Economic

Coloana de stiri economice: FMI impune programul de funcţionare al Metrorex

Ziarul de Vrancea
13 feb 2012 604 vizualizări
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a solicitat Guvernului ca, pînă la sfîrşitul lunii iunie, să adapteze programul de funcţionare al Metrorex "la cerinţele pieţei" şi să majoreze veniturile companiei prin punerea în circulaţie, începînd cu anului viitor, a 16 noi garnituri de tren.

Noile condiţii impuse pentru Metrorex au fost incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI în urma misiunii din ianuarie-februarie. Metrorex se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI şi ale căror pierderi trebuie incluse în deficitul bugetar. Un studiu elaborat la sfîrşitul anului trecut de Banca Mondială indica faptul că un sfert dintre cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat, în această categorie fiind inclusă şi Metrorex, cu pierderi de 14.000 lei/angajat. Pentru acest an, Metrorex speră la un nivel egal de venituri şi cheltuieli, după ce anul trecut o bugetat o pierdere de peste 50 milioane lei. Datoriile companiei însumau la finele anul trecut 156,7 milioane lei.

Bugetul pentru susţinerea IMM-urilor va urca cu 60%

Firmele mici şi mijlocii vor putea obţine în acest an fonduri de 116 milioane de lei prin intermediul a opt programe derulate de Agenţia pentru IMM-uri, cea mai mare parte a sumei, de 70 de milioane de lei, fiind destinată programului Kogălniceanu. Alocarea bugetară pentru acest an pentru implementarea programelor naţionale pentru IMM-uri este cu 60% mai mare faţă de anul 2011, în special ca urmare a majorării bugetului alocat pentru Programul Kogălniceanu, de la 24 milioane lei în 2011 la 70 milioane lei în 2012, se arată într-un comunicat al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM). Reprezentanţii AIPPIMM apreciază că bugetul alocal pentru acest an pentru Programul Kogălniceanu, prin care IMM-urile pot beneficia de credite subvenţionate, ar putea fi susţinute circa 12.000 de firme mici şi mijlocii. Prin programul Mihail Kogălniceanu statul garantează în proporţie de 80% creditele accesate de întreprinderile mici şi mijlocii şi subvenţionează cu pînă la 70% dobînda calculată pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 6,5% pe an. Garanţia statului nu trece însă de 100.000 lei. Suma acordată reprezintă 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni, iar valoarea este limitată la 30% din cifra de afaceri dacă firma are şi alte facilităţi de credit, perioada de rambursare fiind stabilită la maximum un an. Alt program derulat de Agenţie este cel pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, operaţional din 15 februarie, cu un buget de 21 milioane lei.

Investiţiile străine au scăzut cu 13% pînă la 1,9 miliarde euro

Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungînd astfel la minimul ultimilor nouă ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a Romaniei. Conform datelor publicate de Banca Naţională a Romaniei, participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,430 miliarde euro, în timp ce creditele intra-grup au însumat 487 milioane euro. Deficitul contului curent a fost finanţat anul trecut în proporţie de 33,7% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în Romania. Investiţiile străine atrase de Romania anul trecut reprezintă minimul ultimilor nouă ani, fiind sub nivelul înregistrat în 2003, de 1,946 miliarde de euro. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 - 9,496 miliarde de euro. între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungînd la 5,183 miliarde de euro în 2004, la 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. în 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începînd cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzînd abrupt pînă la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010.

Inflaţia anuală este la un nou minim

Preţurile de consum au crescut în luna ianuarie cu 0,36%, în condiţiile unei uşoare ieftiniri a unor alimente de bază şi a tarifelor la energie termică, iar inflaţia anuală a continuat să scadă, atingînd un nou minim istoric, 2,72%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Tarifele la energie termică au scăzut cu 1,2%, în ciuda eliminării subvenţiei de la bugetul de stat, iar ieftiniri de 0,15 - 0,7% s-au mai înregistrat la ouă, cartofi, fasole şi făină. Cele mai importante scumpiri s-au aplicat, din nou, la combustibili, al căror preţ a urcat cu 1,16% şi la tutun, cu o creştere de aproape 1%. O influenţă negativă au avut şi fructele proaspete (plus 1%). Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (februarie 2011 - ianuarie 2012) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2010 - ianuarie 2011) determinată pe baza IPC este de 5,4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 5,5%. Cea mai recentă prognoză a Băncii Naţionale a Romaniei indică un minim al inflaţiei la finalul primului trimestru, cînd rata anuală este estimată la 2%.

Transelectrica limitează exportul de electricitate

Transelectrica va limita sau chiar sista pentru o lună, în perioada 16 februarie-15 martie 2012, livrările de energie electrică la export, şi va limita consumul de electricitate al unor companii în situaţii critice, invocînd diminuarea resurselor de energie din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Procedura va fi aprobată de Guvern prin hotărîre. Actul normativ prevede că transportatorul naţional de electricitate Transelectrica poate dispune în regim de urgenţă, în intervalul 16 februarie-15 martie 2012, o serie de măsuri de siguranţă, respectiv să limiteze sau sisteze livrările de energie electrică la export prin limitarea capacităţilor de interconexiune, exceptat fiind exportul de electricitate aferent tranzitelor, precum şi să pună în aplicare prevederile Normativului de limitare a consumului de electricitate în situaţii critice în sistemul energetic naţional. Aceste măsuri vor fi luate pînă la refacerea stocurilor de combustibil sau pînă la realizarea echilibrului producţie-consum, inclusiv asigurarea nivelului de rezerve minim necesare care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional. Intervenţia Guvernului prin abilitarea Transelectrica să adopte astfel de măsuri este justificată, în proiectul de hotărîre, prin perspectiva continuării procesului de reducere a resurselor de energie din sistem, ca urmare a menţinerii condiţiilor meteorologice nefavorabile în cusrul lunii februarie 2012.

Grup Feroviar Roman, descalificat la o privatizare în Bulgaria

Grup Feroviar Roman (GFR) a fost descalificat dintr-o licitaţie pentru privatizarea singurei divizii profitabile a companiei naţionale de căi ferate din Bulgaria BDZ, după introducerea, în condiţiile de calificare, a unei cifre de afaceri de minimum 500 milioane euro pe an în ultimii trei ani. GFR şi un investitor strategic din Turcia au fost descalificate din licitaţia pentru privatizarea diviziei de servicii de transport feroviar de marfă a BDZ după introducerea condiţiei privind valoarea afacerilor, potrivit Novinite.com. De altfel, toţi investitorii strategici s-au retras din procedura de privatizare, inclusiv Deutsche Bahn (Germania) şi Schenker (Austria), din motive nespecificate, potrivit ediţiei de luni a cotidianului Trud. Potrivit ziarului, cel mai serios candidat pentru privatizarea companiei a rămas Tsvetan Vassilev, proprietarul Corporate Commercial Bank din Bulgaria, care îşi va depune oferta printr-o firmă offshore. GFR este al doilea mare operator de transporturi feroviare de marfă din Romania, după compania de stat CFR Marfă, şi a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 125 milioane euro. Grup Feroviar Roman face parte din grupul Grampet, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.