Coloana de stiri economice:Piaţa neagră a ţigărilor a început să se umfle din nou
În ianuarie 2010 contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinţă a creşterilor masive ale accizei la ţigarete. Ulterior, comerţul ilegal cu ţigarete a început să scadă, astfel încît în martie 2011 se situa la sub 15%, iar în mai la 11,8%, conform sursei citate. Contrabanda a crescut în iulie la 15,7% din piaţă, în septembrie a scăzut din nou la 11,8%, pentru ca în noiembrie să revină la nivelul anterior. Rezultă astfel o medie pe 2011 de 15,2%. "Este vorba, totuşi, despre o creştere de peste trei puncte procentuale în două luni. Aceasta ar putea fi cauzată de sezonalitate, de aşteptările legate de sfîrşitul de an, precum şi de îngrijorarea populaţiei referitoare la adîncirea crizei economice, coroborată cu sporirea cheltuielilor în perioada de iarnă. Ar mai trebui adăugat că, în timp ce inventivitatea contrabandiştilor este inepuizabilă-acum se transportă ţigaretele ilegal şi cu deltaplanul sau pe sub apă-bugetele alocate de instituţiile competente ale statului pentru combaterea contrabandei, precum şi numărul lucrătorilor vamali şi ai Poliţiei de Frontieră s-au redus substanţial. A apărut şi o nouă tendinţă semnalată de autorităţi: din ce în ce mai multe ţigarete ieftine pătrund în spaţiul comunitar, inclusiv în Romania, prin Grecia", a declarat într-un comunicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI Romania. Adrian Popa, Director Corporate Affairs & Communications la BAT Romania, a afirmat că speră să nu fie vorba despre o intrare pe un trend ascendent, ci despre o majorare temporară a nivelului contrabandei, determinată de factori conjuncturali. "Pentru ca piaţa neagră să scadă din nou este nevoie ca autorităţile să continue eforturile de combatere a comertului ilicit, care au dat rezultate pînă acum. Totodată, calendarul de creştere a accizelor, care reprezintă un element de coerenţă şi normalitate pentru industria tutunului, este necesar să fie menţinut şi pe viitor în forma actuală, indiferent de contextul economic. Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro", a spus Popa.
Ca să treacă mai uşor criza romanii cumpără mai puţin şi mai ieftin
Peste 70% dintre romani şi-au redus consumul sau au apelat la produse mai ieftine, în acest an, resimţind efectele crizei economice, potrivit unui studiu realizat de Mednet Marketing Research Center. Chiar dacă în perioada februarie-decembrie 2011 a scăzut procentul celor care declară că sînt afectaţi de criză în mare şi foarte mare măsură, de la 53,2% în februarie 2011 la 42,8% în decembrie, studiul arată că la nivel perceptiv criza este prezentă în continuare în vieţile romanilor, se arată într-un comunicat al Mednet. Efectele crizei asupra familiilor respondenţilor se referă la creşterea preturilor (59%), reducerea salariului sau a cîştigurilor salariale (47,9%), pierderea locului de muncă (18,6%), creşterea ratelor la credite din cauza devalorizării leului (15%) şi pierderea sau diminuarea beneficiilor extra-salariale (13,8%). De asemenea, criza economică are în continuare impact asupra comportamentului de consum al romanilor. În acest context, studiul arată că deşi bazinul celor care nu şi-au modificat comportamentul de consum este relativ stabil de la un an la altul (22,5% în 2011 faţă de 22,8% în 2010) 72,2% şi-au redus consumul sau au apelat la produse mai ieftine (46,3% au cumpărat aceleaşi produse, dar în cantitate mai mică, 10% au cumpărat produse mai ieftine, dar în aceeaşi cantitate, iar 15,9% au cumpărat produse mai ieftine şi în cantitate mai mică). Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada 7 - 12 decembrie 2011. Mednet Marketing Research Center activează în domeniul cercetării de piaţă din anul 2000, fiind membră ESOMAR (The World Association for Research Professionals) şi SORMA (Societatea Romană de Marketing şi Cercetarea Opiniei Publice).
Şeful BCE avertizează asupra costurilor ridicate ale destrămării zonei euro
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, într-un interviu pentru Financial Times (FT), asupra costurilor ridicate ale destrămării uniunii monetare europene şi a încercat să tempereze aşteptările investitorilor privind rolul BCE în combaterea crizei. Draghi a încălcat, în interviul pentru FT, primul de la instalarea în funcţie în noiembrie, unul dintre tabuurile şefilor BCE, de a nu lua în calcul o destrămare a zonei euro. Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul său, Jean-Claude Trichet, l-a descris pur şi simplu ca "absurd", scoate în evidenţă mizele ridicate ale crizei. Ţările care ar părăsi uniunea monetară ar avea de înfruntat dificultăţi eonomice şi mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii rămaşi în zona euro, legislaţia UE ar fi încălcată, iar despre astfel de situaţii "nu poţi să ştii unde conduc", a adăugat el. Statele care ar abandona euro şi şi-ar deprecia propria monedă ar crea o inflaţie "accelerată" şi nu ar scăpa de nevoia de a face reforme structurale, însă dintr-o poziţie economică mult mai slabă, a declarat şeful BCE pentru FT. Pentru a lupta împotriva crizei, Draghi a subliniat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE pentru consolidarea băncilor europene, între care şi prima ofertă nelimitată de împrumuturi pe trei ani, programată săptămîna aceasta. Bancherul a subliniat, însă, că politicienii trebuie să conducă iniţiativa de a restabili încrederea investitorilor în finanţele zonei euro, asigurînd diciplina fiscală şi activarea tuturor atribuţiilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară. BCE va putea acţiona ca agent al fondului european în operaţiunile de pe pieţele financiare din ianuarie, accelerînd implementarea acestuia, a spus Draghi. Preşedintele BCE şi-a exprimat speranţa ca resursele fondului să fie suplimentate după o revizuire în martie. "Cred că dacă poate dovedi că este util în actuala formă, acordul pentru creşterea capacităţii va fi mai puternic", a spus el. Draghi a fost, însă, precaut în a comenta în detaliu despre programul BCE de achiziţie de obligaţiuni, prin care instituţia a cumpărat titluri, în principal ale statelor din sudul Europei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro începînd din mai anul trecut.
Moody's a plasat ratingurile BRD sub evaluare
Moody's a plasat sub evaluare pentru o posibilă retrogradare ratingurile pentru depozitele în monedă locală pe termen lung şi scurt ale BRD - Groupe Societe Generale, aflate la nivelurile Baa2, respectiv Prime-2, în urma coborîrii ratingului băncii-mamă. Agenţia a retrogradat, pe 9 decembrie, ratingurile celor mai mari bănci franceze, BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, acuzînd probleme de finanţare şi deteriorarea situaţiei economice în contextul crizei datoriilor de stat din zona euro. Ratingul Societe Generale a fost coborît la A1. În urma acestei decizii, Moody's a prezentat luni mai multe acţiuni vizînd ratingurile subsidiarelor Societe Generale din Cehia, Grecia, Romania şi Rusia. Cu excepţia Komercni Banka (Cehia) şi DeltaCredit (Rusia), ale căror ratinguri au fost coborîte, subsidiarele vizate au fost puse sub evaluare pentru o posibilă retrogradare. Instituţiile vizate sînt BRD, General Bank of Greece (Grecia), numită şi Geniki, Rosbank, Rusfinance şi DeltaCredit (Rusia) şi Komercni Banka. "Principalul motiv care a determinat evaluarea ratingurilor Geniki, BRD, Rosbank, Rusfinance şi DeltaCredit este retrogradarea ratingurilor Societe Generale. În procesul de evaluare, Moody's va ţine cont de potenţialul impact al reducerii ratingului băncii-mamă asupra subsidiarelor, precum şi de opinia agenţiei privind încadrarea strategică a acestor operaţiuni în grup, de amploarea şi natura legăturilor financiare dintre ele", se spune într-un comunicat transmis luni de Moody's.
Un prinţ saudit a cumpărat acţiuni Twitter de 300 milioane de dolari
Prinţul saudit Alwaleed bin Talal, miliardar cu acţiuni la unele dintre cele mai importante companii din lume, a anunţat luni că a cumpărat o participaţie în valoare de 300 milioane de dolari la Twitter, extinzîndu-şi prezenţa în industria media, transmite Reuters. Alwaleed, nepot al regelui saudit cu o avere personală estimată de Forbes în martie la puţin sub 20 miliarde de dolari, deţinea deja 7% din acţiunile News Corp şi vrea să înfiinţeze propriul canal de ştiri. Cumpărarea participaţiei la Twitter parteneiat de către Alwaleed şi fondul său de investiţii, Kingdom Holding Co, a rezultat în urma unor negocieri care au durat "cîteva luni", potrivit unui comunicat al Kingdom. Acţiunile fondului au urcat cu 5,7% pe bursa saudită, piaţa salutînd investiţiile într-un sector aflat în creştere fulminantă. Valoarea de piaţă a Twitter a fost estimată recent de mai mulţi analişti la 8 miliarde de dolari, astfel că participaţia preluată de Alwaleed şi fondul său de investiţii s-ar ridica la 3,75%. Investitorii aşteaptă cu nerăbdare listarea la bursă a reţelelor de socializare, precum Facebook şi Twitter. Twitter a precizat în septembrie că nu se grăbeşte să deruleze oferta publică iniţială, după ce a atras în vară finanţare de 400 milioane de dolari de la mai multe fonduri de capital de risc.
Piaţa auto din Romania a scăzut în primele 11 luni cu 7,1%
Vînzările de vehicule au scăzut în primele 11 luni cu 7,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 103.314 unităţi, iar livrările de autoturisme au înregistrat un declin de 10,5%, la 89.032 unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În noiembrie, comparativ cu luna anterioară, au fost vîndute 11.685 vehicule, cu 10,7% mai multe, şi 10.186 autoturisme, în creştere cu 5,3%. Piaţa vehiculelor comerciale a avansat în perioada analizată cu 22,8%, la 13.507 unităţi, iar în noiembrie faţă de octombrie a crescut cu aproape 26%, la 1.438 de unităţi. În opinia reprezentanţilor APIA, evoluţia pozitivă a vînzărilor vehiculelor comerciale nu este rezultatul unei îmbunătăţiri a situaţiei financiare a firmelor, reprezentînd nevoia de înnoire a flotelor, a căror înlocuire a fost amînată în ultimii ani din cauza crizei economice. În topul celor mai vîndute autoturisme în primele 11 luni primul loc este ocupat de Dacia, cu 29.426 unităţi, urmată de Volkswagen (10.606 unităţi), Renault (8.194 unităţi), Skoda (7.741 unităţi), Ford (6.117 unităţi) şi Opel (4.694 unităţi).
