tereanul va aplica aceste măsuri. "Cu certitudine, dacă acţiunile ostile ale UE faţă de Iran vor continua, exporturile de petrol spre aceste state vor fi oprite", a insistat Ghalebani.
Record de turişti la munte
Peste 185.000 de accesări la punctele de transport pe cablu şi 56.000 de maşini au fost înregistrate în principalele staţiuni şi localităţi turistice montane din Romania în week-end, acestea fiind cele mai aglomerate zile la munte după sărbătorile de iarnă, potrivit MDRT. Clasamentul celor mai aglomerate staţiuni şi localităţi este condus de Poiana Braşov, cu aproape 86.600 de intrări la punctele de transport pe cablu şi în jur de 50.000 de maşini înregistrate, Predeal (aproximativ 28.500 de accesări şi 1.200 de maşini) şi Straja (peste 23.100 intrări şi aproape 1.100 de maşini). Clasamentul continuă cu Borsec, Nucet, Parîng, Azuga, Mălini, Șugaş-Băi şi Rînca. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a derulat în ultimii ani investiţii de aproximativ 500 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive în staţiunile şi localităţile turistice montane romaneşti. în ultimii trei ani au fost construite 13 pîrtii noi şi au fost extinse şi reamenajate alte în jur de 15 pîrtii, au fost amplasate 9 instalaţii noi de transport pe cablu (telegondole, telescaune etc.) şi 22 de sisteme de producere a zăpezii artificiale.
Spania şi-a dublat datoria publică în patru ani
Datoria publică a Spaniei va ajunge la sfîrşitul anului viitor la 78%, nivel aproape dublu faţă de cel de la începutul crizei datoriilor suverane din zona euro, în 2008, erodînd astfel avantajele economice faţă de alte state periferice din regiune, care au protejat-o de problemele Greciei. Spania a intrat în criză cu o datorie publică de 40% din PIB, comparativ cu o medie de 70% la nivelul zonei euro. Comisia Europeană anticipează că nivelul datoriei publice spaniole va urca la 78% la sfîrşitul lui 2013, iar Moody’s a avertizat că Spania pierde unul dintre principalele sale avantaje, transmite Bloomberg. La nivelul zonei euro, CE estimează că ponderea datoriilor publice în PIB-ul regiunii va atinge 91%. Randamentul obligaţiunilor spaniole pe termen de 10 ani este cu numai 0,3 puncte sub cel al obligaţiunilor Italiei, comparativ cu diferenţa de 2 puncte procentuale de la sfîrşitul anului trecut. Obligaţiunile spaniole cu maturitate de 10 ani au în prezent un randament de 5,18%, în creştere cu 0,33 puncte procentuale de la 1 februarie. "Timpul lucrează împotriva Spaniei, iată de ce deficitul bugetar trebuie redus semnificativ, înainte ca ponderea datoriei publice în PIB să atingă pragul critic de 100%", a declarat Georg Grodzki, şeful deparatamentului de cercetare la compania Legal&General Investment Management în Londra, care administrează active de 515 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor CE, datoria Spaniei se va dubla faţă de 2008, în timp ce cea a Italiei va urca cu numai 13 puncte procentuale, la 119% din PIB.
Patru bănci au atras 2,84 miliarde de lei de la BNR
Patru bănci au atras luni de la Banca Naţională a Romaniei (BNR) împrumuturi de 2,84 miliarde lei (652 milioane de euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, la dobînda de politică monetară, de 5,5% pe an. Prin astfel de operaţiuni, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat. Săptămîna trecută, banca centrală a împrumutat patru bănci cu 4,47 miliarde lei (1,02 miliarde euro), tot printr-o operaţiune repo. Împrumuturile de luni sînt cele mai reduse de la începutul lunii ianuarie. în precedentele operaţiuni, BNR a injectat în piaţă între 3,3 miliarde de lei şi 5,3 miliarde de lei. începînd din 17 octombrie, BNR a organizat săptămînal cîte o licitaţie repo. Dobînzile afişate luni de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămînă se situau la 3,24 - 3,74%, în urcare faţă de nivelul de vineri, de 2,38 - 2,88%.
