Coloana de stirieconomice:Bloomberg critică pălăvrăgeala pretenţioasă de la Davos
În timp ce la Davos se adună elitele globale pentru mai multe zile de discursuri, dezbateri şi petreceri, turbulenţele de pe pieţele financiare din Europa s-au mai calmat, iar economia SUA pare a fi într-o situaţie mai bună decît aşteptările. Dar, după cum a subliniat şi cancelarul Angela Merkel miercuri, liderii globali nu au aplicat încă învăţămintele trase din criza care a început în 2008 şi nu s-a încheiat încă. În SUA, liderii politici sînt concentraţi aproape exclusiv asupra situaţiei pe termen scurt, în detrimentul celei pe termen lung. Salvarea băncilor în 2009, împreună cu diverse forme de stimulare a economiei - oricît de insuficiente ar fi - au ajutat la evitarea unei depresiuni de amploare şi au protejat, măcar parţial, milioane de americani de efectele puternice ale crizei. Nota de plată a unor astfel de măsuri trebuie, însă, plătită. În contextul apropierii alegerilor şi a reluării lobby-ului bancherilor, Statele Unite nu vor face, probabil, progrese către un plan realist de limitare a îndatorării statului sau de reparare a sistemului financiar, care rămîne foarte vulnerabil. Acordul bugetar convenit anul trecut între partidele politice va tăia 2.100 de miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, doar o fracţiune din cît este necesar, scrie Bloomberg. În acest timp, în Europa, cel mai puternic lider din regiune, cancelarul Merkel, se concentrează puternic asupra situaţiei pe termen lung, în detrimentul celei pe termen scurt. Merkel şi confraţii ei ideologici de la Banca Centrală Europeană promovează un pact fiscal care va limita îndatorarea în zona euro. Acest obiectiv este pus înaintea unor măsuri necesare urgent, precum recunoaşterea a cît pot să plătească ţările cu probleme din Europa, recapitalizarea băncilor şi construirea unui sistem de protecţie credibil pentru a stopa contagiunea crizei datoriilor la guvernele solvabile. Drept urmare, nesiguranţa paralizează pieţele financiare, afectînd economia globală şi ameninţînd cu o destrămare a zonei euro care ar face planurile cancelarului german irelevante. Dificultăţile Statelor Unite şi Europei au aceeaşi sursă: elita financiară, investitorii şi contribuabilii au devenit în prea mare măsură dependenţi de protecţia statelor faţă de consecinţele propriilor lor acţiuni. Cel mai vizibilă simptom este o acumulare de datorie guvernamentală cum lumea dezvoltată nu a mai văzut de la Al Doilea Război Mondial. FMI a prognozat, săptămîna aceasta, că pînă în 2013 datoria medie brută a ţărilor dezvoltate va depăşi 110% din PIB, nivel care va afecta puternic viitoarea creştere economică.
Directorii de companii văd perspectivele economiei în negru
Perspectivele economiei globale se vor deteriora în acest an, estimează aproape jumătate dintre cei 1.258 de directori generali din întreaga lume intervievaţi de compania consultanţă şi audit PwC, iar doar 15% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire a economiei în anul în curs. Cu toate acestea, directorii generali sînt mult mai încrezători în perspectivele de creştere ale propriilor companii în următoarele 12 luni, 40% dintre respondenţi mizînd pe afaceri în creştere în 2012, ceea ce arată că directorii generali au învăţat cum să gestioneze companiile în perioade dificile şi imprevizibile, potrivit PwC Global CEO Survey. Directorii generali sînt mai pesimişti cu privire la perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor decît la începutul anului trecut, atunci cînd 48% se declarau "foarte încrezători" că vor înregistra venituri în creştere. Cu toate acestea, nivelul de încredere rămîne mai ridicat decît în perioada 2008-2009, atunci cînd numai 20-30% dintre directorii generali credeau în perspectivele de creştere ale companiilor lor pe termen scurt. În plus, mai mult de jumătate dintre directorii generali din întreaga lume se aşteaptă să facă angajări în următoarele 12 luni, deşi imaginea este diferită în funcţie de sector, industria media şi divertismentului raportînd cel mai mare număr de angajări potenţiale în 2012. Deloc surprinzător, apreciază autorii raportului, cei mai pesimişti s-au declarat directorii generali din Europa de Vest, preocupaţi de criza datoriilor suverane. Majoritatea (80%) dintre directorii generali se declară îngrijoraţi de incertitudinile privind creşterea economică, 64% de instabilitatea pieţelor de capital, 60% de modalităţile prin care vor încerca guvernele să rezolve chestiunea deficitelor bugetare şi a datoriei publice, 58% cu privire la volatilitatea cursului de schimb, iar 56% cu privire la supra-reglementare. De asemenea, 56% dintre directorii generali susţin că actuala criză a datoriilor suverane din Europa le-a afectat deja companiile, însă 45% precizează că au luat măsuri de precauţie. "Încrederea directorilor generali este clar pe un trend descendent, acum cînd se confruntă cu urmările recesiunii. Aceştia sînt dezamăgiţi de evoluţia economiei globale şi de ritmul lent al redresării. Optimismul care a început să se refacă după căderea din 2008 începe să se estompeze", a declarat Dennis Nally, preşedinte, PwC International.
Nokia a raportat pierderi de 1,16 miliarde de euro
Grupul finlandez Nokia, cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel global după volum, a raportat pierderi de 1,16 miliarde de euro pentru anul trecut, comparativ cu un profit de 1,1 miliarde de euro în anul anterior. Rezultatul a fost puternic influenţat de o pierdere de 1,1 miliarde de euro înregistrată în trimestrul al patrulea la divizia care produce hărţile Nokia instalate pe terminalele mobile. Vînzările nete au scăzut de la 42,45 miliarde de euro în 2010 la 38,66 miliarde de euro anul trecut, potrivit raportului financiar al grupului. În trimestrul al patrulea, Nokia a raportat o pierdere de 1,07 miliarde de euro, ca urmare a reevaluării în scădere cu 1,1 miliarde de euro a activelor diviziei de hărţi. În ultimul trimestru al anului 2010, Nokia a avut un profit de 745 milioane de euro. Vînzările au coborît cu 21%, la 10 miliarde de euro, din cauza declinului livrărilor de telefoane mai ieftine, potrivit Bloomberg. Nokia a vîndut în ultimul trimestru mai multe smartphone-uri decît anticipau analiştii, iar acţiunile grupului au urcat pe bursă cu pînă la 7%, susţinute de această informaţie. Grupul a vîndut 19,6 milioane de smartphone-uri, în timp ce analiştii anticipau 18,5 milioane. Apple a comercializat în acelaşi interval 37 de milioane de iPhone-uri.
Ce le-a spus Băsescu oficialilor FMI
Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, ieri, la Cotroceni, noului director executiv în cadrul FMI, Menno Snel, că problemele sociale nu au fost generate de FMI, acestea fiind responsabilitatea guvernanţilor romani, el subliniind că Fondul nu a impus niciodată nimic, chiar a propus uneori alte soluţii. "Ne asumăm politicile. Nu am spus niciodată că FMI este parte a acestora, pentru că în termeni reali FMI a fost partenerul nostru şi nu a impus nimic. Trebuie să recunosc că FMI a propus uneori alte soluţii. Nu spunem că problemele sociale au fost generate de FMI, sînt responsabilitatea noastră", a spus Băsescu. Noul director executiv în cadrul FMI, Menno Snel, i-a spus şefului statului că FMI încearcă să dea bani, deciziile aparţinînd celeilalte părţi. "Sfaturi şi bani. Uneori, dar nu de data asta", a spus Băsescu. Şeful statului a menţionat că este important ca soluţiile pe termen mediu şi lung să fie bune la nivelul zonei Euro, apreciind că acest lucru este "crucial pentru noi". La întîlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi noul director executiv în cadrul FMI, Menno Snel, au participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tănăsescu.
Grecia reia negocierile cu creditorii privaţi
Grecia va relua negocierile dificile cu creditorii privaţi pentru un acord de reducere a datoriilor printr-un schimb de obligaţiuni, considerat esenţial pentru ca statul elen să evite intrarea într-un default dezordonat, transmite Reuters. Autorităţile de la Atena au nevoie rapid de un acord în condiţiile în care la sfîrşitul lunii martie ajung la maturitate obligaţiuni în valoare de 14,5 miliarde de euro şi speră ca discuţiile să fie finalizate în această săptămînă. Negociatorul şef din partea băncilor şi asigurătorilor, Charles Dallara, se va întîlni cu premierul Lucas Papademos, după discuţii la nivel de experţi. Pe de altă parte, directorul general al FMI, Chirstine Lagarde, a exercitat presiuni asupra Băncii Centrale Europene (BCE), afirmînd că creditorii publici ai Greciei ar trebui la rîndul lor să suporte pierderi legate de datoriile elene, dacă creditorii privaţi nu vor avea o contribuţie suficientă la acest proces. Băncile vor ca şi alţi finanţatori ai Greciei, în special BCE, care este cel mai mare creditor individual al autorităţilor de la Atena, să participe la procesul prin care obligaţiunile actuale vor fi schimbate cu altele cu valoare mai mică. în urma acestui schimb, datoriile Greciei ar trebui să scadă cu 100 de miliarde de euro, de la 350 de miliarde de euro.
