Coloana de stiri economice: Magazinele lui Patriciu, în insolvenţă
Magazinele Minimax Discount şi Macro, primul pariu al omului de afaceri Dinu Patriciu în retail, şi-au cerut insolvenţa, într-un dosar depus la Tribunalul Ilfov la 1 februarie, scrie Ziarul Financiar. Mai mult, toate cele 58 de unităţi ale lanţului sînt închise la doar un an şi jumătate din momentul în care Patriciu a intrat în acţionariat. Cererea companiei de intrare în insolvenţă este prima informaţie ofi¬cială legată de reţeaua controlată de Dinu Patriciu în condiţiile în care oficialii Minimax Discount nu au făcut nicio declaraţie cu privire la situaţia lanţului de magazine. În privinţa acestei decizii Dinu Patriciu a răspuns printr-un SMS "restructurare şi repornire". Lanţul de magazine de tip discount a închis toate cele 58 de unităţi - 54 Mini¬max Discount şi 4 Macro, potrivit unor surse din piaţa de retail. în urmă cu mai puţin de o lună ZF a sunat aleator la 20 dintre magazinele lanţului cumpărat de Patriciu la jumătatea lui 2010, şi toate erau închise. La mo¬mentul respectiv oficialii companiei nu au făcut nicio declaraţie cu privire la situaţia reţelei. Dosarul înaintat de companie la Tribunalul Iflov prin care îşi cere in¬solvenţa lungeşte cu unu şirul de circa 40 de dosare de insolvenţă depuse îm¬potriva Minimax Discount, com¬panie cu afaceri de 277 mil. lei (66 mil. euro) în 2010, în creştere de la 191 mil. lei (45 mil. euro) în anul anterior. Ter¬menul de judecată stabilit este 19 iunie. Printre creditorii care au mai depus dosare împotriva Minimax Discount se numă¬ră Dorna Lactate, Covalact, Vel Pitar, Scandia, Romaqua Group (Bor¬sec), Transilvania General Import-Export, Ocean Fish, DR. Oetker, Herlitz sau Cafea Fortuna. O parte dintre aceste companii şi-au retras cererea de intrare în in¬sol¬venţă, însă altele merg înainte cu pro¬cesele pentru că nu şi-au primit banii. "Avem un dosar depus la Tribunalul Ilfov împotriva Minimax Discount. încă nu ne-a fost achitată datoria. Nu am mai primit bani de la ei de anul trecut", spune Gabriela Duda, directo¬rul economic al Herlitz Romania, re¬pre¬zentanţa locală a unuia dintre cei mai mari producători de hîrtie şi pro¬duse de papetărie. Ea nu a dorit să ofere detalii despre valoarea datoriei, însă a spus că Herlitz a livrat către Mini¬max Discount produse de papetărie. Lanţul de magazine Minimax a avut în 2010 pierderi de 14,5 mil. lei (3,5 mil. euro) şi potrivit site-ului Ministe¬rului de Finanţe datoriile companiei se ridicau la finele aceluiaşi an la 127 mil. lei, aproape jumătate din cifra de afaceri. Nu există însă niciun rezultat anunţat pentru 2011. Omul de afaceri Dinu Patriciu a achiziţionat în august 2010 prin inter¬mediul companiei Mercadia cel mai mic retailer alimentar cu discount de pe piaţă, MiniMax, cu afaceri de 45 mil. euro şi 31 de unităţi de la grupul austriac din imobiliare Real4You şi alţi doi investitori străini. Tranzacţia a fost estimată la acel moment la cîteva mi¬lioane de euro. Dinu Patriciu se numără printre fondatorii reţelei MiniMax, însă şi-a marcat exit-ul din acest business după doar doi ani de la deschiderea pri¬melor magazine, în 2006, potrivit date¬lor din piaţă. Construcţia de magazine MiniMax s-a numărat printre primele investiţii ale miliardarului pe piaţa imobiliară din Romania, acestea fiind derulate împreună cu fratele său. Prin închiderea reţelei de magazine Minimax Discount, piaţa care a "su¬ferit" anul trecut ieşirea de pe piaţă a turcilor de la Gmarket rămîne cu 13 jucători, toţi străini. Pe segmentul de discount pe care activau magazinele lui Patriciu rămîn să ducă războiul pre¬ţurilor mici Lidl şi Penny Market, cele mai extinse reţele de pe piaţa locală, fiecare cu circa 130 de magazine. Reţeaua de magazine de proximitate Mic.ro, deţinută tot de Dinu Patriciu, a închis la rîndul său mai multe unităţi. Nu se ştie în prezent dacă mai există vreun magazin deschis, iar dacă există nu se ştie numărul acestora. Reprezentanţii companiei nu oferă nici de această dată informaţii. Alimentarea cu marfă a magazinelor Mic.ro a încetat acum mai multe luni, însă Patriciu a susţinut în urmă cu o lună că reţeaua nu se închide, ci va fi refinanţată. De atunci însă nu au fost furnizate noi informaţii.
OMV ia în calcul plata unei amenzi de 120 milioane euro
OMV a constituit un provizion de 120 milioane euro în trimestrul al patrulea pentru amenda dispusă de Consiliul Concurenţei împotriva Petrom, sancţiune pe care compania o consideră nejustificată, se arată într-un comunicat al grupului austriac OMV. "Costurile speciale nete din trimestrul al patrulea al anului trecut includ şi costuri privind personalul, dar sînt legate în principal de un provizion de aproximativ 120 milioane euro pentru amenda impusă Petrom ca rezultat al investigaţiei antitrust efectuată de Consiliul Concurenţei din Romania. Compania consideră că această amendă nu este justificată şi îşi pregăteşte apărarea", se spune în comunicatul transmis vineri de grup. Consiliului Concurenţei a anunţat în ianuarie sancţionarea companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil Romania cu amenzi ce cumulează 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentînd aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010. Autoritatea de reglementare a prezentat încă din decembrie companiilor raportul privind investigaţia pe piaţa carburanţilor. Sancţiunea care a revenit grupului Petrom totalizează 503,8 milioane lei (120 milioane euro), suma reprezentînd peste 57% din amenzile aplicate companiilor petroliere. Petrom a fost amendată cu 366,53 milioane lei, iar OMV Petrom Marketing a fost sancţionată cu 137,28 milioane lei, potrivit informaţiilor raportate bursei în luna ianuarie. Amenda pentru Petrom reprezintă 2,62% din cifra netă de afaceri înregistrată în 2010, de 13,953 miliarde lei, iar în cazul OMV Petrom Marketing reprezintă 3% din cifra de afaceri din 2010, de 4,576 miliarde lei. "Petrom şi OMV Petrom Marketing consideră sancţiunile aplicate ca fiind nejustificate şi vor contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei", au anunţat companiile în ianuarie. Sancţiunea reprezintă un record pentru Romania şi este singura pe piaţa carburanţilor din UE. Preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu a afirmat că instuituţia pe care o conduce a constatat că există dovezi că respectivele companii s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium care le genera sub 20% din vînzări şi reprezenta mai puţin de 5% din cifra de afaceri. Companiile au motivat decizia prin scăderea cererii pentru acest sortiment şi blocarea lanţului logistic.
Hidroelectrica le vinde energia “băieţilor deştepţi” cu 25% mai scump
Hidroelectrica negociază cu companiile cu care contracte directe de vînzare a energiei electrice creşterea preţurilor de livrare cu 20%-25%, pe care să le aplice retroactiv de la 1 ianaurie, precum şi reducerea cantităţilor cu 10%-20%, a declarat directorul general al companiei, Dragoş Zachia. "Negociem contractele bilateralele, am ajuns la un palier superior în privinţa tarifelor, dar vrem mai mult şi continuăm negocierile, pe care estimăm că le vom finaliza pînă la jumătea lunii februarie. Am agreat cu toate companiile ca noile tarife să le plătească din 1 ianuarie. Este vorba de creşteri de preţ între 20% şi 25% şi reduceri de cantităţi cu 10%- 20% pentru furnizorii de energie cu care avem contracte, nu şi pentru consumatorii finali. Vom ajunge ajunge cu preţurile la o medie de 160 lei pe MWh, la nivelul celui reglementat", a afirmat Zachia într-o conferinţă de presă. În 2010 preţurile medii din contractele bilaterale se cifrau în jurul valorii de 130 lei pe MWh. Hidroelectrica a început să încheie contracte directe de furnizare în jurul anului 2000, iar jumătate din acorduri au fost preluingite pînă în 2018. Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries). La sfîrşitul anului trecut, Hidroelectrica a reziliat contractele directe de vînzare a energiei pe care le avea cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov, iar compania Luxten Lightning a renunţat la acord "din motive de imagine". Problema contractelor directe de vînzare a energiei este analizată şi de Comisia Europene. Vicepreşedintele Comisiei, Joaquin Almunia, declara la Bucureşti la finele lunii octombrie că la nivelul executivului UE sînt analizate contractele Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea au fost încheiate la tarife sub nivelul pieţei. Şeful Hidroelectrica estimează că producţia de energie a companie nu va depăşi 15 TWh, în scădere faţă de media ultimilor ani, de 17 TWh. Compania a fost afectată masiv de seceta din a doua parte a anului, fiind obligată, la sfîrşitul lunii septembrie 2011, să activeze clauza de forţă majoră, care i-a permis să reducă livrările de energie pentru toate contractele. În privinţa situaţiei de forţă majoră, Zachia a afirmat că nu există un termen limită pentru ridicarea acesteia.
Livrările de gaze ruseşti către Romania au scăzut considerabil
Livrările de gaze naturale din Rusia către mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) au scăzut, în contextul temperaturilor foarte reduse din Europa, a declarat un purtător de cuvînt al CE, citat de Reuters. Comisia a înregistrat o nouă scădere a livrărilor de gaze ruseşti către mai multe state UE, dar nu s-a ajuns într-o situaţie de urgenţă, a spus purtătorul de cuvînt. "Pot confirma că au scăzut livrările de gaze naturale către mai multe state membre: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Romania, Grecia şi Italia. Joi am înregistrat o scădere de 30% în Austria, de 24% în Italia şi de 8% în Polonia. Trebuie să adaug că nu este încă o situaţie de urgenţă", a declarat purtătorul de cuvînt Marlene Holzner într-o conferinţă de presă obişnuită. Toate statele membre şi-au putut asigura gaze naturale din alte surse, fie din depozite sau prin înclocuirea livărilor de gaze naturale cu gaze naturale lichefiate. Directorul general al Bulgartransgaz, Kiril Temelkov, a declarat, vineri, că volumul gazelor ruseşti livrate către Bulgaria, Grecia, Turcia şi Macedonia a scăzut cu peste 30%. Acesta a adăugat că Bulgaria utilizează rezervele de stat pentru a face faţă cererii, pe fondul iernii extrem de reci. Reprezentanţii Gazprom, compania rusă de stat care se ocupă de exportul gazelor naturale, au negat joi că ar fi redus cantităţile furnizate Europei, sugerînd că Ucraina ar fi de vină pentru deficienţe. La rîndul lor, ucrainenii susţin că păstrează, din gazul care tranzitează statul spre Europa, numai cantităţile convenite în contractul cu Moscova. Directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, s-a arătat uimit de ştirile privind scăderea gazelor ruseşti livrate în Europa, precizînd că, dimpotrivă, grupul a crescut exporturile.
Înmatriculările Renault şi Dacia în Germania s-au prăbuşit
Înmatriculările Renault şi Dacia în Germania au scăzut cu 17,3% în ianuarie, la 10.261 de autovehicule, reprezentînd o cotă de piaţă de 4,9%, declinul înregistrat fiind mult mai mare decît cel de 0,4% al pieţei, la 210.193 de unităţi, potrivit datelor Oficiului de înmatriculări Auto german KBA. Grupul Volkswagen este lider de piaţă, cu 50.029 de autovehicule vîndute, respectiv o cotă de piaţă de 23,8%, urmat de Mercedes cu o cotă de 9,1%, BMW şi Mini (8,1%), Ford (7,2%), Audi (7,1%), Opel (6,5%) şi Renault şi Dacia (4,9%). Dintre cele 31 de mărci analizate, 17 au înregistrat scăderi, iar restul au avut evoluţii pozitive. În decembrie, înmatriculările Renault şi Dacia au scăzut cu 10,7%, la 10.937 autovehicule, conferind producătorului auto francez o cotă de piaţă de 4,5%. Pe ansamblul anului trecut, Renault şi Dacia au consemnat o creştere de 4,4%, la 160.366 de autovehicule.
Arctic îşi extinde capacitatea de producţie
Producătorul de electrocasnice Arctic, deţinut de grupul turc Arcelik, va extinde capacitatea de producţie a fabricii de la Găeşti prin construcţia unei noi linii de fabricaţie, care să crească volumul exporturilor, proiectul fiind prezentat ieri premierului Emil Boc de către conducerea companiei. Noua linie de fabricaţie va asigura cel puţin 400 noi locuri de muncă, potrivit Executivului. "Premierul a arătat că Executivul va sprijini investiţiile care generează noi locuri de muncă şi consolidarea unui brand romanesc cu tradiţie, analizînd inclusiv oportunitatea de a acorda un ajutor de stat", se arată într-un comunicat al Guvernului. Fabrica de la Găeşti produce aparate frigorifice, avînd în prezent o capacitate de 1,5 milioane unităţi pe an şi 2.475 angajaţi. Două treimi din producţie merge la export, aparatele frigorifice produse la Găeşti fiind livrate către pieţe precum Turcia, Spania, Franţa, Germania, Anglia şi Polonia. În 2010, Arctic a investit la fabrica de la Găeşti fonduri totale de 6,5 milioane euro pentru creşterea capacităţii de producţie.
12 bănci sînt suspectate de manipularea dobînzilor Libor
Elveţia investighează 12 bănci europene, americane şi japoneze suspectate de manipularea dobînzilor pe piaţa interbancară, cu efect asupra unor active de cîteva sute de miliarde de dolari, transmite Reuters. Băncile anchetate sînt Bank of Tokyo - Mitsubishi UFJ, Citigroup, Credit Suisse, Deutsche Bank, HSBC Holdings, JP Morgan Chase, Mizuho Financial Group, Rabobank Groep, Royal Bank of Scotland, Societe Generale, Sumitomo Mitsui Banking Corporation şi UBS. Comisia pentru Concurenţă (COMCO) a anunţat vineri că are informaţii privind asocierea traderilor de derivate financiare în vederea manipulării London Interbank Offered Rate (LIBOR) şi Tokyo Interbank Offered Rate (TIBOR). "Traderii de derivate angajaţi la cîteva instituţii financiare ar putea să fi manipulat informaţiile prin acţiuni coordonate, influenţînd dobînzile de referinţă în favoarea lor", se arată într-un comunicat al COMCO. Indicele de dobîndă LIBOR este stabilit zilnic de British Bankers' Association (BBA), fiind derivat din dobînzile comunicate de bănci pentru piaţa interbancară. LIBOR influenţează dobînzile pentru instrumente financiare şi defivate financiare cu o valoare estimată la 350 miliarde de dolari. Totodată, indicele este folosit ca rată de referinţă în politica monetară a Băncii Naţionale a Elveţiei.
