Economic

Coloana de stiri economice: În ce domenii au urcat cel mai mult lefurile

Ziarul de Vrancea
6 feb 2012 550 vizualizări
Salariul mediu net a crescut în decembrie cu 7,6%, după acordarea primelor de sărbători

Cîştigul salarial mediu nominal net a crescut în decembrie, faţă de luna anterioară, cu 7,6%, sau 113 lei, la 1.604 lei, evoluţia fiind determinată de acordarea primelor de sărbători şi a premiilor anuale. "În luna decembrie 2011, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul cîştigului salarial mediu net a fost mai mare decît în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători şi sfîrşitul de an), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, cîştigurile salariale medii nete din luna decembrie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte), precum şi a disponibilizării salariaţilor cu cîştiguri salariale mici", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale cîştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în intermedieri financiare (4.348 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (928 lei). Cele mai semnificative creşteri ale cîştigului salarial mediu net au fost raportate pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (27,1%) şi în telecomunicaţii (23,4%). Majorări între 17% şi 20% au avut loc în fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de editare şi între 14% şi 17% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea produselor din tutun, colectarea şi epurarea apelor uzate, captarea, tratarea si distribuţia apei. Creşteri de 12%-14% au fost consemnate în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor. Scăderi ale cîştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de acordarea în luna noiembrie a primelor ocazionale, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte) ori dificultăţile financiare din sectorul economic. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în alte activităţi extractive (14,2%) şi în extracţia minereurilor metalifere, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite) - între 2% şi 4,5%. În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale cîştigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie în sănătate şi asistenţă socială (0,7%), ca urmare a plăţii drepturilor salariale restante cuvenite salariaţilor din unele unităţi din domeniul asistenţei sociale care s-au confruntat cu dificultăţi financiare în lunile precedente, precum şi a disponibilizării personalului care realiza cîştiguri salariale mici, respectiv în administraţie publică (0,6%), ca urmare a acordării de sume restante pentru diferite sporuri ori a plăţii concediilor de odihnă.

Înmatriculările de vehicule de pasageri au scăzut cu 42,2%

Înmatriculările noi de vehicule pentru transportul pasagerilor au scăzut anul trecut cu 42,2% faţă de anul 2010, dar în cazul celor pentru transportul de marfă a fost raportată o majorare de 54,6%. "În anul 2011, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat o scădere cu 42,2% faţă de anul 2010, iar înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 54,6%", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), acesta citînd date furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculări Vehicule din Ministerul Administraţiei şi Internelor. În trimestrul al patrulea din 2011 înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 54,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. în cazul autoturismelor scăderea a fost de 54,8%, iar la categoriile autobuze şi microbuze, respectiv mopede şi motociclete declinul a fost de 44,2%, respectiv 16,3%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost superioare cu 45,8% faţă de trimestrul patru din 2010. Cea mai mare creştere a fost consemnată la categoria autocamioane - 54,5%. Faţă de trimestrul al treilea din 2011, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 15,3% în octombrie-decembrie, iar înmatriculările vehiculelor de marfă au urcat cu 12,6%. Datele prezentate se referă la vehicule noi, fabricate în ţară sau în alte ţări şi vehicule de ocazie importate. Vehiculele vîndute în leasing înmatriculate sînt înregistrate ca înmatriculări noi. Nu sînt cuprinse reînmatriculările datorate schimbării proprietarului prin vînzarea vehiculului.

Reducerea dobînzilor BNR se vede numai la împrumuturile statului

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a împrumutat ieri cu 1,85 miliarde de lei prin vînzarea de certificate la un an, cu 350 milioane lei peste valoarea programată, la un randament în coborîre, de 5,9%. Trezoreria continuă astfel să atragă sume peste program, la costuri în scădere, pe fondul semnalelor băncii centrale de reducere succesivă a dobînzii cheie şi în urma injecţiilor de lichiditate făcute prin operaţiunile repo săptămînale. Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 1,5 miliarde de lei, iar subscrierile au însumat 4,33 miliarde de lei. Precedenta licitaţie pentru certificate la un an a fost organizată la jumătatea lunii ianuarie, cînd Ministerul Finanţelor a atras 3,455 miliarde de lei, de 2,3 ori mai mult decît valoarea indicativă, la un randament mediu de 6,21%. MFP a programat pentru luna februarie şapte licitaţii prin care intenţionează să atragă 5 miliarde lei prin vînzarea de obligaţiuni şi titluri de stat, printre care şi obligaţiuni pe 15 ani în valoare de 300 milioane lei. În luna ianuarie, Finanţele au atras 9,93 miliarde lei de pe piaţa internă, iar cumulat cu împrumutul de marţi de pe piaţa americană, de 1,5 miliarde dolari (4,9 miliarde lei), Trezoreria şi-a acoperit deficitul nominal estimat pentru acest an, de 11,2 miliarde lei. În prima licitaţie din februarie, Trezoreria a împrumutat 1,3 miliarde de lei, prin obligaţiuni cu scadenţa în octombrie 2014. Pe de altă parte, Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni trei bănci cu 4,9 miliarde lei ( 1,13 miliarde euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, la noua dobîndă de politică monetară, de 5,5% pe an. Prin astfel de operaţiuni, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat. Săptămîna trecută, trei bănci au atras de la banca centrală 5,382 miliarde lei (1,24 miliarde euro), tot pentru o şapte zile, la dobînda de politică monetară de 5,75% pe an. Dealerii spun că, la fel ca la licitaţiile din ianuarie, aceste împrumuturi au fost realizate fie de unele bănci aflate în imposibilitatea de a accesa împrumuturi din piaţă, fie este vorba de fonduri atrase de instituţii de credit locale care finanţează la rîndul lor Ministerul Finanţelor, la randamente în scădere.

LaSalle:Cererile de refinanţare vor creşte

Cererile de refinanţare vor creşte, multe credite imobiliare ajungînd la maturitate în acest an, iar proprietarii vor avea nevoie de capital propriu pentru a reface raportul dintre finanţare şi valoarea proiectului, afectat de devalorizarea activelor, ceea ce va atrage investitori, potrivit LaSalle. "Ţinînd cont că, în general, termenul de finanţare al proiectelor este de 5-7 ani, estimăm că un număr mare de credite imobiliare vor ajunge la maturitate anul acesta şi drept urmare, cererile de refinanţare vor creşte. Cum majoritatea acestor împrumuturi au fost semnate îm perioadă de boom, între 2006-2007, s-a ajuns la încălcarea clauzei de LTV (valoarea împrumutului raportată la valoarea de piaţă a proiectului) pentru o mare parte din aceste credite, iar acum proprietarii sînt puşi în situaţia dificilă de a contribui cu capitaluri proprii pentru a reface raportul LTV în conformitate cu clauzele contractuale", se arată într-un raport al companiei ce consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle (JLL). În aceste condiţii, consultanţii JLL consideră că este posibil să existe proiecte de calitate care să aibă potenţialul să atragă investitori instituiţionali. "În plus, oportunitatea astfel creată pentru finanţările de tip punte poate să aducă pe piaţă o nouă categorie de investitori de capital", se menţionează în raport. Un efect important al finanţării restrictive îl reprezintă, în opinia reprezentanţilor JLL, faptul că atragerea de împrumuturi pentru dezvoltarea de proiecte noi este dificilă, iar presiunea astfel creată pe oferta viitoare de spaţii de birouri asigură noi oportunităţi pentru dezvoltatorii instituţionali pregătiţi să intre pe piaţă cu proiecte de calitate superioară. Potrivit estimărilor JLL, anul trecut volumul total de investiţii tranzacţionat a fost de circa 400 de milioane de euro. "Prima parte a anului 2011 a fost caracterizată de progrese importante în discuţiile dintre investitorii instituţionali şi vînzători. Procesul de negociere a continuat să fie lung, dar ne aşteptăm ca activitatea de investiţii în 2012 să depăşească volumul din 2011", se precizează în raport. Autorii studiului, remarcă revenirea interesului pentru achiziţiile în fază de proiect (de tip forward), dar numai pentru proiecte de calitate foarte bună, a căror dezvoltare este susţinută de scăderea ofertei.

Garda Financiară a confiscat articole religioase de 10 milioane euro

Garda Financiară din Italia a confiscat circa un milion de articole religioase, variind de la rozarii la imagini cu Papa Ioan Paul al II-lea, dintr-un atelier care aproviziona comercianţii de suveniruri din apropierea Vaticanului, într-o acţiune îndreptată împotriva evaziunii fiscale. "A fost o operaţiune substanţială. Să estimăm un preţ de 10-12 euro pe articol, înmulţit cu un milion. Aşa avem o idee despre sumele implicate", a declarat Davide Cardia, locotenent-colonel de la Garda Financiară din Roma, citat de Reuters. Verificarea la atelierul ilegal, care deservea magazinele şi comercianţii stradali din jurul Vaticanului, face parte dintr-o serie de acţiuni împotriva evaziunii fiscale în ultimele săptămîni în Italia. Cea mai cunoscută a avut loc în staţiunea de schi Cortina din Alpi. Pe lîngă operaţiunea din Cortina, unde au fost găsiţi numeroşi posesori de maşini Ferrari cu venituri declarate sub 30.000 de euro pe an, autorităţile au cercetat cluburi de noapte şi baruri în Milano, iar la Roma magazine. Mai puţin de jumătate din aceastea eliberau bonuri conform legislaţiei. Operaţiunile Gărzii Financiare au atras acuzaţii din partea partidelor, inclusiv PDL al fostului premier Silvio Berlusconi şi Liga Nordului, că autorităţile fac spectacol. În Italia, evaziunea fiscală este estimată la circa 120 de miliarde de euro anual, iar în ultima perioadă a primit o atenţie sporită, în contextul măsurilor de austeritate şi a reformelor adoptate de guvern pentru stabilizarea finanţelor ţării.

Scandal în lumea bancară

Autoritatea Bancară Europeană va contesta o mare parte dintre proiectele de restructurare a capitalului propuse de marile bănci din zona euro pentru a se alinia noilor reglementări, deoarece le consideră lipsite de credibilitate, au declarat pentru Financial Times surse apropiate situaţiei. Autoritatea a anunţat în decembrie că 30 de mari bănci europene trebuie să-şi consolideze capitalul cu un total de 115 miliarde euro pentru a atinge ţinta privind rata de adecvare a capitalului de rang întîi, de 9% din activele ponderate la risc. Băncile au primit termen pînă pe 27 ianuarie să depună la EBA proiecte de recapitalizare prin intermediul autorităţilor naţionale de reglementare. Proiectele trebuie să cuprindă modalităţile prin care se vor alinia noilor reglementări şi vor fi discutate săptămîna viitoare de consiliul director al agenţiei europene. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, aproximativ jumătate dintre măsurile prezentate de bănci în aceste proiecte nu au credibilitate. Două dintre tacticile vizate de bănci au atras cele mai multe critici, respectiv modificarea modului în care o instituţie de credit ponderează activele la risc şi angajarea la vînzări de active care au şanse mici să atragă cumpărători. Totodată, profiturile estimate de bănci în rapoarte pentru primul semestru al acestui an par exagerate în unele cazuri, în contextul deteriorării perspectivelor economice ale zonei euro, au adăugat sursele citate.

Rusia gîtuie conducta de gaze

Livrările de gaze din Rusia au crescut, dar nu sînt încă la nivelul de dinainte de săptămîna trecută în Romania, Germania şi Italia, a declarat, ieri, Marlene Holzner, purtător de cuvînt al CE. "În unele state membre livrările de gaze din Rusia au crescut, dar nu sînt la nivelul de dinainte de săptămîna trecută. Este vorba despre Romania, Germania şi Italia", a declarat Holzner. Ea a spus însă că în ansamblu situaţia s-a îmbunătăţit la acest sfîrşit de săptămînă. "Livrările de gaz din Rusia au revenit la normal în următoarele state europene: Bulgaria, Slovacia, Austria, Ungaria, Polonia şi Grecia", a mai spus Holzner. Ministerul Economiei anunţa sîmbătă că importurile de gaze, provenite de la Gazprom, sînt la nivelul solicitat de Romania, astfel încît nu vor exista probleme în asigurarea alimentării cu gaze a consumatorilor. Consumul de gaze din Romania a atins în ultimele zile valori record, depăşind 70 de milioane de metri cubi pe zi. Importurile reprezintă în această perioadă aproximativ 25% din consum, diferenţa fiind asigurată cu gaze din producţia internă şi depozite.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.