Coloana de stiri economice: FMI: Grecia este nevoită să reducă salariul minim
Thomsen a afirmat, pentru ziarul Kathimerini, preluat de Reuters, că cel de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, negociat de instituţiile financiare internaţionale, guvernul de la Atena şi creditorii privaţi ai statului elen, trebuie să se concentreze pe reforme rapide pentru a creşte competitivitatea economică. "Va trebui să încetinim puţin în privinţa ajustărilor fiscale şi să ne mişcăm mai repede, mult mai repede, în implementarea reformelor", a spus oficialul. El a precizat să Grecia, Comisia Europeană şi FMI vor finaliza în cîteva zile negocierile privind noul acord. "Discuţiile privind programul se vor încheia foarte curînd, este o chestiune de cîteva zile", a arătat Thomsen. Printre reformele vizate, Grecia ar putea fi nevoită să reducă salariul minim şi să taie bonusurile de sărbători în sectorul privat, a adăugat oficialul FMI.(POZĂ: final/monitor/economic/poze- ford-b-max prima fotografie oficiala.jpg)
Guvernul vrea date despre utilizatorii de cartele PrePay
La mijlocul anului 2011 numărul total de cartele preplătite active era de 14,28 milioane
Guvernul îi va obliga pe furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului să reţină datele de identitficare ale utilizatorilor de servicii PrePay, după ce o iniţiativă legislativă elaborată pe această temă de mai mulţi deputaţi PDL a fost respinsă în toamnă de către Parlament. La mijlocul anului 2011, conform autorităţii de reglementare în telecom (ANCOM), numărul total de cartele preplătite active era de 14,28 milioane, reprezentînd aproximativ 52% din totalul cartelelor de telefonie mobilă (abonamente şi cartele preplătite). Proiectul de lege privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip PrePay a fost deja inclus în programul legislativ al Executivului pentru acest an, avînd ca termen limită de aprobare în Guvern sfîrşitul lunii august. "Prin actul normativ se urmăreşte reglementarea la nivel național a obligaţiei furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de a reţine datele de identitficare ale utilizatorilor serviciilor, indiferent de tipul serviciului, abonament sau PrePay", se arată în documentul guvernamental. Anul trecut, mai mulţi deputaţi PDL au iniţiat o propunere legislativă privind obligativitatea operatorilor de telefonie mobilă de a solicita şi colecta datele personale ale utilizatorilor serviciilor de tip PrePay, argumentată prin numărul mare de apeluri false către sistemul de urgenţă 112. Potrivit proiectului, utilizatorul ar fi fost obligat să prezinte un act de identitate la achiziţionarea unei cartele PrePay pentru a fi înregistrat ca în cazul abonamentelor, iar furnizorul de servicii de telecomunicaţii să suspende numerele de telefon ale utilizatorilor care, în decurs de şase luni, nu au prezentat un act de identitate. "Peste 90% din apelurile primite la numărul de urgenţă 112 au fost apeluri false. Asta doar în anul 2010. Mai bine de jumătate dintre acestea au fost efectuate de pe telefoane mobile care utilizau serviciile PrePay, astfel încît utilizatorii nu au putut fi identificaţi pentru a răspunde în faţa legii. O serie de infracţiuni privind criminalitatea organizată, traficul de persoane, de droguri de mare risc şi chiar vizînd siguranţa naţională au fost puse la punct de infractori care foloseau serviciile PrePay, fiind astfel foarte greu de identificat, în lipsa unei baze de date privitoare la identitatea utilizatorilor unui astfel de serviciu", se arăta în expunerea de motive semnată de iniţiatori.
Compania La Fîntîna va fi scoasă la vînzare în acest an
Furnizorul de apă îmbuteliată în sistem watercooler La Fîntîna, deţinut de fondul de investiţii polonez Innova Capital, va fi scos la vînzare în acest an, potrivit unor surse din piaţa, iar directorul general al companiei, Mihai Matyas, spune că este prematur să comenteze subiectul. "Fondul de investiţii Innova Capital, care este deja de cinci ani în acţionariat, va scoate în acest an la vînzare La Fîntîna. Valoarea companiei depăşeşte probabil 50 de milioane de euro", au spus sursele citate. Acestea au adăugat că de achiziţia La Fîntîna sînt interesate atît companii strategice din domeniu, cît şi fonduri de investiţii. În mai 2007, fondul de investiţii Innova Capital, cu sediul central la Varşovia (Polonia), a cumpărat 92% din acţiunile grupului La Fîntîna de la fondul Oresa Ventures şi de la Cristian Amza într-o tranzacţie de 35 de milioane de euro. "Am auzit şi eu aceste discuţii din piaţă privind scoaterea la vînzare a companiei, dar este prematur să comentez acest subiect acum şi nu am foarte multe informaţii referitor la el", a declarat Matyas. El a adăugat că anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 17% în volum, pînă la 21 de milioane de euro. Creşterea a fost susţinută şi de integrarea firmei Rokor Ecostyle, cumpărată în septembrie 2010 pentru 4,35 milioane de euro. Rokor este importatorul şi distribuitorul exclusiv al purificatoarelor Waterpia în Romania. La Fîntînă are o cotă de 68% pe o piaţă a apei îmbuteliate în sistem watercooler estimată la 110-120 de milioane de litri. Potrivit lui Matyas, piaţa a scăzut în volum cu 4% în anul 2009, pentru ca în fiecare din următorii doi ani să crească cu 1,5-2%. "În acest an, piaţa va depăşi nivelul maxim atins în anul 2008", a estimat Matyas. El a adăugat că la sfîrşitul anului trecut pe piaţa romanească funcţionau 84.000 de aparate watercooler, cifră cu care Romania se plasează pe locul patru în Europa de Est, după Rusia, Polonia şi Ucraina. Ca densitate pe mia de locuitori, Romania ocupă însă un loc codaş în zonă, cu patru aparate, faţă de Estonia (5 aparate) sau Polonia (11 aparate). "În Romania, consumul de apă pe aparat este mare, respectiv 130 de litri pe lună, în comparaţie cu alte ţări, unde consumul este de 80-90 de litri. Asta nu înseamnă că romanii consumă mai mult, ci că folosesc mai puţine aparate", a afirmat directorul firmei.
Cele mai cunoscute mărci
Danone, Milka, Jacobs, Coca-Cola, Timişoreana, Mc Donald’s, Carrefour, Nivea, Ariel, Orange, Nokia, Volkswagen, BCR şi Google sînt mărcile care s-au poziţionat pe primul loc în categoriile de produse pe care le reprezintă, potrivit unui studiu realizat de 360insights. Studiul a fost realizat pe mai multe categorii independente de produse/servicii şi fiecare marcă îşi reprezintă categoria din care face parte. În realizarea topului Emotional Branding, notorietatea, cota de piaţă sau profitul sînt elemente lăsate deoparte, iar accentul a fost pus pe legătura pe care o marcă reuseşte să o creeze cu clienţii. Totuşi, analizînd rezultatele clasamentelor pe categorii se observă că romanii pun pe primele poziţii ale topurilor mărcile populare, însă doar cele care au ataşat notorietăţii şi emoţionalitate. şi utilizarea se reflectă în clasamentul Emotional Branding, multe din mărcile care ocupă primele poziţii în clasament fiind tocmai cele pe care romanii le folosesc. Un prim clasament care demonstrează acest fapt este cel al produselor alimentare. Astfel, Danone, Activia, Hochland şi Milli reprezintă lactatele, Cris-Tim, Campofrio şi Caroli sînt fruntaşele mezelurilor, Knorr şi Maggi reprezintă bazele pentru mîncăruri, iar Dr. Oetker este liderul aditivilor de patiserie. Lactatele ocupă primele trei poziţii ale topului produse alimentare, confirmînd că sînt o categorie de produse îndrăgită de romani. Dulciurile sînt o altă categorie în care lupta pentru primele poziţii este foarte strînsă, atît între mărci cît şi între sub-categorii. Astfel, în top zece se găsesc mărci de ciocolată, de napolitane, croissante, batoane şi gumă de mestecat. Primele trei locuri sînt ocupate de Milka, Orbit şi Poiana. Cu toate că piaţa de cafea este mai puţin aglomerată, cu un număr redus de jucători, se duce o luptă strînsă între competitori, Jacobs ocupînd prima poziţie, urmat de Nescafe şi Doncafe. În categoria băuturilor nonalcoolice, Coca-Cola şi Pepsi îşi rezervă primele locuri, urmate de Prigat, Nestea şi Fanta, alături de mărcile romaneşti Borsec şi Dorna. O concurenţă acerbă între mărci găsim şi în categoria berii, întrucît este o piaţă aglomerată, cu mulţi jucatori. Timişoreana se plasează pe primul loc în clasament, locul secund revine Heineken, iar următoarele trei poziţii au fost adjudecate de Tuborg, Bergenbier şi Golden Brau. În cazul industriei restaurantelor, Mc Donald’s, KFC şi Pizza Hut ocupă primele trei poziţii, urmate de La Mama şi Starbucks. Mc Donald’s este preferatul tinerilor pînă în 24 de ani, iar KFC şi Pizza Hut sînt susţinute de tineri dar şi adulţi, pînă în 34 de ani.
Vînt favorabil pentru leu
Leul ar putea creşte în raport cu euro în urma emisiunii de obligaţiuni de 1,5 miliarde dolari efectuată ieri, care a fost "un mare succes" şi a indicat îmbunătăţirea percepţiei investitorilor faţă de Romania, apreciază analiştii UniCredit, citaţi de Bloomberg. UniCredit recomandă investitorilor să cumpere lei, deoarece cursul va coborî la 4,25 lei/euro de la nivelul de referinţă de marţi, de 4,3477 lei/euro, scrie Gyula Toth, analist UniCredit Viena, într-un raport transmis miercuri clienţilor. Euro era cotat miercuri pe piaţa interbancară la 4,3440 - 4,3470 lei, respectiv cu 0,2 - 0,3 bani sub închiderea şedinţei precedente. Romania a atras 1,5 miliarde dolari din vînzarea de obligaţiuni cu maturitatea la zece 10 ani la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA. Cererea pentru obligaţiuni a totalizat aproape 7 miliarde de dolari, fiind cea mai mare sumă subscrisă pe piaţa de dolari pentru o ţară din Europa Centrală şi de Est. BNR a publicat miercuri un curs de referinţă de 4,3447 lei pentru un euro, moneda naţională fiind în scădere cu aproximativ 0,5% de la începutul anului. Forintul unguresc a crescut cu 7,1% de la finele lui 2011, în timp ce zlotul polonez a cîştigat 6,4%, iar coroana cehească s-a apreciat cu 1,3%.
Profitul Băncii Transilvania a crescut cu 35%
Banca Transilvania (TLV) a avut anul trecut un profit net de 131,87 milioane lei (31 milioane euro), cu 35% peste cîştigul din 2010, pe fondul continuării creşterii creditării şi veniturilor din dobînzi şi scăderii cheltuielilor cu provizioanele. Activele băncii au crescut cu 19,2%, astfel că la sfîrşitul lunii decembrie acestea erau de 25,74 miliarde lei, faţă de 21,58 miliarde lei la finalul anului 2010. Cheltuielile nete cu provizioanele au fost de 531,77 milioane lei, în scădere cu 17% faţă de decembrie 2010. Din această sumă, costul net al riscului de credit a fost de 461 milioane lei, comparativ cu 598 milioane lei în 2010. "Rezultatele anuale au fost previzibile, mai ales că perioada iulie - septembrie 2011 a fost cel mai bun trimestru al băncii din ultimii trei ani. Sîntem bine pregătiţi pentru 2012 şi vom continua să creştem în acelaşi mod prudent şi sănătos, aşa cum am făcut-o şi în aceşti ultimi trei ani", a declarat într-un comunicat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie şi acţionar al băncii. Banca Transilvania bugetase pentru anul trecut un profit brut de 180 milioane lei, în creştere cu 33%, şi active de 24 miliarde lei. Profitul brut obţinut în 2011 a fost de 185,7 milioane lei.
