Economic

Verde pentru listarea la Bursă a Hidroelectrica şi Nuclearelectrica

Ziarul de Vrancea
18 ian 2012 791 vizualizări
în acest an urmează să fie scoase la vînzare cîte un pachet de 10% din acţiunile celor mai mari producători de energie din ţară

Guvernul a avizat începerea procedurilor de listare la Bursă a cîte unui pachet de 10% din acțiunile Hidroelectrica și Nuclearelectrica, conform înțelegerii cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Statul va renunţa la dreptul de subscriere pentru a permite investitorilor să intre în acţionariatul celor două companii, cei mai mari producători de energie din Romania, prin aceste oferte publice primare. Fondul Proprietatea îşi va putea menţine participaţia dacă va subcrie acţiuni în cadrul operaţiunilor. La Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea deţine 9,72% din acţiuni şi va putea să-şi păstreze participaţia dacă va subscrie acţiuni reprezentînd 1,077% din capital. Compania are un capital social de 2,536 miliarde de lei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei. La Hidroelectrica, Fondul controlează 20% din acţiuni îşi va putea menţine participaţia dacă va subscrie 2,49% din titluri. Hidroelectrica are un capital social de 4,449 miliarde de lei, iar valoarea nominală a unui titlu este tot de 10 lei. Preţul de vînzare al acţiunilor nou emise va fi cel puţin egal cu preţul de referinţă utilizabil în cadrul unui mecanism de determinare a preţului de ofertă aprobat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se arată într-un comunicat al Guvernului. Autoritățile romane au convenit cu FMI ca procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vînzarea pe Bursă a 10% din acţiuni să fie încheiate pînă la sfîrşitul lunii octombrie a acestui an, după ce în primele două luni va fi angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei, o operaţiune similară urmînd să fie derulată și în cazul Nuclearelectrica. Astfel, pînă la jumătatea lunii februarie 2012 va fi selectată o bancă de investiţii care să pregătească vînzarea acţiunilor, iar prospectul de vînzare va fi publicat pînă la sfîrşitul lunii iulie. Statul va angaja şi un consultant juridic pentru această operaţiune. Guvernul şi FMI au convenit totodată ca oferta publică primară pentru pachetul de 10% din acţiunile statului la Hidroelectrica să fie încheiată pînă la sfîrşitul lunii octombrie 2012. Hidroelectrica este menţinută pe lista companiilor pentru care va fi numit un manager privat, termenul pentru această procedură fiind în continuare sfîrşitul lunii decembrie 2011.

Tentativele de fraudă la plata online au scăzut cu 15%

Tentativele de fraudă la plata online în magazinele care utilizează platforma de comerţ electronic ePayment au scăzut cu 15% anul trecut, evoluţie care a dus la evitarea unor pierderi de circa 520.000 euro. "Sistemul anti-fraudă ePayment a protejat magazinele online de pierderi de aproximativ 520.000 de euro, în fiecare lună fiind identificate în medie 400 de tentative de fraudă", se arată într-un comunicat al ePayment. Mai mult, la numărul tentativelor de fraudă identificate automat sau manual de către specialiştii companiei se adaugă un număr mediu de peste 15.000 de incidente de plată procesate de către operatorii companiei în 2011. "Timpul mediu de răspuns pentru preluarea unui astfel de incident este de 25 de secunde, iar volumul tranzacţiilor care au fost recuperate astfel de către departamentul suport pentru clienţii ePayment se ridică la alţi 520.000 euro in 2011", se mai spune în comunicat. Principalele tipuri de incidente întîlnite de către operatorii de la ePayment Hotline în 2011 au fost legate de neautorizarea unei tranzacţii online (introducerea greşită a datelor de card, fonduri insuficiente, banca refuză tranzacţia, cardul are o limită de sumă pentru tranzacţii online etc.). De asemenea, au existat incidente legate de sistemul 3D Secure (cum se stabileşte parola sau cu cine? cum funcţionează?) şi de comanda/plata online a produselor şi serviciilor (verificarea detaliilor din comandă, clientul doreşte să se asigure că plata este finalizată etc.) "În ceea ce priveşte tentativele de fraudă, domeniile cele mai interesante pentru cei care au încercat să păcălească vigilenţa sistemului de securitate ePayment au fost telecom - 41%, servicii turistice - 22% şi alte servicii - 13%", se mai spune în comunicat. Cele mai puţin predispuse domenii la încercările de fraudare au fost retail IT&C, divertisment şi plata de utilităţi, fiecare dintre ele însumînd între 1 si 4% din totalul încercărilor de fraudă. Cardurile folosite în tentativele de fraudă sînt emise în proporţie de 38% din Statele Unite, 21% din Romania, 10% din Italia, 10% din Marea Britanie. Restul cardurilor folosite în încercările de a depăşi sistemul de securitate ePayment au fost emise din Franţa, Australia, Germania, Brazilia şi Canada. În urma localizării persoanelor care au efectuat tentativele de fraudă a reieşit că aceştia provin din Romania - 24%, Statele Unite - 33%, Italia - 8%, Marea Britanie - 7% şi din alte ţări precum Franţa, Brazilia, Spania, Germania şi Columbia.

Codul sursă al Norton a fost furat de hackeri

Codul sursă al softurilor de securitate Norton dezvoltate de Symantec a fost furat de hackeri în urma infiltrării în sistemele companiei în 2006, a anunţat cel mai mare producător de antiviruşi, transmite Reuters. Symantec a corectat astfel poziţia adoptată la apariţia iniţială a informaţiilor privind furtul codului sursă al aplicaţiilor de securitate Norton, cînd reprezentanţii companiei au declarat că hackerii au sustras datele de la un terţ. Codul sursă pentru un software reprezintă echivalentul proiectului ingineresc pentru o construcţie şi conţine informaţii prin care programatorii explică anumite elemente ale structurii aplicaţiei. Hackerii au obţinut codul sursă al aplicaţiilor Norton Antivirus Corporate Edition, Norton Internet Security, Norton Utilities, Norton GoBank şi pcAnywhere, a declarat purtătorul de cuvînt al Symantec, Cris Paden. Săptămîna trecută, hackerii au postat pe internet codul sursă al unei versiuni din 2006 a Norton Utilities şi au ameninţat că vor să publice în cîteva zile codul softurilor antivirus ale Symantec. Compania nu a explicat de ce informaţiile au devenit publice atît de tîrziu. Codurile sursă reprezintă "bijuteriile coroanei" pentu dezvoltatorii de software şi sînt păzite cu stricteţe de companii, notează Reuters. Reprezentanţii companiei precizează că hackerii au intrat în posesia unor informaţii mai vechi, datînd din anul 2006, care nu reprezintă o ameninţare pentu clienţii care folosesc versiuni actuale ale softurilor Symantec. Analiştii de specialitate avertizează însă că clienţii ar trebui să fie îngrijoraţi, deoarece hackerii pot folosi datele furate pentru a găsi breşe în softurile de securitate Norton.

Banca Mondială: Austria va sugruma creditarea în Europa de Est

Ţările cu o prezenţă austriacă semnificativă în sectorul bancar, precum Romania, cu un sistem financiar vulnerabil la criza din zona euro, s-ar putea confrunta cu deteriorarea puternică a condiţiilor de finanţare în urma directivei autorităţilor de la Viena privind expunerea băncilor în Est. "Într-adevăr, băncile austriece au fost îndrumate de autorităţile locale să limiteze creditarea viitoare către subsidiarele din regiune. În funcţie de cît de obligatorie se va dovedi această directivă, ea ar putea constrînge semnificativ condiţiile de finanţare în Albania, Bosnia-Herţegovina şi Romania - ţări unde băncile austriece sînt foarte active", se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Banca centrală a Austriei şi FMA, autoritatea care reglementează piaţa financiară locală, au publicat în noiembrie un set de îndrumări pentru băncile cu afaceri internaţionale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria. Autorităţile de la Viena au cerut astfel băncilor să-şi limiteze expunerea pe Europa de Est, pentru a reduce gradul de risc, asigurîndu-se că creditarea viitoare efectuată de subsidiarele din regiune nu va depăşi 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe fiecare piaţă. Practic, autorităţile austriece vor să reducă la minimum liniile de finanţare acordate de grupurile bancare din Austria subsidiarelor din regiune. Subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru a finanţa creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite şi depozite din mai multe ţări, precum Letonia (240%), Lituania (129%), Romania (127%) şi Rusia (121%), notează Banca Mondială. În plus, o mare parte din liniile de credit acordate de băncile-mamă au fost pe termen scurt şi pot fi reduse cu uşurinţă, prin măsuri simple ca refuzul de a le rostogoli sau a le refinanţa, observă experţii instituţiei de la Washington. "Astfel, aceste ţări sînt extrem de vulnerabile la întreruperea creditării de către băncile europene", avertizează BM, precizînd însă că, pînă acum, procesul de deleveraging (dezintermediere) a fost "ordonat". BM este îngrijorată însă de impactul măsurilor propuse de Austria asupra economiilor din regiune. "Un eveniment îngrijorător este că supraveghetorii bancari din Austria au îndrumat băncile austriece să limiteze creditarea către subsidiarele din Europa Centrală şi de Est, în timp ce mai multe bănci din Europa dezvoltată şi-au anunţat în mod independent intenţia de a reduce operaţiunile din Europa şi Asia Centrală", se spune în raportul BM. Instituţia observă că pieţele au început deja să tranzacţioneze în funcţie de riscurile presupuse de aceşti factori.

Visa: Valoarea taxelor plătite cu cardul s-a dublat

Valoarea taxelor şi impozitelor plătite cu cardul a fost de 69,4 milioane de lei în primele 11 luni din 2011, nivel aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor raportate de băncile din Romania membre ale Visa Europe. Astfel, în perioada analizată au fost realizate 204.000 de tranzacţii de plată a taxelor şi ipozitelor cu cardul, de 1,7 ori mai multe decît în 2010, se arată într-un comunicat al Visa Europe. Valoarea medie a unei taxe locale achitate prin card a crescut de la 301 lei în primele 11 luni din 2010 la 340 lei anul trecut. În prezent, posesorii de carduri Visa pot plăti taxele şi impozitele cu cardul la POS-urile instalate la ghişeele administraţiilor fiscale în 145 de localităţi şi pe internet în 36 oraşe. Reţeaua de localităţi care acceptă plata prin card a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care această posibilitate era oferită doar de 30 de localităţi prin POS şi 5 online în anul 2009.  Visa Europe desfăşoară împreună cu băncile membre din Romania, în perioada ianuarie-martie 2012, pentru al treilea an consecutiv, o campanie naţională de promovare a utilizării cardului pentru plata taxelor şi impozitelor locale.

Cofondatorul Yahoo Jerry Yang părăseşte compania

Cofondatorul Yahoo Jerry Yang a demisionat din toate funcţiile ocupate, inclusiv din Consiliul de Adminsitraţie, decizie aplaudată de acţionari, care l-au criticat pentru că a împiedicat mai multe investiţii care ar fi putut revigora compania, inclusiv vînzarea către Microsoft, transmite Reuters. Plecarea surprinzătoare a lui Yang survine la două săptămîni după numirea lui Scott Thompson ca director general al Yahoo, cu mandatul de a readuce compania la "gloria" de la sfîrşitul anilor '90. Investitorii de pe Wall Street consideră că demisia lui Yang facilitează atragerea unei injecţii semnificative de capital de la fonduri de investiţii, sau un acord pentru vînzarea participaţiei de 40% deşinută la grupul chinez Alibaba. "Toată lumea va presupune că acum este mai probabilă o înţelegere cu partenerii din Asia. Acţionarii consideră că Jerry era mai concentrat pe reconstruirea Yahoo, şi nu pe maximizarea cîştigului acţionarilor pe termen scurt", comentează analistul Ben Schacter de la banca de investiţii Macquarie. Yang rupe toate legăturile cu compania pe care a fondat-o în 1995, după ce a fost criticat dur de investitori pentru modul în care a administrat Yahoo.

Treichl: Era creditării fără restricţii pentru state s-a încheiat

Era creditării nerestricţionate pentru state şi municipalităţi s-a încheiat, iar acum a venit vremea socotelilor după probleme create începînd de acum 30 de ani, a declarat directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl, citat de Bloomberg. Ţările din Europa Centrală şi de Est sînt într-o poziţie mai bună să depăşească actuala criză din zona euro, "întrucît în realitate sistemul financiar din regiune este destul de sănătos", a spus Treichl, miercuri, la Praga. Problemele economice şi politice ale Ungariei au un impact "negativ asupra regiunii", însă autorităţile de la Budapesta pot redobîndi încrederea investitorilor în circa un an dacă fac schimbări, inclusiv o înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional, a spus el. În Grecia, iniţiativele private de a rezolva criza datoriilor ţării "vor avea probabil nevoie de foarte mult noroc", a adăugat directorul Erste. Retrogradarea Austriei de către S&P ar putea determina o decizie similară în cazul grupului Erste, însă efectul asupra grupului financiar ar fi redus. Erste va ajunge la o rată de adecvare a capitalului de 9% pînă în iunie, dacă nu se întîmplă ceva care să împiedice acest proces, a afirmat Treichl.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.