Coloana de stiri economice: Acţiunile Fondului Proprietatea, la cota de avarie
Evoluţia pieţei a fost marcată în această săptămînă de scăderi uşoare şi de volume reduse de tranzacţionare, în condiţiile în care cei mai mulţi investitori au plecat deja în vacanţa de iarnă. În primele minute ale şedinţei de joi au fost realizate tranzacţii cu acţiuni emise de doar 11 companii din cele 79 de societăţi listate pe primele trei categorii şi la secţiunea "Internaţinoale". Operaţiunile au însumat numai 165.000 de lei (38.000 de euro), cu puţin peste rulajul de la debutul şedinţei anterioare, de 155.000 de lei (36.000 de euro). La ora 10:15, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în stagnare, iar indicele BET-FI avansa cu 0,42%. BET-FI reflectă evoluţia titlurilor celor cinci SIF-uri şi a acţiunilor Fondului Proprietatea. Cu acţiunile companiilor din sectorul energetic nu a fost realizată nicio tranzacţie, astfel că indicele BET-NG a rămas la nivelul de la finalul sesiunii de miercuri. După primele minute, indicele extins al Bursei, BET-XT, era în creştere cu numai 0,17%. Indicele include primele 25 de titluri în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Acţiunile FP au scăzut cu 0,45%, pe un rulaj de doar 42.000 de lei. Cel mai recent transfer cu titlurile Fondului Proprietatea a fost realizat la 0,4185 lei, preţ cu numai 0,82% peste cotaţia minimă înregistrată de la listarea la Bursă, de 0,4151 lei/acţiune. Cotaţia minimă atinsă pe bursă a fost înregistrată în şedinţa din 28 noiembrie. Bursele vest-europene au deschis sesiunea de joi în creştere cu pînă la 0,5%, însă şi pe aceste pieţe rulajele au fost reduse. Investitorii sînt optimişti în ceea ce priveşte rezultatele licitaţie pentru vînzare de titluri de stat pe termen lung pe care o va lansa joi Italia.
Închirierile de birouri pentru relocare au crescut simţitor
Numărul închirierilor de spaţii de birouri în vederea relocării au crescut în acest an, depăşind 70% din totalul tranzacţiilor, în timp ce ponderea renegocierilor sau a reînnoirilor de contracte s-a redus, companiile reluîndu-şi în acest an planurile de extindere, potrivit firmei Esop. Datele companiei de consultanţă, specializată pe segmentul spaţiilor de birouri, arată că 72% din tranzacţiile realizate în acest an au fost de relocare într-un sediu nou, faţă de 60% în 2010, în timp ce ponderea tranzacţiilor de renegociere sau reînnoire de contracte a scăzut la 14%, de la 22% în 2010. "Aceste evoluţii au la bază o reluare a mişcării în piaţă. Dacă în 2010 accentul cădea pe reducerea costurilor şi conservarea stărilor de fapt, fără planuri de expansiune sau upgrade al imaginii pe termen apropiat şi mediu, în 2011 companiile au început să manifeste nevoi de spaţiu de extindere sau de imagine mai ridicată", a declarat, într-un comunicat, Alexandru Petrescu, managing partener Esop. Totodată, anul 2011 a marcat creştere cu aproximativ 18% a suprafeţei medii tranzacţionate, la 1.227 metri pătraţi, de la 1.040 metri pătraţi în 2010. "S-a reluat în piaţă procesul de înfiinţare de companii noi, fie ele locale sau filiale ale unor companii străine, redeschizîndu-se practic în piaţă un canal important de alimentare a cererii. De asemenea, s-a modificat uşor profilul spaţiului căutat de chiriaşi. Dacă în 2010 criteriul determinant în alegerea sediului a fost chiria, preferinţele chiriaşilor în 2011 s-au mutat pe spaţiile care au oferit un raport calitate-preţ cît mai avantajos", se arată în comunicat. În contextul creşterii cererii pentru spaţiile care oferă cel mai bun raport calitate-preţ, în 2011 a avut loc o reducere a stocului de astfel de spaţii, mai accentuat în a doua parte a anului, şi în special pe segmentul birourilor în vile. Practic, vilele pretabile pentru birouri au devenit tot mai rare în piaţă, aspect care a condus la o creştere a preţului mediu de tranzacţionare cu 11,38%, de la 8,52 euro/mp în 2010, la 9,49 euro/mp în 2011.
Ce contracte a reuşit să rezilieze Hidroelectrica
Hidroelectrica a reziliat contractele directe de vînzare a energiei pe care le avea cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov, iar compania Luxten Lightning a renunţat la acord "din motive de imagine", au declarat surse din compania de stat. SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov cumpărau cantităţi mici de energie, la preţuri printre cele mai ridicate practicate de Hidroelctrica la contractele bilaterale. Chiar şi aşa, preţurile sînt de aproape două ori mai mici comparativ cu tarifele obţinute pe bursa OPCOM. Ministrul Economiei, Ion Ariton, a transmis joi presei un raport de activitate pentru anul 2011 în care arară că Hidroelectrica a reziliat patru contracte. "În urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI, la jumătatea lunii decembrie am dispus trimiterea de notificări de reziliere a contractelor la primul termen posibil către toţi beneficiarii de contracte bilaterale. Patru dintre acestea au fost reziliate", arată Ariton, fără să ofere detalii. Ministrul Economiei spune, în raport, că "una dintre principalele preocupări în domeniul energetic" a fost identificarea unor soluţii pentru rezilierea sau renegocierea contractelor bilaterale ale Hidroelectrica. Compania a fost afectată masiv de seceta din a doua parte a anului, fiind obligată, la sfîrşitul lunii septembrie, să activeze clauza de forţă majoră, care i-a permis să reducă livrările de energie pentru toate contractele. "Ca urmare a secetei prelungite, în luna septembrie am dispus instituirea situaţiei de forţă majoră, ceea ce a permis companiei să livreze exact atîta energie cît a produs. în paralel, am trimis documentaţia la Direcţia Generală Competitivitate a Comisie Europene în vederea identificării consolidării unei soluţii juridice pentru rezilierea tuturor contractelor", potrivit lui Ariton. Hidroelectrica a notificat în urmă cu două săptămîni toţi beneficiarii de contracte directe că are intenţia să rezilieze acordurile "la primul termen posibil". Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începînd din anii 2.000, iar jumătate dintre acorduri au fost preluingite pînă în 2018. Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries). În 2006, Ministerul Economiei a anunţat că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai tîrziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să prezinte public modul în care se vinde energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat. În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vînzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.
Poşta Romană este în căutare de lichidităţi
Compania Naţională Poşta Romană (CNPR) va organiza în luna februarie o licitaţie pentru contractarea unei linii de credit de 100 milioane de lei (23,3 milioane euro) pentru trei ani, finanţare necesară pentru asigurarea capitalului de lucru. Compania estimează la 24,5 milioane de lei costurile pentru achitarea împrumutului. Ofertanţii vor depune o garanţia de participare de 367.000 lei, la care se adaugă una de bună execuţie în cuantum de 10% din valoarea de atribuire a contractului. Creditul va fi rambursat din surse proprii ale companiei. În luna iunie a acestui an, Poşta a semnat cu Banca Comercială Romană un contract pentru o linie de credit de 40 milioane de lei (aproape 10 milioane de euro), tot pentru finanţarea capitalului de lucru. Valoarea contractului este la 2,1 milioane de lei, iar rambursarea creditului se va face în 12 luni. CNPR este cel mai mare operator poştal din Romania, fiind controlat de Ministerul Comunicaţiilor - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.
Danemarca s-a împrumutat la dobînzi negative
Danemarca a obţinut ieri pentru prima dată dobînzi negative pe piaţă în cadrul unor emisiuni de obligaţiuni, situaţia reflectînd tensiunile tot mai ridicate din sistemul financiar, care determină băncile şi ceilalţi jucători să caute investiţii sigure în afara zonei euro, transmite Reuters. Banca centrală de la Copenhaga a anunţat că a plasat pe piaţă titluri de trezorerie cu maturitatea la trei, şase şi nouă luni în valoare totală de 2,32 miliarde coroane daneze (aproximativ 312 milioane euro). Bondurile cu maturităţi mai scurte au fost însoţite de dobînzi negative. Astfel, randamentul titlurilor cu scadenţa pe 1 martie a fost de -0,21%, iar rata la şase luni a fost de -0,07%. Investitorii au acceptat o dobîndă de numai 0,03% pentru titlurile cu maturitatea pe 3 septembrie 2012. Şeful departamentului de management al datoriei de stat de la banca centrală daneză, Ove Jensen, a precizat că randamentele obligaţiunilor pe pieţele secundare sînt negative încă din noiembrie, însă licitaţia de joi este prima cu dobînzi negative. Licitaţia a fost suprasubscrisă de 2,8 ori.
Electrica vrea să ridice un parc eolian
Furnizorul de energie Electrica SA intenţionează să împrumute pînă la 70 milioane de euro pentru finanţarea construcţiei unui parc eolian în localitatea Frumuşiţa, judeţul Galaţi. Compania va selecta banca de la care va lua creditul în urma unei negocieri programate pentru 3 februarie, se arată într-un anunţ al companiei de stat. Electrica intenţionează să construiască un parc eolian şi la Chirnogeni, în judeţul Constanţa. Prin construcţia celor două parcuri eoliene Electrica va deveni o companie energetică integrată, cu operaţiuni de producţie, distribuţie şi furnizare a electricităţii. Compania este deţinută destat, prin Ministerul Economiei.
