Economic

Coloana de stiri economice:Privatizarea Poştei intră în linie dreaptă

Ziarul de Vrancea
10 feb 2012 648 vizualizări
Extinderea Internetului de bandă largă în toate zonele neacoperite de operatori pînă în 2015, dezvoltarea portalului de plată online a taxelor şi impozitelor şi privatizarea Poştei Romane în acest an sînt principalele priorităţi ale mandatului lui Răzvan Mustea, noul ministru al Comunicaţiilor.

"Vreau să duc în casa fiecărui de roman Internetul de bandă largă, prin derularea proiectului RO-NET de peste 80 milioane de euro, cu fonduri europene, care prevede acoperirea celor 3.650 de zone aşa-zise albe pînă la finele anului 2015. De asemenea, vom continua să dezvoltăm portalul de plată online a taxelor şi impozitelor, ghiseul.ro, precum şi privatizarea Poştei Romane prin majorare de capital social pînă în iunie 2012, aşa cum s-a stabilit în urma discuţiilor cu FMI", a declarat ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea, la preluarea ministerului. El a adăugat că vor fi derulate şi continuate proiectele IT&C finanţate din fonduri europene şi va fi consolidat sistemul electronic de achiziţii publice (www.e-licitatie.ro) şi Punctul Unic de Contact (PUC). "De asemenea, din punct de vedere legislativ, voi susţine realizarea interoperabilităţii sistemelor IT din instituţiile publice şi voi continua proiectului «Economia bazată pe cunoaştere», prin care au fost dotate IT&C şi conectate la Internet un număr de 254 de comunităţi locale", a spus Mustea. El a adăugat că asigurarea securităţii în mediul virtual este alt obiectiv strategic al Ministerului Comunicaţiilor şi se va urmări, împreună cu Centrul national de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CERT-RO) reducerea incidentelor în spaţiul online. "La final, îmi doresc ca Ministerul Comunicaţiilor să contribuie la uşurarea vieţii romanilor prin folosirea pe o scară cît mai largă a avantajelor pe care le oferă tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor", a încheiat Mustea. Prezent la eveniment, premierul Răzvan Mihai Ungureanu a mulţumit fostului ministru al Comunicaţiilor Valerian Vreme şi a afirmat că Mustea, cel mai tînăr membru al cabinetului (33 de ani), va înţelege foarte bine domeniul IT&C. "Sînt convins că vom colabora bine, nici nu se pune problema că nu ar fi aşa, sper ca eu să ţin pasul cu tine şi să nu gîfîi în urma energiei tale. Mulţumesc mult domnului Vreme, care a izbutit să facă din acest minister o piesă centrală a Guvernului Emil Boc. Dragul meu, să te ţină Dumnezeu sănătos, că energie ai destulă", i-a transmis Ungureanu noului ministru. Domeniul IT&C are o pondere de peste 10% în Produsul Intern Brut al Romaniei.

Producţia industrială a crescut anul trecut cu 5,6%

Producţia industrială a scăzut în decembrie, faţă de luna precedentă, cu 16,9% ca serie brută şi a stagnat ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, dar pe ansamblul anului trecut indicatorii au crescut, comparativ cu 2010, cu 5,6%, respectiv cu 6,1%."În luna decembrie 2011, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 16,9%, ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare (-20,9%) şi a industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 6%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la majoritatea categoriilor de bunuri: industria bunurilor de capital (-25,1%), industria bunurilor intermediare (-24,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-21,3%) şi industria bunurilor de uz curent (-9,7%). Industria energetică a crescut cu 5,8%", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna precedentă. Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,1%, iar industria extractivă a crescut cu 4,2%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a rămas la nivelul lunii precedente. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria energetică (plus 3,5%), industria bunurilor de uz curent (plus 1%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 0,9%). Industria bunurilor intermediare şi industria bunurilor de capital au scăzut cu 2%, respectiv cu 1,2%. În luna decembrie 2011, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,3%, ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare (-4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 6,2%, respectiv cu 2,1%.  Pe marile grupe industriale, industria energetică a crescut cu 5,8%, iar celelalte categorii de bunuri au înregistrat următoarele scăderi: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-8%), industria bunurilor de capital (-4,4%), industria bunurilor de uz curent (-4,2%) şi industria bunurilor intermediare (-3,6%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, a crescut cu 1,4%, susţinută de toate cele trei sectoare industriale. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,3%, industria extractivă cu 3,8%, iar industria prelucrătoare cu 0,2%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în: industria energetică (plus 7,2%), industria bunurilor de capital (plus 3,2%) şi industria bunurilor intermediare (plus 0,2%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată şi industria bunurilor de uz curent au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 1,5%. În anul 2011, comparativ cu anul 2010, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 5,6%, datorită creşterii tuturor sectoarelor industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 6,3%, industria prelucrătoare cu 5,6%, iar industria extractivă cu 4,5%.

Kodak renunţă la producţia de camere foto şi video

Grupul american Eastman Kodak, care a inventat aparatul compact de fotografiat şi camera digitală, se pregăteşte să iasă de pe această piaţă în prima jumătate a acestui an, încercînd să taie costurile pentru a ieşi cu bine din faliment, transmite Reuters. Decizia de a înceta dezvoltarea, producţia şi vînzarea de camere digitale, camere video compacte şi rame foto digitale marchează sfîrşitul unei ere pentru Kodak. Compania a intrat luna trecută în restructurare cu protecţie faţă de creditori sub legea falimentului şi a precizat că ieşirea de pe piaţa camerelor foto şi video va rezulta în concedieri semnificative. Purtătorul de cuvînt al Kodak a afirmat că, în loc de a dezvolta, produce şi comercializa propriile camere, compania va încerca să licenţieze brandul propriu altor producători. Mai multe companii şi-au exprimat deja interesul, potrivit Kodak. Kodak era în 2006 al treilea mare producător de camere digitale la nivel global. Compania va continua să producă imprimante desktop, afacere pe care s-a concentrat în ultimii ani.

Construcţiile au început să se dezmorţească

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut anul trecut cu 2,8% ca serie brută şi cu 1,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). "În anul 2011, comparativ cu anul 2010, volumul lucrărilor de construcţii, serie brută, a crescut cu 2,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de reparaţii capitale (plus 10,3%) şi la lucrările de construcţii noi (plus 2,5%). La lucrările de întreţinere şi reparaţii curente volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 0,7%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,3%, respectiv cu 2,6%. La clădirile rezidenţiale, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,3%", se arată într-un comunicat al INS. Ca serie ajustată, creşterea a fost de 1,1%, evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (plus 11,6%) şi la lucrările de construcţii noi (plus 1%).

Fostul şef FED şi guvernatorul Băncii Angliei, criticaţi dur

Fostul şef al Rezervei Federale (Fed) Alan Greenspan şi actualul guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, ar trebui să rămînă fără titlurile de Sir, întrucît sînt responsabili de declanşarea crizei creditelor, afirmă un analist al grupului Societe Generale, citat de CNBC. Fred Goodwin, director general la Royal Bank of Scotland în timpul crizei, s-a alăturat săptămîna trecută foştilor dictatori Benito Mussolini şi Nicolae Ceauşescu, spionului comunist Anthony Blunt şi preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, pe lista persoanelor cărora Marea Britanie le-a retras titlurile de Sir. Goodwin nu este singurul Sir foarte cunoscut din lumea afacerilor care trebuia să-şi piardă titlul, a scris într-o notă de cercetare analistul Societe Generale, Albert Edwards. Greenspan a primit în 2002 titlul onorific de Sir, singurul pe care îl pot deţine persoane care nu sînt cetăţeni ai unui stat din Commonwealth, pentru servicii aduse economiei mondiale. "Cu mult înainte de explozia bulei creditelor, i-am identificat pe fostul şef Fed Greenspan şi actualul preşedinte al instituţiei, Ben Bernanke, ca principali responsabili pentru această situaţie. în Marea Britanie, Banca Angliei a a prezidat asupra unei catastrofe similare. Dacă se retrag titlurile de Sir pentru cei consideraţi principali responsabili, nu ar trebui Sir Alan Greenspan şi Sir Mervyn King, la fel ca Goodwin, să rămînă fără această distincţie?", a întrebat analistul.

Alcatel-Lucent a trecut pe profit după cinci ani de pierderi

Producătorul de echipamente pentru reţele de telecomunicaţii Alcatel-Lucent a înregistrat anul trecut un profit net de 1,1 miliarde euro, primul din ultimii şase ani, şi estimează creşterea marjelor în acest an, precum şi cîştiguri suplimentare din exploatarea portofoliului de brevete de invenţie. Acţiunile companiei au crescut cu pînă la 22% vineri la Paris, transmite Bloomberg. Grupul format în 2006 prin fuziunea Alcatel cu Lucent Technologies a încheiat astfel o campanie de trei ani care a avut ca obiectiv revenirea la profit. Alcatel-Lucent vrea să obţină începînd din acest an venituri suplimentare semnificative din licenţierea celor 29.000 de brevete pe care le deţine, care vizează în principal industria telecom, tehnologii de linie fixă şi wireless. Strategia este similară cu cea adoptată de compania rivală Ericsson, producătorii de echipamente pentru telecomunicaţii fiind afectaţi pe de o parte de scăderea cererii din partea operatorilor şi, pe de altă parte, de concurenţa dură din partea rivalilor din China, precum Huawei, care au reuşit să cîştige în ultimii ani "felii" substanţiale din piaţă. Înaintea profitului din 2011, Alcatel-Lucent a acumulat timp de cinci ani pierderi de aproape 10 miliarde euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.