Coloana de stiri economice: Isărescu nu mai vrea un nou acord cu FMI
"Ancora (acordul cu FMI - n.r.) rămîne pentru credibilitate. Rămîne suma de bani pentru dezvoltări exterioare Romaniei, care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", a spus Isărescu. Oficialul BNR a arătat că noi ancore ar putea şi ar trebui să fie acordurile de la nivelul Uniunii Europene, precum Pactul de Stabilitate Fiscală. "Nu sînt de partea acelora care nu vor la greu să-şi arate măsura. O dau într-o direcţie total necunoscută, nici nu ştii ce vor în discursul lor, atacă zona euro, atacă şi UE. Nu vreau să cred că ţara asta are aşa o neşansă istorică atunci cînd intră de fiecare dată într-un club", a afirmat Isărescu. Guvernatorul băncii centrale nu este însă de acord cu o ajustare brutală a datoriei publice, chiar dacă Romania trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor, amintind că în prin politica din anii '70-'80 s-a ajuns la o abruptă ruptură de tehnologizare a economiei şi scoaterea ei în afara circuitul mondial, în anii '90. "Este nevoie de un model aşezat pe mai multe generaţii, care presupune şi sustenabilitate. Să dai cîmp şi timp suficient creşterii economice să producă resursele necesare şi din acest surplus de resurse să încerci să-ţi rambursezi datoria", a continuat Isărescu. În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut. Isărescu a mai explicat că Romania a fost singura ţară din UE care a aplicat o reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, dar nicio altă ţară din UE nu a înregistrat o creştere cu 120% a cheltuielilor publice cu personalul. "Înainte de 2008 am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în Romania. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%?, a arătat Isărescu. Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toţi politiceni argumentau creşterile salariale prin faptul că "bugetarul roman, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit". "Nu ştiu dacă acum este mai puţin corupt (bugetarul - n.r.). şi asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.00 de noi bugetari", a continuat Isărescu.
Efectul pervers al fondurilor europene
Statele cele mai afectate de criză au avut absorbţii de fonduri europene de zeci de miliarde de euro, care au creat iluzia prosperităţii şi au permis îndatorarea excesivă a bugetelor, mascînd dezechilibrele structurale şi alocarea suboptimală a 35-50% din PIB, afirmă economistul Cătălin Păuna. "Absorbţia este suficientă în sine? O bună parte a ţărilor lovite puternic de criză au fost ţări net beneficiare de fonduri UE, au beneficiat de zeci de miliarde de euro transferuri de fonduri comunitare. N-au putut să evite criza. Au acumulat paralel cu absorbţia şi datorii publice foarte mari. Nu cumva aceste fonduri au creat o anumită falsă prosperitate şi au mascat dezechilibre de natură structurală prezente acolo de foarte mult timp?", a spus Cătălin Păuna, senior economist al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale, la un seminar organizat la BNR. Păuna a atras atenţia că aceste dezechilibre restricţionează funcţionarea pieţelor şi investişiilor private, întrucît nu există pieţe funcţionale fără investiţii private şi nici investiţii private fără reforme structurale. "Aceste dezechilibre au permis alocarea suboptimală a resurselor pe o perioadă lungă de timp. Să nu uităm că guvernele din Europa cheltuiesc între 35 şi 50% din PIB", a continuat Păuna. Economistul Băncii Mondiale susşine că şi cheltuielile publice trebuie să ţină cont de legile economice, care sînt legi naturale. "Dacă aceste cheltuieli generează randamente negative, mai bine nu le faci, pentru că ele aduc de fapt pierderi. Au dus la rigidităţi bugetare destul de mari, ceea ce a limitat posibilitatea de creştere economică", a arătat Păuna. Economistul a exemplificat că atunci cînd se decide construirea unei autostrăzi, o investiţie publică, trebuie analizat randamentul generat , pentru că sînt cheltuieli importante recurente generate de astfel de proiecte. În ceea ce priveşte pactul fiscal european, Păuna pledează pentru îndepărtarea de aceste ajustări de tip ad-hoc, de reduceri de cheltuieli care să fie greu justificabile din punct de vedere economic. "Dacă nu ai o corespondenţă între resursele publice alocate şi rezultatele aşteptate este destul de greu să ştii de unde să tai şi de unde să nu tai", a conchis Păuna.
Blue Air decolează spre afaceri de peste 150 milioane euro
Operatorul aerian low cost Blue Air a înregistrat anul trecut afaceri de 149,5 milioane euro, în scădere cu 9%, şi estimează un avans de 3-4% în 2012. Compania şi-a îmbunătăţit profitabilitatea anul trecut, iar afacerile s-au plasat la 149,5 milioane de euro, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei, Sherif Ussama, răspunzînd unei întrebări. În 2010, Blue Air a avut o cifră de afaceri de 692,1 milioane lei (164,4 milioane euro), conform datelor raportate la Ministerul de Finanţe, astfel încît reiese o scădere de 9% a rulajului pentru anul trecut. Întrebat despre prognoza privind evoluţia cifrei de afaceri în acest an, şeful Blue Air a spus că se aşteaptă la un avans de 3-4%. Potrivit reprezentanţilor Blue Air, compania şi-a diminuat capacitatea anul trecut, numărul aeronavelor scăzînd de la 11 la 8 unităţi, dar a consemnat o creştere a gradului de încărcare de la 72%, în 2010, la 91%. Ussama a arătat că principalele provocări din 2012 sînt evoluţia ratei de schimb euro/ dolar şi a preţului combustibililor, anticipînd o "selecţie naturală" în rîndul companiilor de profil, de talie mică şi medie. "Noi sîntem pregătiţi de expansiune şi vrem să ne extindem într-o altă ţară", a spus reprezentantul companiei, precizînd că respectivul stat face parte din Uniunea Europeană. Operatorul low cost face parte, alături de constructorul Romstrade şi alte companii, dintr-un grup de firme controlat de omul de afaceri Nelu Iordache.
Comenzile noi din industrie au crescut cu 13,4%
Comenzile noi din industrie, pe total piaţa internă şi piaţa externă, au crescut anul trecut cu 13,4%, după ce în decembrie indicatorul a înregistrat scăderi atît faţă de noiembrie, cu 8,9%, cît şi faţă de decembrie 2010, cu 1,8% "Comenzile noi din industrie, în luna decembrie 2011, comparativ cu luna precedentă, au scăzut cu 8,9%, datorită scăderilor înregistrate la industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-11,3%), industria bunurilor de uz curent (-10,7%), industria bunurilor de capital (-10,5%) şi industria bunurilor intermediare (-6,1%)", se arată într-un comunicat al INS. Comparativ cu decembrie 2010 comenzile noi au scăzut pe ansamblu cu 1,8%, ca urmarea scăderilor înregistrate la industria bunurilor de capital (-10,2%). Creşteri s-au înregistrat la industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 9,5%), industria bunurilor intermediare (plus 8,0%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 4,8%). În 2011 indicatorul a crescut pe ansamblu cu 13,4%, datorită creşterilor înregistrate la toate grupele industriale: industria bunurilor intermediare (plus 18,7%), industria bunurilor de capital (plus 10,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 10,1%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 8,1%).
Grecia îşi ţine creditorii pe jar
Politicienii din Grecia vor încerca să se pună de acord în privinţa măsurilor de austeritate şi reformelor cerute de instituţiile financiare internaţionale în schimbul unui nou acord de ajutor extern, în timp ce liderii din zona euro par tot mai nemulţumiţi de întîrzierile Atenei. Guvernele din zona euro şi miniştrii cabinetului condus de Lucas Papademos au dat mai multe termene limită partidelor din Parlamentul elen, care au trecut însă fără ca liderii politici de la Atena să-şi ia angajamente ferme că vor implementa măsurile cerute de FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană indiferent de rezultatul alegerilor din aprilie. Fără garanţii că politicienii din Grecia vor aplica măsurile, partenerii din zona euro au indicat că nu vor semna un nou acord de finanţare externă, care să ajute statul elen să evite falimentul şi să se finanţeze în condiţii acceptabile timp de încă doi ani. Liderii celor trei partide politice din coaliţia ce susţine în parlamentul elen guvernul politic condus de tehnocratul Lucas Papademos au amînat cu o zi "discuţiile de criză" anunţate pentru marţi, care ar fi trebuit să continue pînă la un acord ferm, transmite Reuters. Papademos, care a fost învestit în luna noiembrie cu mandatul de a obţine un nou pachet de ajutor extern, de 130 miliarde euro, de la FMI şi Comisia Europeană, încearcă să-i convingă pe liderii celor trei partide să accepte măsurile de austeritate şi reformă economică pentru a evita falimentul, în pofida nemulţumirilor larg răspîndite în rîndul populaţiei.
6,6 milioane de romani trăiesc într-o sărăcie lucie
Această categorie de persoane nu îşi permite cheltuieli elementare precum chiria sau încălzirea adecvată a locuinţei
Peste 6,6 milioane de romani suferă de lipsuri materiale severe, cea mai mare cifră din UE, dintr-un total de aproape 9 milioane de persoane care trăiesc în sărăcie sau riscă să ajungă în această situaţie, reiese din datele prezentate miercuri de Eurostat. Potrivit informaţiilor Eurostat, 41,4% din populaţia Romaniei riscă sărăcia sau excluderea socială, reprezentînd 8,89 milioane de persoane dintr-o populaţie totală de 21,47 milioane luată în calcul de biroul de statistică al UE. Datele au fost colectate la nivelul anului 2010. Statele UE cu cele mai ridicate procentaje din populaţie care riscă sărăcia sînt Bulgaria (42%), Romania (41%), Letonia (38%), Lituania (33%) şi Ungaria (30%). La polul opus se regăsesc Cehia (14%), Suedia şi Olanda (15% fiecare), Austria, Finlanda şi Luxembourg (17% fiecare). Statistica se referă la persoane care trăiesc în gospodării cu un venit discreţionar echivalat sub limita riscului de sărăcie, de 60% din venitul discreţionar median echivalat naţional calculat după încasarea transferurilor sociale. Venitul echivalat este calculat prin împărţirea venitului total al gospodăriilor la numărul de membri, cu ponderile 1 pentru primul adult, 0,5 pentru alţi membri cu vîrsta de peste 14 ani, respectiv 0,3 pentru minori cu vîrsta sub 14 ani. Totodată, 31% din populaţia Romaniei suferă de lipsuri materiale severe, reprezentînd 6,65 milioane de persoane conform bazei de calcul utilizată de Eurostat. Categoria persoanelor care trăiesc cu lipsuri materiale severe cuprinde populaţia afectată de cel puţin patru din următoarele nouă probleme: nu pot plăti la timp chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi, nu-şi permit să-şi încălzească în mod adecvat locuinţa, nu pot face faţă cheltuielilor neaşteptate, nu îşi permit o masă cu carne, peşte sau alt tip de hrană bogată în proteine cel puţin odată la două zile, nu îşi permit o vacanţă de o săptămînă în fiecare an, nu pot deţine şi întreţine un automobil, o maşină de spălat, un televizor color sau un telefon, fix sau mobil. Statistica privind persoanele care suferă de lipsuri materiale grave subliniază diferenţele de nivel de trai dintre statele UE. Astfel, dacă în Romania şi Bulgaria 31% (2,6 milioane de persoane), respectiv 35% din populaţie se încadrează în această categorie, Luxembourg figurează cu 0,5%, Suedia cu 1,3%, iar Austria cu 2,2%. La nivelul UE, 23,4% dintre persoane riscă sărăcia sau excluderea socială, iar 8,1% suferă de lipsuri materiale severe. În statele central-est-europene, 27,4% din populaţia Letoniei trăieşte cu lipsuri materiale grave, 21,6% (2,1 milioane) în Ungaria, 19,5% în Lituania, 14,2% (aproximativ 5 milioane) în Polonia, 11,4% în Slovacia, 9% în Estonia. În Grecia, epicentrul crizei datoriilor, de stat din zona euro, 11,6% din populaţie se încadrează în această categorie. Spania, cu un şomaj care persistă în apropierea cotei de 20%, figurează cu o cotă de numai 4% la nivelul anului 2010, mai mică decît cea a Franţei (5,8% - 3,5 milioane de persoane), a Marii Britanii (4,8%) sau a Germaniei (4,5% - 3,6 milioane). În Italia, ponderea persoanelor afectate grav de sărăcie se ridica la 6,9%, iar în Portugalia la 9%.
Nokia va concedia 4.000 de angajaţi
Grupul finlandez Nokia va concedia 4.000 de angajaţi de la cele trei fabrici de telefoane din Finlanda, Ungaria şi Mexic, pentru a reduce costurile prin mutarea liniilor de asamblare de smartphone-uri în Asia, a anunţat miercuri compania. Fabricile de la Komarom (Ungaria), Reynosa (Mexic) şi Salo (Finlanda) vor fi reprofilate în unităţi de personalizare a smartphone-urilor pentru pieţele din Europa, America de Nord şi America Latină, se arată într-un comunicat al grupului. Producţia propriu-zisă de telefoane va fi transferată în Asia, unde Nokia beneficiază de costuri mai reduse datorită proximităţii faţă de furnizorii de componente şi de mînă de lucru mai ieftină. "În urma acestor planuri, numărul etapelor de producţie şi volumul de muncă de la Komarom, Reynosa şi Salo se vor reduce substanţial. Schimbările vor afecta un total de aproximativ 4.000 de angajaţi", se spune în comunicat. Disponibilizările vor fi efectuate gradual pe parcursul acestui an, Nokia oferind programe de sprijin pentru reangajare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
