Coloana de stiri economice: Cele 14 miliarde de euro care au produs dezastru în economie
Căderea economiei romaneşti a fost cauzată de reducerea dramatică a investiţiilor străine directe după 2008, iar banca centrală nu poate susţine singură prin canalul dobînzii revenirea pe creştere, singura soluţie fiind atragerea de fonduri europene, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Bineînţeles că (scăderea dobînzii - n.r.) va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul: dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întîmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut... nu sînt corecte pentru că distorsionează nu doar discursul public, dar şi dezbtarea", a spus Isărescu. El a arătat că Romania a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constînd în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe termen mediu şi lung cu 14 miliarde de euro, de la 16 miliarde de euro în 2008 la circa 2 miliarde de euro în 2011. "Făceţi o comparaţie, de la 16 miliarde euro la maxim 2 miliarde, un delta de 14 miliarde euro, de unde se ai creştere economică, o asemenea variaţie a formării brute de capital. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de politica monetară, trebuie să fie să existe şi ceva cantitativ. Scăderea ratei de dobîndă, dacă ar fi să contrabalansezi o aemenea variaţie, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 miliarde de euro", a continuat Isărescu. Şeful băncii centrale este de acord că reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi stimulează creditul, dar comparativ cu ce s-a întîmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici. "Pe ce am sperat noi cînd credeam că ajustarea în Romania va fi mai mică şi recesiunea nu va fi atît de adîncă? Mizam pe o compensare a acestei scăderi cu fonduri UE. Iar fondurile UE nu au crescut deloc. Intrările nete de la Uniunea Europeană au cam rămas la acelaşi nivel. (...) Ne arată o oportunitate pierdută. Toată lumea spune că să tragi fonduri europene este greu. Nu îmi vine să cred. Adică să tragi fonduri gratuite este greu şi fonduri care costă, dobînzi, şi aşa mai departe este uşor? Poate-mi explică şi mie cineva", a adăugat Isărescu.
Vizionarea din prepeleac
Isărescu este de părere că numirea unui premier reprezintă o schimbare politică majoră şi un factor de stres pentru pieţe, dar care poate fi asimilată de investitori şi administrată de Banca Naţională a Romaniei dacă se derulează în cadru constituţional şi se finalizează rapid. "O schimbare de guvern în cadrul procedurilor constituţionale nu este un lucru de confort pentru pieţe. Orice schimbare politică majoră şi aici este vorba de o schimbare politică majoră este un factor de stres pentru pieţe, dar poate fi asimilat şi acomodat de către pieţe şi administrat de BNR dacă se derulează într-un cadru constituţional şi este rapid. Pînă acum nu vedem elemente vizibile de stres pe pieţe. Pînă acum lucrurile sînt sub control. şi sperăm să rămînă aşa", a spus Isărescu. El a arătat anterior că a "lucrat bine" în anul 2000 cu premierul desemnat, Răzvan Ungureanu, pe vremea cînd aceste era secretar de stat iar Isărescu deţinea portofoliul de premier. Isărescu a precizat că, potrivit legii, banca centrală lucrează, şi vrea să lucreze bine, cu orice guvern pe care îl dă ţara, prin proceduri constituţionale. Întrebat dacă banca centrală va reacţiona în cazul în care situaţia politică de deteriorează, Isărescu a răspuns prompt: "Bineînţeles, n-o să stăm într-un observator să ne uităm cum se deteriorează lucrurile. N-am avut niciodată poziţia de a sta şi de a viziona din prepeleac ce se întîmplă pe pieţe. Am intervenit şi în momente mai puţin necesare".
Preţuri mai mari
Guvernul a mai declarat că BNR a ridicat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de bază, şi estimează pentru 2013 o creştere a preţurilor decembrie la decembrie de 3%. "Pînă în trimestrul patru din 2013 vedem o anumită variaţie a inflaţiei pe care o ţintim, decembrie la decembrie, dar în limitele intervalului (...) peste 80% din variaţiile din acest an provin din efectul de bază. Modificările de prognoză sînt minore, dar echipa noastră de proiecţie este scrupuloasă", a spus Isărescu. El a arătat că spre deosebire de datele anterioare, noile informaţii arată că minimul de inflaţie aşteptat să fie atins în primul trimestru din acest an nu va coborî sub 2%. "Efecte mai puţin favorabile vedem acum din partea preţurilor alimentare volatile. Impactul pe datele actuale este mai puţin favorabil. De aceea nu vedem că va mai putea să scadă IPC sub 2% în primăvara acestui an", a continuat Isărescu.
Un acţionar BCR se luptă în instanţă pentru listarea băncii
Avocata Ioana Sfîrăială cere instanţei ca oficialii instituţiei financiare să respecte contractul de privatizare
Un acţionar minoritar al Băncii Comerciale Romane cere în instanţă ca Erste Bank să respecte prevederile contractuale de listare a BCR la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), termenul de judecată fiind stabilit pentru 7 septembrie. Avocata Ioana Sfîrăială, acţionar la BCR, a înaintat în 10 ianuarie 2012, o acţiune în care cheamă în judecată pe Erste Group Bank AG, EGB Ceps Holding GMBH şi Banca Comercială Romană. Avocata cere ca instanţa să-i oblige, în solidar, pe pîrîţi "la luarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute de articolul13.2, litera a), din contractul de vînzare-cumpărare de acţiuni la BCR încheiat în data de 21 decembrie 2005 între AVAS şi Erste Bank". "Astfel, prin Contract, la art.13.2 - Obligaţii post privatizare - s-a prevăzut ca şi condiţie post privatizare, obligaţia cumpăratorului (Erste Bank, iar apoi EGB) de a lua masurile necesare în vederea admiterii la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti a acţiunilor BCR (fără derularea unei oferte publice), fie efectuarea unei Oferte publice în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor BCR la Bursa de Valori Bucureşti", notează Sfîrăială în acţiunea depusă la Secţia a VI-a civilă a Tribunalului Bucureşti. Potrivit acţionarului BCR, aceste măsuri trebuiau luate în 36 de luni de la "finalizare" înţeleasă ca "executarea de către vînzător şi cumpărator a obligaţiilor legate de vînzare cumpărare ce le revin potrivit Clauzei 7 din contract (art.1.1 - Definiţii - din Contract)". Avocata Ioana Sfîrăială arată că "finalizarea" s-a realizat in 2006 şi, cu toate acestea, nici pînă la acest moment, "BCR şi/sau acţionarul majoritar, Erste Bank, iar mai apoi EGB Ceps Holding GMBH (creat ulterior de Erste Bank şi care a preluat toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract) nu au luat măsurile prevăzute în contract în vederea listării la BVB a acţiunilor BCR". Totodată, arată sursa citată, la articolul 13.2, litera h), părţile au stipulat că prevederile articolului 13.2 au valoare juridică pentru acţionarii minoritari, aceştia putînd oricînd, după împlinirea "finalizării", să solicite îndeplinirea de către Cumpărător a obligaţiilor asumate prin contract. Listarea BCR a fost respinsă de acţionari în AGA în luna noiembrie, tocmai pentru ca un vot negativ să protejeze Erste ulterior de eventuale acţiuni în instanţă. Respingerea listării în AGA a venit după ce în luna septembrie patru dintre SIF-uri au agreat cu Erste un acord pentru vînzarea participaţiilor la BCR, la care ulterior a aderat şi SIF Moldova. Acordul a fost agreat în condiţiile în care se încheiase o altă înţelegere semnată în august 2009 de SIF-uri şi Erste pentru amînarea listării BCR cu doi ani. Potrivit acordului din 2009, Erste era obligată să listeze BCR doar dacă SIF-urile cer împreună listarea, sau dacă Erste se înţelege în acest sens cu trei societăţi de investiţii financiare. Erste deţine în prezent 89,13% din acţiunile BCR, iar SIF Oltenia, singura care nu a vîndut tiluri BCR, are aproape 6,59%. Din acţionariatul BCR urmează să iasă în acest an SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana, care au anunţat recent că au decis să mai cedeze o parte din titluri către Erste, în baza acordului agreat în luna septembrie. Celelalte două SIF-uri, SIF Moldova şi SIF Transilvania, au vîndut anul trecut toate acţiunile BCR pe care le aveau.
Reduceri de 30% pentru turiştii care îşi cumpără vacanţe pentru la vară
Turiştii care vor să meargă în vacanţe în ţară în perioada mai-septembrie, dar pe care le achită integral în lunile februarie şi martie, beneficiază de reduceri de pînă la 30% din partea agenţiilor de turism, prin programul "înscrieri timpurii", a anunţat Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism. "Reducerile vor fi de pînă la 30% pentru hoteluri de la 2 la 5 stele, atît de pe litoralul Mării Negre, cît şi din staţiuni montane, balneare, Delta Dunării, zone de agroturism etc.", se arată într-un comunicat al ANAT. Campania promoţională presupune acordarea unor reduceri de preţ de pînă la 30% pentru turiştii care aleg să achiziţioneze de la agenţiile de turism membre ANAT un pachet de servicii turistice cu plata integrală în perioada 1 februarie-31 martie. Pot fi achiziţionate pachete turistice pentru petrecerea concediului de vara in intervalul mai-septembrie 2012. Programul "înscrieri timpurii" a fost iniţiat şi dezvoltat de ANAT la finele anului 2008, în parteneriat cu patronatele hoteliere şi cu celelalte organizaţii din turismul romanesc, şi lansat pe 1 februarie 2009. "Ne aşteptăm ca şi în acest an să înregistrăm creşteri faţă de anii anteriori pentru acest program, aşa cum s-a întîmplat şi la precedentele ediţii. în acest sens am extins şi în acest an parteneriatele cu patronatele hoteliere cu acoperire la nivel naţional", a spus preşedintele ANAT, Corina Martin.
Băncile tratează IMM-urile ca pe nişte cenuşărese
Creditarea IMM-urilor rămîne dificilă şi trebuie susţinută finanţarea acestui sector, mai ales în actualul context economic, cînd se prefigurează un nou an de criză economică, potrivit Consiliului Investitorilor Străini (CIS). "Sîntem în faţa unui an de plină criză economică la nivel internaţional şi local, iar anii care vin nu vor fi mai prolifici. IMM-urile au nevoie de bani suplimentari, avînd în vedere contextul economic", a declarat, ieri, Florin Bănăţeanu, director KPMG Romania pentru consultanţă fonduri europene şi sectorul public, prezent la o conferinţă organizată de Consiliul Investitorilor Străini (CIS). Reprezentantul companiei de consultanţă şi audit a prezentat o serie de măsuri din partea CIS pentru sprijinirea firmelor mici şi mijlocii, cele mai multe referindu-se la facilitarea accesului la finanţare. În acest sens, CIS susţine facilitarea accesului IMM-urilor la capitalul de risc prin constituirea fondurilor de capital de risc, crearea unor reţele de investitori privaţi ("business angels") care să investească în firme mici şi mijlocii, înfiinţarea unui sistem de fonduri regionale de garantare şi capitalizarea adecvată a fondurilor de garantare şi de contragarantare. "Punctele slabe ale IMM-urilor sînt competenţele manageriale reduse, o bază tehnologică înapoiată şi acces la finanţare limitat (...). Creditarea IMM-urilor rămîne dificilă, dar în acelaşi timp există un apetit redus al firmelor mici şi mijlocii pentru a accesa fondurile de garantare. IMM-urile au fost principalele victime ale crizei, rata de default a fost mare la nivelul firmelor mici şi mijlocii, iar cu cît firma este mai mică impactul a fost mai mare", a declarat Mihai Bogza, preşedintele consiliului de administraţie al Bancpost şi membru al boardului CIS. Pe de altă parte, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a arătat că în ultimii trei ani capitalul instituţiei a fost majorat cu 100 de milioane de euro, ceea ce permite acordarea de garanţii în valoare de 800-900 milioane de euro, reprezentînd credite de 1,5 miliarde de euro.
Detalii inedite de la reglajul sistemului audio al Ford B-Max
Inginerii de la Ford au folosit un playlist de muzică eclectic pentru a perfecţiona sistemul audio al noului model B-Max, utilizînd piesele unor artişti foarte diferiţi ca gen, precum Black-Eyed Peas, The Eagles, Radiohead sau Vivaldi. Fiecare autoturism, ca şi fiecare încăpere sau sală, posedă calităţi acustice unice. Dimensiunea şi forma habitaclului, materialele din care sînt alcătuite scaunele sau bordul, raportul dintre sticlă şi oţel, toate acestea afectează calitatea sunetului din interiorul unui autoturism nou", se arată într-un comunicat transmis de companie. Astfel, specialiştii au utilizat un playlist format din piese ale artiştilor Radiohead, Black-Eyed Peas, Fugees, The Eagles, John Coltrane, dar şi opere ale compozitorilor Vivaldi sau Carl Orff. Piesele artiştilor au rulat de mii de ori compoziţiile acestora pentru a regla sistemul audio al monovolumului. "Piesele pe care le-am folosit ne-au ajutat cu adevărat să identificăm elementele care aveau nevoie de reglaj. însă după ce le-am ascultat de mii de ori, nu cred că mai vreau să le aud vreodată", a spus unul din reprezentanţii echipei care a participat la ajustarea sistemului audio. Noul model Ford B-Max va fi disponibil cu un sistem audio marca Sony. Acesta include opt difuzoare şi un amplificator Sony de 4 x 25 waţi. Utilizatorii pot selecta muzica din unitatea radio/CD încorporată, care include un sistem Digital Audio Broadcast, sau de pe playerele lor muzicale portabile, conectate prin USB sau Bluetooth.
Carburanţii s-ar putea scumpi din nou
Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a atins ieri maximul ultimelor şase luni, de peste 116 dolari pe baril, din cauza ameninţărilor Iranului că va interzice exporturile de ţiţei către unele ţări europene, dar şi a temperaturilor extrem de scăzute din Europa. La ora 12:30 GMT, petrolul Brent destinat contractelor pe termen de o lună era cotat la 115,93 dolari pe baril, după ce în timpul tranzacţiilor a urcat cu 77 de cenţi faţă de închiderea de luni, la 116,7 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după luna august, transmite Reuters. Preţul petrolului destinat pieţei americane este în scădere cu 96 de cenţi, la 95,95 dolari pe baril, din cauza creşterii stocurilor din Statele Unite. Diferenţa dintre cotaţia petrolului Brent şi cea a petrolului comercializat pe piaţa din SUA a depăşit 20 de dolari, fiind cea mai mare înregistrată după octombrie 2011. "Evenimentele geopolitice legate de Iran şi Orientul Mijlociu şi temperaturile extrem de reci din Europa susţin creşterea preţului petrolului Brent", a declarat Victor Shum, partener la firma de consultanţă Purvin&Gertz. Shum consideră că riscurile care influenţează creşterea cotaţiilor se vor menţine, dar avansul va fi limitat de temerile privind impactul crizei datoriilor din Europa asupra cererii de petrol.
Plăţile pentru creditele neperformante garantate de stat, în scădere cu 30%
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) estimează pentru acest an plăţi către bănci pentru credite acordate şi nerambursate de 23-24 milioane euro, în scădere cu 30% faţă de suma achitată în 2011, evoluţia fiind determinată de posibilitatea contragarantării împrumuturilor. Anul trecut, plăţile către bănci pentru creditele acordate şi nerambursate au totalizat 33 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM. Faţă de 2010, aceasta reprezintă o creştere de 14%. "Pentru acest an estimez o scădere a plăţilor către bănci la 23-24 milioane de euro, pentru că au apărut contragaranţiile", a spus Şaramet. Contragaranţiile oferite de Fondul de Contragarantare reprezintă preluarea unei părţi din riscul asumat de fondul de garantare. Pentru acest an, preşedintele FNGCIMM estimează că circa 11.000 de IMM-uri vor beneficia de garanţia Fondului, faţă de circa 10.000 cu un an în urmă, valoarea garanţiilor acordate urmînd să crească de la 540 de milioane de euro la 620 de milioane de euro. În ultimii trei ani valoarea plăţilor efectuate de Fond a urcat de la 16,8 milioane de euro în 2009 la 29,1 milioane în 2010 şi 33 milioane euro 2011, cele mai afectate companii fiind cele din comerţ şi industrie. Fondul garantează creditele acordate de băncile comerciale în limita a 80% din suma împrumutată.
Vînzarea companiilor de stat, amînată
Romania ar putea amîna vînzarea de acţiuni la mai multe companii de stat în acest an, din cauza numărului mare de aprobări necesare din partea autorităţilor, procesul de avizare fiind mai îndelungat decît se estima, a declarat pentru Bloomberg şeful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks. El nu a numit societăţile vizate şi a menţionat că statul va încerca să vîndă acţiuni la alte companii înainte de o nouă tentativă de vînzare a pachetului de acţiuni la Petrom pe care nu a reuşit să-l listeze la bursă printr-o ofertă secundară în vara anului trecut. "Au fost cîteva cazuri în care reformele nu sînt implementate aşa de rapid precum s-a anticipat şi vom fi nevoiţi să mutăm unele companii mai jos pe lista privatizărilor. Nu este o chestiune de angajament. Am ştiut întotdeauna că agenda reformelor companiilor de stat este extrem de ambiţioasă şi aveau să apară ceva întîrzieri", a spus Franks. Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vîndă acţiuni reprezentînd cîte 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom şi pînă la 20% din Tarom, precum şi să privatizeze CFR Marfă. În luna decembrie, Guvernul şi FMI au convenit ca CFR Marfă să fie vîndută unui investitor strategic, într-un proces care să fie încheiat pînă la sfîrşitul lunii octombrie şi în care să poată fi implicate BERD şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
