Economic

Coloana de stiri economice: Demisie surpriză la vîrful Băncii Transilvania

Ziarul de Vrancea
20 ian 2012 813 vizualizări
în locul lui Robert Rekkers a fost numit Peter Franklin nominalizat de către BERD, ce deţine 14,6% dintre acţiunile băncii

Robert Rekkers a demisionat din funcţia de director general al Băncii Transilvania (TLV) şi din cea de membru în Consiliul de Administraţie, conducerea instituţiei de credit urmînd să fie preluată provizoriu de Peter Franklin, desemnat în Consiliul de Administraţie de către BERD, acţionar cu un pachet reprezentînd 14,6% fin acţiuni. "Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania, întrunit în data de 19 ianuarie, a luat act de demisia lui Robert Rekkers din funcţia de director general al BT şi din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie. Peter Franklin, membru al Consiliului de Administraţie al băncii din anul 2010, a fost numit administrator delegat pentru coordonarea activităţii executive a BT şi a Comitetului Executiv de Management, pe o perioadă de interimat", se arată într-un comunicat transmis de bancă. Franklin va prelua mandatul începînd cu data de 1 februarie. El face parte din echipa Băncii Transilvania din august 2010, fiind nominalizat de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Consiliul de Administraţie şi este, de asemenea, membru în Comitetul de Audit şi în Comitetul de Remunerare al BT. Franklin are o experienţă de 37 de ani în domeniul financiar bancar, în companii precum General Electric, HSBC, The Chase Manhattan Bank, lucrînd atît în Asia, cît şi în Europa. Robert Rekkers a fost director general al Băncii Transilvania timp de peste 9 ani, din 2002, fiind unul dintre cei mai longevivi manageri din industria bancară. Contractul iniţial de colaborare cu banca prevedea o perioadă de 4 ani şi a fost reînnoit de trei ori de către Consiliul de Administraţie. Venirea sa la Banca Transilvania a coincis cu trasarea unei noi strategii de business de către Consiliul de Administraţie BT, strategie care a prevăzut trei direcţii de acţiune: consolidarea Băncii Transilvania, lansarea Grupului Financiar Banca Transilvania şi repoziţionarea BT în sistemul bancar romanesc. "Cu siguranţă, Banca Transilvania va ocupa un loc aparte în cariera mea şi sînt mîndru de rezultatele obţinute aici. Mi-a plăcut mai ales spiritul antreprenorial pe care l-am întîlnit la BT şi mă bucur că banca a devenit una dintre cele mai mari instituţii bancare din Romania. Am încredere în Banca Transilvania, în rolul ei tot mai important pe piaţă. Puterea ei vine din interior, datorită acelei echipe de succes cu care am avut placerea să lucrez atîţia ani", a declarat Robert Rekkers. Cei mai mari acţionari ai băncii sînt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu 14,61%, din titluri şi Bank of Cyprus, cu 9,7%. Printre acţionarii semnificativi se regăseşte SIF Moldova (5%), preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă, şi International Finance Corporation, divizie a Grupului Băncii Mondiale.

Au apărut primele oferte pentru managerii privaţi

Ministerul Economiei a acceptat ieri ofertele firmelor de headhunting Spencer Stuart (SUA) şi Egon Zehnder (Elveţia) pentru participarea la licitaţia de selectare a managementului la companiile de stat aflate în subordinea instituţiei. "Am primit trei oferte, de la Spencer Stuart şi Egon Zehnder, două dintre cele mai mari firme de profil din lume, şi de la firma Boyden (SUA), pe care însă nu am putut-o accepta pentru că au trimis-o cu întîrziere. Acum se deschid ofertele, iar analiza lor este estimată să dureze pînă săptămna viitoare", au au declarat surse din minister. Numirea unor directori din mediul privat la companiile de stat a fost asumată de Guvern în scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional. Ministerul Economiei arată într-un comunicat transmis vineri că pentru cele patru companii incluse în prima etapă a proiectului există una sau două oferte din partea firmelor de executive search validate. "Rolul firmelor de recrutare selectate este de a realiza lista scurtă cu propuneri de candidaţi pentru fiecare dintre cele patru companii din subordinea Ministeului Economiei", se spune în comunicatul instituţiei. Într-o primă etapă, vor fi numiţi noi manageri la Oltchim, Hidroelectrica, Electrica Furnizare şi Romarm. Ulterior, vor fi angajaţi manageri privaţi şi la Poşta Romană, Tarom, Electrificare CFR, CFR SA, CFR Călători, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Romgaz şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Firma care va fi declarată cîştigătoare a licitaţiei ar putea încasa pînă la 250.000 de euro pentru recrutarea directorilor la fiecare din companiile enumerate. Aceste comisioane ar urma să fie plătite din bugetul companiilor respective. Ministerul Economiei a prelungit pînă vineri perioada în care firmele de recrutare pot depune oferte pentru participarea la licitaţia de selectare a directorilor generali pentru aceste patru companii şi a scăzut totodată plafonul privind cifra de afaceri a ofertanţilor. Termenul iniţial pînă la care firmele de recrutare puteau prezenta ofertele fusese stabilit pentru 23 decembrie. Ministerul Economiei cerea ca fiecare firmă ofertantă să aibă o cifră de afaceri medie de cel puţin 10 milioane euro pe ultimii trei ani, iar un consorţiu de firme trebuia să aibă o cifră de afaceri medie de 40 milioane de euro. În decembrie insituţia nu a primit nicio ofertă, iar la licitaţia de vineri a fost eliminat criteriul privind cifra de afceri individuală de 10 milioane de euro. Firma Egon Zehnder operează în 39 de state şi în 2010 a înregistrat venituri de 600 milioane de dolari. Spencer Stuart are birouri în 29 de ţări, iar în 2009 a avut o cifă de afaceri de 270 milioane de dolari. Salariul unui director de companie de stat este plafonat acum, prin decizie a Guvernului, la nivelul remuneraţiei unui secretar de stat, la 4.800 lei.

Amenzi de 0,1% pentru neintroducerea deficitului în constituţie

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va putea amenda cu pînă la 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB) statele UE care nu vor introduce în constituţie o prevedere privind bugetul echilibrat, potrivit unei variante în lucru a tratatului fiscal pregătit de liderii europeni, transmite Reuters. Încheierea unui tratat fiscal a fost agreată de principiu în decembrie de liderii a 26 din cele 27 de state membre, excepţie făcînd Marea Britanie. În cazul Romaniei, sancţiunea s-ar ridica la maximum 130 milioane euro dacă se ia în calcul Produsul Intern Brut estimat pentru 2011. Acordul vizează o disciplină fiscală strictă la nivelul UE, avînd ca principale obiective stingerea deficitelor bugetare şi aşezarea datoriilor de stat pe o direcţie sustenabilă. "Pactul fiscal" reprezintă cea mai ambiţioasă încercare a UE de pînă acum de a restaura încrederea în finanţele publice ale statelor membre, în special cele din zona euro. Potivit variantei actualizate a tratatului, toate statele care vor semna acordul trebuie să introducă în constituţie sau în legea echivalentă, în termen de un an, o prevedere care să stipuleze clar că deficitul structural al bugetului de stat nu poate depăşi 0,5% din PIB. În eventualitatea depăşirii acestui prag, trebuie precizate măsuri automate de ajustare, potrivit documentului. Totodată, dacă un guvern UE va ignora o decizie a Curţii de Justiţie spre introducerea "regulii de aur" în constituţie, statul respectiv va putea fi amendat. "Dacă Curtea găseşte că partea acuzată nu s-a conformat deciziilor sale, poate impune o amendă sau o penalizare adecvată circumstanţelor, care nu va depăşi 0,1% din Produsul Intern Brut al statului respectiv", se spune în document. Variantele iniţiale ale tratatului prevedeau că statele membre care nu introduc o astfel de prevedere în constituţie pot fi chemate în instanţă la Curtea de Justiţie a UE. Conţinutul tratatului va fi dezbătut săptămîna viitoare de miniştrii Finanţelor din UE, care se vor reuni la Bruxelles pentru discuţii pregătitoare înaintea summit-ului UE din 30 ianuarie. Banii strînşi din amendă ar urma să fie folosiţi pentru consolidarea resurselor de creditare ale Mecanismului European de Stabilitate, fondul permanent de intervenţie al zonei euro, care ar trebui să devină operaţional din luna iulie.

Cît pierd creditorii privaţi în Grecia

Grecia şi creditorii privaţi se apropie de un acord pentru reducerea datoriilor statului elen printr-un schimb de obligaţiuni, prin care ceştia ar înregistra pierderi de 65-70%, a declarat, ieri, un oficial bancar pentru Reuters. "Cele două părţi se apropie de o înţelegere. Noile obligaţiuni vor avea probabil o maturitate de 30 de ani şi o periaodă de graţie de 10 ani. Cuponul mediu va fi de circa 4%", a spus sursa, apropiată discuţiilor, după o întîlnire între Institutului pentru Finanţe Internaţionale, Charles Dallara, cu premierul elen, Lucas Papademos, şi ministrul de Finanţe, Evangelos Venizelos. Schimbul de obligaţiuni, prin care creditorii privaţi acceptă reducerea valorii nominale a obligaţiunilor deţinute în prezent, are rolul să taie cu aproximativ 100 de miliarde de euro datoriile de 350 de miliarde de euro ale Greciei. Statul elen şi creditorii trebuie să ajungă la un acord în următoarele zile, pentru ca Grecia să poată primi un nou ajutor financiar înainte de sfîrşitul lui martie, cînd ajung la maturitate obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro. Chiar dacă acordul va fi încheiat rapid, este nevoie de mai multe săptămîni pentru deblocarea de fonduri din noul program de sprijin de 130 de miliarde de euro convenit în octombrie. Ministrul de Finanţe, Evangelos Venizelos, a declarat în Parlamentul elen că acordul referitor la schimbul de obligaţiuni trebuie stabilit pînă vineri după-amiază şi oficializat înainte de o întîlnire de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

IKEA a înregistrat un profit record

Grupul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă la nivel mondial, a anunţat vineri un profit record de 2,97 miliarde euro pentru anul fiscal 2010-2011, datorită vînzărilor în creştere şi consolidării poziţiei pe majoritatea pieţelor, transmite Reuters. Profitul net al companiei, controlată de familia Kamprad, a crescut cu 10,3% în anul fiscal încheiat în august 2011, la 2,97 miliarde euro, în timp ce veniturile au urcat cu 6,9%, la 25,17 miliarde euro. "Am cîştigat cotă de piaţă pe majoritatea pieţelor, mai mult sau mai puţin. în pofida creşterii preţurilor pentru multe materii prime, au coborît preţurile percepute clienţilor cu 2,6%", a declarat directorul general al companiei, Mikael Ohlsson. Vicepreşedintele Soren Hansen a adăugat că vînzările au crescut în aproape toate ţările, cu performanţe excepţionale în Rusia, China şi Polonia. IKEA vrea să investească în acest an 3 miliarde euro în magazine, fabrici şi centre de retail, precum şi în extinderea capacităţii de producţie de energie eoliană şi solară. Compania a deschis 7 magazine în anul fiscal 2010-2011, mai puţine decît cele 12 inaugurate în 2009-2010, şi avea la finele lunii august 287 de magazine şi 131.000 de angajaţi în 26 de ţări.

Toyota a pierdut poziţia de lider al industriei auto

General Motors (FM) a recîştigat poziţia de lider în industria auto globală după vînzările de anul trecut, depăşind Toyota, dar compania japoneză se anunţă o ameninţare mult mai serioasă în acest an, odată ce va finaliza reconstrucţia după cutremurul devastator din primăvara anului 2011. GM, care a ieşit din faliment în vara lui 2009, a anunţat joi seara că a vîndut anul trecut 9,026 milioane de autovehicule la nivel mondial, în urcare cu 7,6% faţă de nivelul din 2010, iar marca Chevrolet a stabilit un nou record de vînzări, cu 4,76 milioane de maşini, transmite Reuters. Grupul american a intrat în faliment în anul 2009 şi a trecut printr-o restructurare rapidă finanţată cu bani publici. Vînzările Toyota au scăzut, potrivit estimărilor, cu 6% în 2011, la 7,9 milioane de autovehicule, afectate de reduceri severe ale producţiei după cutremurul, valul tsunami şi criza nucleară care au lovit anul trecut Japonia, precum şi de inundaţiile devastatoare din Thailanda. Constructorul japonez accelerează producţia pentru a reface stocurile epuizate şi va creşte în acest an capacitatea de producţie a fabricilor din mai multe state emergente, inclusiv Brazilia şi China. Grupul german Volkswagen a reuşit de asemenea să depăşească Toyota în urma dezastrelor naturale din 2011, cu vînzări de 8,16 milioane de autovehicule.


China are un miliard de abonaţi la telefonia mobilă

China, cea mai mare piaţă de telefonie mobilă din lume, a înregistrat o creştere de 1,3% în decembrie, comparativ cu noiembrie, şi a ajuns la 975,7 miliarde de abonaţi, potrivit datelor publicate de cei mai mari trei operatori, transmite Reuters. Populaţia Chinei este de aproximativ 1,35 miliarde. China Mobile, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa chineză, a anunţat că numărul abonaţilor a urcat cu 5,25 milioane, la 649,6 milioane, incluzînd 51,2 milioane de abonaţi 3G. A doua companie ca mărime de pe piaţă, China Unicom, a înregistrat aproape 200 de milioane de abonaţi, din care 40 de milioane clienţi 3G. Numărul de abonaţi ai China Telecom, cel mai mic din cei trei operatori, a ajuns la 126,5 milioane de, incluzînd 36,3 milioane de abonaţi 3G.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.