Coloana de stiri economice: FMI a revizuit în scădere prognoza de creştere economică
Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere uşoară prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an, de la 1,8-2,3% la 1,5-2%, dar nu exclude în continuare posibilitatea ca PIB să urce cu mai mult de 2%, au declarat mai multe surse apropiate discuţiilor. Deşi FMI a redus estimarea de creştere economică pentru principalii parteneri comerciali ai Romaniei, indicînd recesiune pentru zona euro, autorităţile au insistat că prognoza pentru acest an s-a bazat în mare măsură pe investiţii şi mai puţin pe un nou avînt al exporturilor. De altfel, Guvernul anticipează că în primul trimestru al acestui an va fi înregistrată o creştere economică mai mare decît în trimestrul al patrulea din 2011, mizînd atît pe faptul că Finanţele au plătit sume considerabile din arierate în ultima parte a anului trecut, cît şi pe comenzile de export aflate în urcare în perioada precedentă. Sursele citate au arătat că misiunea FMI-CE-Banca Mondială a ajuns la înţelegere cu autorităţile pe toate subiectele în discuţie, cu recomandări de modificare a unor acte normative, astfel că şeful misiunii, Jeffrey Franks, a anunţat duminică încheierea cu succes a celei de-a patra revizuiri a acordului semnat în primăvara anului trecut şi recomandarea pentru eliberea unei noi tranşe de către boardul FMI. În luna ianuarie, FMI a înrăutăţit prognoza economică la nivel global şi anticipează că economia UE se va contracta în acest an cu 0,1%, trasă în jos de o scădere de 0,5% în zona euro. Tot în luna ianuarie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an de la 1,1% la 0,8%, ca urmare a încetinirii activităţii economice din zona euro, care afecetază semnificativ exporturile. De asemenea, Banca Mondialã (BM) estimează, într-un raport prezentat în ianuarie, o creştere de 1,5% a PIB pentru Romania în acest an, după ce anticipa într-un raport din iunie 2011 o expansiune de 3,7%, pesimismul instituţiei fiind determinat de vulnerabilităţile economiei romaneşti la criza datoriilor de stat din zona euro. Comisia Europeană a revizuit în noiembrie prognoza de creştere economică a Romaniei pentru anul 2012 de la 3,7% la 2,1%, din cauza înrăutăţirii perspectivelor economice ale Europei, însă anticipează revenirea consumului privat în a doua jumătate a lui 2012.
Afacere colosală la Cadastru
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) va organiza în luna martie o licitaţie pentru servicii de arhivare şi conversie în format digital a 5,07 milioane de cărţi funciare, contractul fiind estimat la 217,7 milioane de lei, inclusiv TVA (50 milioane de euro). Denumit "Conversie cărţi funciare într-o bază textuală de date şi arhivă digitală", contractul va fi susţinut din fonduri bugetare şi se va încheia pe o durată de patru ani, de la data atribuirii, potrivit datelor din anunţul de participare. Ofertanţii vor depune o garanţie de participare de 1,7 milioane de lei. La licitaţie se pot înscrie firme care au înregistrat, în perioada anilor 2008-2010, o cifră medie de afaceri de minim 60 milioane de lei. De asemenea, ofertanţii trebuie să demonstreze că au prestat în ultimii trei ani un contract similar care a avut ca obiect prestarea de servicii arhivare electronică documente similare (ca şi format, stare de conservare/degradare) şi constituirea unei baze de date cu informaţiile preluate/indexate din documente, cu un volum cuprins între 12 şi 12,5 milioane de pagini. ANCPI a fost înfiinţată în 2004 prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Guvernul a decis în luna septembrie a anului trecut trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Biserica Anglicană şi-a a dublat investiţiile în fonduri de hedging
Biserica Anglicană, care deţine un portofoliu de active de 5,5 miliarde lire sterline, şi-a dublat în ultimii doi ani investiţiile în fonduri de hedging, la aproximativ 550 milioane de lire, potrivit informaţiilor obţinute de Financial Times (FT). Pe fondul controverselor şi nemulţumirii larg răspîndite din Marea Britanie privind excesul din mediul corporatist şi salariile mult prea mari din industria financiară, biserica anglicană a devenit unul dintre cei mai mari investitori britanici în fonduri de hedging, firme cunoscute pentru pachetele salariale ridicate. Circa 10% din capitalul controlat de Biserică este investit în fonduri de hedging, faţă de 4% la finele anului 2009, potrivit FT. Aceste investiţii au fost profitabile pînă acum pentru Biserică, notează ziarul în ediţia online. Biserica Anglicană a avertizat în aprilie 2011 companiile la care are acţiuni că va vota în acţionariat împotriva bonusurilor care depăşesc de mai mult de patru ori salariul de bază. În cazul fondurilor de hedging, bonusurile urcă de multe ori la zeci de milioane de dolari, depăşind de zeci de ori salariile, şi eclipsează în general primele acordate în mediul corporatist
Juncker: Intrarea Greciei în faliment nu poate fi exclusă
Posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată nu poate fi exclusă, a declarat pentru Der Spiegel preşedintele consiliului miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, potrivit Reuters. Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atît timp cît nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale. "Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie", a spus el. Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena "să-şi arate muşchii" în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.Discuţiile tensionate de la Atena privind noul acord de finanţare externă, reformele fiscale şi structurale necesare şi restructurarea datoriei de stat continuă duminică "pe muchie de cuţit", oficialii guvernului elen avertizînd că negocierile trebuie să ajungă de urgenţă la o concluzie. "Distanţa dintre succes şi eşec, care ar putea fi cauzat de ghinion sau de neînţelegere, este foarte redusă. Sîntem pe muchie de cuţit", a declarat sîmbătă la Atena ministrul elen al Finanţelor, Evangelos Venizelos, după o nouă rundă de consultări cu miniţtrii Finanţelor din zona euro, potrivit Bloomberg. Venizelos a arătat că s-a ajuns un acord pe mai multe chestiuni, precum recapitalizarea băncilor şi vînzarea activelor statului, însă guvernul şi reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale nu s-au înţeles încă în privinţa reformei pieţei muncii şi măsurilor fiscale pentru acest an. în privinţa recapitalizării băncilor, surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Reuters că va fi realizată prin emisiunea de acţiuni comune cu restricţionarea drepturilor de vot. Discuţiile cu miniştrii Finanţelor din zona euro au fost foarte dificile, a subliniat el. Pe de altă parte, majoritatea germanilor consideră că zona euro ar avea de cîştigat dacă Grecia ar renunţa la moneda unică, potrivit rezultatelor unui sondaj, publicate duminică de ziarul de largă circulaţie Bild am Sonntag, preluat de Reuters. Sondajul arată că 53% dintre respondenţi consideră că Grecia ar trebui să revină la fosta monedă, drahma, iar numai 34% dintre germani vor ca statul elen să păstreze euro.
Liberalizarea tarifelor la electricitate a fost amînată
Perioada în care se va efectua liberalizarea treptată preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu doi ani, urmînd să aibă loc în perioada 2013-2017, a declarat ieri şeful misiunii Comisiei Europene (CE) în Romania, Istvan Szekely. Pentru consumatorii industriali, tarifele reglementate vor fi eliminate treptat pînă la sfîrşitul anului 2013. Conform înţelegerilor anterioare cu instituţiile internaţionale, tarifele reglementate la energie şi gaze trebuiau eliminate treptat pînă în 2013 pentru consumatorii industriali şi pînă în 2015 pentru populaţie.
Tata Motors ar putea investi la Cluj
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj negociază cu reprezentanţii constructorului auto indian Tata Motors realizarea unei investiţii în Parcul Industrial Tetarom 3 din comuna Jucu. "CJ Cluj este în discuţii şi negocieri cu reprezentanţii Tata Motors pentru deschiderea unei investiţii. Aceste discuţii vor continua în perioada următoare. Reprezentanţii companiei au vizitat deja amplasamentul Parcului Industrial Tetarom 3. Nu pot oferi informaţii privind valoarea investiţiei sau numărul locurilor de muncă preconizate", a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. În parcul Tetarom au anunţat investiţii, în ultima perioadă, companiile De Longhi şi Bosch. Tata Motors, cea mai mare companie auto din India, produce automobile, camioane şi autobuze. Compania şi-a manifestat încă de anul trecut interesul pentru o eventuală investiţie în Cluj. Astfel, Tişe declara în aprilie 2011 că Tata Motors "tatonează" judeţul pentru un proiect care s-ar ridica la "zeci de milioane de euro". Tata Motors are venituri anuale de circa 20 de miliarde de dolari şi face parte din grupul Tata, care include peste 90 de companii din domenii ca IT&C, inginerie, materiale, servicii, energie, produse de consum şi chimicale, cu activităţi în peste 80 de state.
Statul vrea să participe la majorări de capital
Statul va participa cu aport în numerar la majorarea capitalului în companiile la care este acţionar minoritar, dar va tranzacţiona şi la Bursă drepturi de preferinţă rezultate din calitatea sa de acţionar, pe baza unor prevederi pe care Guvernul le vrea adoptate pînă cel tîrziu în vara acestui an. În acest sens, Guvernul va modifica legile de privatizare a societăţilor comerciale, printr-un proiect prevăzut să fie aprobat de Parlament pînă cel tîrziu la sfîrşitul lunii iunie, urmînd ca pînă în luna septembrie să adopte şi un proiect de lege distinct. Cele două proiecte de legi au fost programate iniţial să fie adoptate anul trecut, dar au fost incluse în final în programul legislativ al Guvernului pentru acest an. Documentul relevă că legile aflate în pregătire "vor permite participarea statului roman, în calitatea sa de instituţie publică implicată şi de acţionar minoritar la operatori economici, cu aportul în numerar al acestuia în cazul majorărilor de capital social, precum şi tranzacţionarea de către stat, prin mecanisme ale pieţei de capital, a drepturilor de preferinţă născute şi cuvenite acestuia ca urmare a calităţii de acţionar". Dreptul de preferinţă este o valoare mobiliară negociabilă, care încorporează dreptul titularului de a subscrie cu prioritate acţiuni în cadrul unei majorări a capitalului social, proporţional cu numărul de drepturi deţinute la data subscrierii, într-o perioadă de timp determinată.
SIF Moldova estimează un profit de două ori mai mic
Conducerea SIF Moldova (SIF2) estimează pentru acest an un profit net de 76,5 milioane lei (17,6 milioane euro), de 2,5 ori mai redus decît cel de anul trecut, cînd a cîştigat 191,5 milioane lei (45,2 milioane euro), în principal datorită vînzării acţiunilor BCR. Veniturile bugetate pentru acest an totalizează aproape 164 milioane lei (37,7 milioane euro), valoare de două ori sub cea de anul trecut, de 328,8 milioane lei (77,5 milioane euro), potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli propus acţionarilor. Diferenţa dintre indicatorii financiari înregistraţi anul trecut şi estimările mult mai reduse pentru acest an este determinată în principal de banii încasaţi de SIF Moldova pentru acţiunile BCR vîndute anul trecut către Erste. Societatea de investiţii a primit în schimbul a 6% din titlurile BCR o componenţă cash de 123,6 milioane lei şi aproape 1% din acţiunile Erste. Exceptînd tranzacţia cu acţiunile BCR, veniturile SIF Moldova au fost anul trecut de 205,2 milioane lei (48,4 milioane euro). Raportate la această sumă, veniturile estimate pentru acest an sînt cu 20% mai mici. Din tranzacţionare societatea ar urma să obţină cea mai mare parte a veniturilor, de 126 milioane lei (29 milioane euro). Suma este cu 49% mai redusă decît cea înregistrată anul trecut, de 244,8 milioane lei (57,7 milioane euro). Conducerea societăţii estimează că din tranzacţiile realizate va rezulta un profit de 96 milioane lei (22 milioane euro).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
