Economic

Coloana de stiri economice: Luptă în trei pentru intermedierea listării Romgaz

Ziarul de Vrancea
16 ian 2012 704 vizualizări
Trei consorţii din care fac parte mari grupuri financiare - JP Morgan, Goldman Sachs şi Citibank - şi firme de brokeraj au depus luni la sediul OPSPI oferte pentru listarea Romgaz la Bursă, cea mai mare ofertă publică iniţială derulată în Romania.

Un consorţiu este format din Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeiesen Capital&Investment şi Intercapital Invest, în calitate de subcontractor, pentru că firma a mai participat cu BCR la oferta de la Transelectrica şi existau nişte restricţii prevăzute în caietul de sarcini. O a doua ofertă a fost înaintată de consorţiul format din JP Morgan - UniCredit CAIB - Alpha Finance - Alpha Bank-BT Securities, iar a treia a fost depusă de Citibank - Societe Generale - BRD şi ING Bank. Termenul pentru depunerea ofertelor privind vînzarea a 15% din acţiunile Romgaz a expirat luni, 16 ianuarie, ora 10:00. Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Florin-Laurenţiu Vlădan, spunea la mijlocul lunii decembrie că oferta ar putea fi lansată în iunie sau în luna septembrie 2012. Potrivit scrisorii de intenţie convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional la ultimele negocieri, din toamna acestui an, procedurile de listare pe Bursă a Romgaz vor fi încheiate pînă la sfîrşitul lunii iunie. Oferta iniţială de la Romgaz va fi cea mai mare din istoria BVB, analiştii considerînd că statul ar putea încasa aproximativ 300 milioane euro. Ministerul Economiei controlează un pachet de 85% din acţiunile Romgaz, iar Fondul Proprietatea (FP) are 15% din titluri. Romgaz are un capital social de 383 milioane lei, divizat în 38,3 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei. Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional să vîndă acţiuni reprezentînd 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cîte cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom, o participaţie de 20% din CFR Marfă şi pînă la 20% din Tarom. Pentru Transelectrica şi Tarom au fost selectaţi deja intermediarii, iar ofertele ar urma să fie lansate în februarie şi, respectiv, pînă la finalul lunii aprilie. Operaţiunea de la Transelectrica va fi intermediată de consorţiul format din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital, iar oferta de la Tarom va fi asistată de firmele de brokeraj Carpatica Invest şi Swiss Capital. Cele două consorţii au depus, dealtfel, şi singurele oferte pentru selecţia intermediarului. Şi în cazul Transgaz, statul a primit o singură ofertă, de la consorţiul format din Raiffeisen Capital & Investment, BT Securities şi firma cehă de brokeraj Wood& Co., însă nu a anunţat dacă oferta va fi intermediată de acest sindicat. Oferta ar urma să se deruleze în perioada martie-aprilie.

Trei bănci au împrumutat 824 milioane euro de la BNR

Banca Naţională a Romaniei (BNR) a împrumutat luni trei bănci cu 3,56 miliarde de lei (824 milioane de euro), pentru şapte zile, printr-o licitaţie repo, la dobînda de politică monetară, de 5,75% pe an. Prin operaţiunile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat. Dealerii vehiculează aceleaşi ipoteze ca la licitaţiile precedente, şi anume că o parte din fonduri au fost atrase de unele bănci locale care finanţează la rîndul lor Ministerul Finanţelor, la randamente în scădere, şi că unele instituţii de credit sînt în imposibilitatea de a accesa împrumuturi din piaţă.  Săptămîna trecută, patru bănci au atras 3,353 miliarde de lei (770 milioane de euro) de la BNR, tot pentru şapte zile. Începînd din 17 octombrie, BNR a organizat în fiecare săptămînă cîte o licitaţie repo, prin care a acordat împrumuturi băncilor. Pe piaţa monetară, randamentele afişate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămînă se situau la 2,44 - 2,94%. Surplusul de lichiditate este explicat de dealeri şi prin faptul că mulţi dealeri primari nu au participat la unele licitaţii din lunile precedente de la Ministerul Finanţelor, aceastea fiind susţinute doar de un număr restrîns de băncile locale. Trezoreria va scoate luni la vînzare certificate cu scadenţa la un an, prin care vrea să atragă 1,5 miliarde de lei.

Mersul Trenurilor, disponibil şi în varianta pentru mobil

Mersul Trenurilor poate fi consultat on-line începînd de luni şi în varianta pentru telefonul mobil, folosind adresa m.cfrcalatori.ro, unde este disponibilă aplicaţia pentru vizualizarea informaţiilor. "Prin această aplicaţie se pot obţine informaţii despre Mersul Trenurilor într-un format adecvat pentru aparate mobile, cu un transfer mai mic de date, ceea ce duce implicit la o accesare mai rapidă a Mersului Trenurilor CFR Călători", se arată într-un comunicat al CFR Călători. Dacă utilizatorul doreşte să revină din această aplicaţie la site-ul CFR Călători, trebuie să utilizeze butonul "Desktop" poziţionat pe bara din josul paginii. Aplicaţia poate fi accesată şi prin butonul "Mersul Trenurilor pentru mobil" de pe site-ul companiei.

Un important industriaş german ia în calcul ieşirea din zona euro

Germania ar trebui să ia în calcul ieşirea din zona euro, dacă încercările de impunere a unei discipline fiscale stricte vor eşua, a declarat directorul general al grupului Linde, Wolfgang Reitzle, pentru Der Spiegel, preluată de Reuters. "Mă tem că dorinţa ţărilor aflate în criză să se reformeze va dispăra dacă Banca Centrală Europeană va fi nevoită să intervină în final. Dacă nu reuşim să disciplinăm ţările aflate în criză, Germania trebuie să iasă", consideră şeful Linde, companie care produce gaze industriale, prezentă şi în Romania. Dacă guvernul va cere germanilor să plătească taxe de 50% din venituri pentru a finanţa alte ţări, electoratul nu va mai susţine măsurile, a afirmat Reitzle. Deşi un scenariu indezirabil, el crede că industria germană ar supravieţui trecerii la o nouă monedă. "Desigur că va conduce la aprecierea în valoare a noii monede, fie ea marca germană sau ceva de tipul nord-euro. Dar se va aprecia mai puţin decît se tem unii. Deşi ar conduce la şomaj mai ridicat în Germania odată cu scăderae exporturilor, vor creşte presiunile să devenim mai competitivi", consideră omul de afaceri. Reitzle a adăugat că zona euro nu se va destrăma complet, însă Grecia nu mai este într-o poziţie din care îşi poate asigura serviciul datoriilor.

Exporturile de bijuterii ale Italiei lovite puternic de criză

Exporturile de bijuterii din Italia, cel mai mare producător şi exportator din Europa, au coborît anul trecut cu peste 10% şi se vor reduce din nou în 2012, din cauza scăderii cererii în contextul încetinirii activităţii economice mondiale, potrivit oficialilor din industrie, citaţi de Reuters. "Este criză. Lumea are mai puţini banii, unii îşi pierd locurile de muncă. Primul lucru la care renunţă este cumpărarea de bijuterii. 2012 va fi nu an foarte dificil", a declarat Licia Mattioli, preşedinte al Federorafi, federaţia italiană a producătorilor de bijuterii. Cererea de aur destinat producţiei de bijuterii, unul dintre principalii indicatori pentru piaţa mondială a metalelor preţioase, este în scădere puternică. Industria italiană a bijuteriilor, care vinde la export circa 70% din producţie, şi-a pierdut în ultimii ani statutul de jucător dominant la nivel mondial din cauza concurenţei dure din China, India şi Turcia. Criza economică din 2008 şi 2009 şi criza datoriilor de stat şi-au lăsat de asemenea amprenta asupra vînzărilor de bijuterii, arată patronatul italian, precum şi creşterea preţului aurului, care a influenţat atît costurile producătorilor, cît şi cererea.

Naufragiul Costa Concordia va costa asigurătorii 405 milioane euro

Naufragiul vasului de croazieră Costa Concordia ar putea costa asigurătorii circa 405 milioane euro (512 milioane dolari), au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei, iar compania Carnivale, operatorul navei, va cheltui 95 milioane de dolari în urma incidentului. Costa Concordia era asigurată de mai multe companii, inclusiv Assicurazioni Generali, RSA Insurance şi XL Group. Cele trei companii sînt expuse la posibile costuri de 405 milioane de euro în urma dezastrului, potrivit surselor citate, iar compania de reasigurare Hannover Re a anunţat că va înregistra o "pierdere majoră" de peste 10 milioane euro. "În privinţa daunelor materiale, va fi una dintre cele mai costisitoare poliţe. însă în cazul unor astfel de accidente, pierderile reale pentru industria asigurărilor vin odată ce apar răniţi şi morţi", comentează Eamonn Flanagan, analist de asigurări la Shore Capital Group. Costa Concordia a naufragiat vineri în apropiere de insula Giglio din vestu Italiei, cu 3.200 de pasageri şi 1.000 de membri ai echipajului la bord, după ce s-a ciocnit de o stîncă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.