Coloana de stiri economice: 85% din problemele BCR sînt moştenite
Intre 10% şi 15% din creditele neperformante ale Băncii Comerciale Romane (BCR) sînt legate de fraude cauzate de angajaţi ai băncii şi de persoane din exterior, un motiv cheie fiind "background-ul cultural" al romanilor, a declarat Michael Beitz., Chief Risk Officer al BCR. Înainte de preluarea de către Erste, BCR era descentralizată, fără un control foarte bun de la Bucureşti al sucursalelor, a spus Beitz, în timpul unei conferinţe cu investitorii organizată de grupul austriac Erste. "Circa 85% din problemele pe care le avem acum sînt legate de «moşteniri», iar dacă ne gîndim la cum era organizată BCR înainte de preluare, era foarte descentralizată, ceea ce însemna că nu exista un control real de la centru, de la Bucureşti, referitor la cum se derula creditarea la Iaşi sau Timişoara. Consider că acesta este motivul principal pentru care calitatea activelor este aşa cum este acum", a spus Beitz. Erste a încheiat un acord cu statul roman pentru a prelua BCR la sfîrşitul anului 2005 şi a plătit în anul următor 3,75 miliarde de euro pentru 61,8825% din acţiuni, sumă din care 2,2 miliarde euro au revenit statului şi 1,5 miliarde euro au fost împărţiţi între BERD şi IFC. Întrebat de un analist dacă situaţia BCR este comparabilă cu cea a unei bănci din Suedia care a avut probleme, Beitz a invocat "background-ul cultural" al romanilor ca motiv principal pentru situaţia de la BCR. "Nu aş compara situaţia din Suedia cu cea din Ungaria şi Romania sau Cehia. Intră în scenă şi background-ul cultural şi aş spune că acesta este un motiv cheie", a afirmat reprezentantul BCR. Pe de altă parte, directorul general al Erste, Andreas Treichl a spus că grupul Erste a fost pedepsit de pieţele financiare după achiziţia subsidiarelor din Cehia şi Slovacia, care ulterior s-au dovedit afaceri bune, în timp ce în cazul BCR sancţiunea a venit din realitatea dictată de criză, şi nu dinspre pieţe. "Am fost pedepsiţi puternic în 2000, cînd am cumpărat Ceska Sporitelna. O bancă de stat în faliment într-o locaţie foarte nesigură. O bancă de trei ori cît Erste la momentul respectiv. Au fost oameni care atunci m-au făcut nebun. Cîţiva ani mai tîrziu, reacţia a fost aproape aceeaşi cînd am cumpărat banca din Slovacia. Zece ani mai tîrziu oamenii ne spun: «De ce nu arată tot grupul ca băncile din Cehia şi Slovacia?»”, a spus Treichl. La achiziţia BCR, grupul Erste nu a fost pedepsit de piaţă, dar a fost pedepsit de realitate. "În 2006 am cumpărat BCR. Nu am fost pedepsiţi de pieţe, chiar dacă a fost de departe cea mai scumpă achiziţie pe care am făcut-o. Dar am fost pedepsiţi de realitate. Cînd criza financiară a lovit puternic Europa Centrală şi de Est, achiziţia noastră scumpă s-a transformat într-o acţiune foarte scumpă", a afirmat şeful Erste. BCR ar putea deveni totuşi în timp un model în interiorul grupului. "Poate, cine ştie, în cinci ani, sau mai tîrziu, vor exista investitori care ne vor întreba: «De ce nu arată întreaga voastră bancă precum banca din Romania?»", a mai spus Treichl.
În octombrie, exporturile şi importurile au început să o ia la vale
Exporturile au scăzut cu 1,3% la valori exprimate în lei (2,2% în euro) în octombrie faţă de luna anterioară, iar importurile s-au redus cu 2,2% în lei (3,1% în euro), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna octombrie, exporturile FOB au însumat 17,64 miliarde lei (4,09 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 20,87 miliarde lei (4,83 miliarde euro). Comparativ cu luna octombrie 2010, exporturile au avansat cu 17,3% la valori exprimate în lei (16,2% în euro), iar importurile au crescut cu 14% în lei (12,9% în euro). Deficitul comercial FOB-CIF din luna octombrie a fost de 3,22 miliarde de lei (747,3 milioane euro), mai mic cu 32,8 milioane lei (15,5 milioane euro) faţă de cel înregistrat în luna octombrie 2010. Exporturile FOB realizate în primele zece luni au fost de 158,6 miliarde de lei (37,59 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 190,88 miliarde lei (45,27 miliarde euro euro). Raportat la perioda similară a anului trecut, exporturile au fost mai mari cu 24,1% la valori exprimate în lei (23,5% în euro), iar importurile au crescut cu 19,1% în lei (18,5% în euro). Deficitul comercial FOB-CIF din primele zece luni a fost de 32,28 miliarde de lei (7,68 miliarde euro), mai mic cu 155,7 milioane lei (63,6 milioane euro) decît cel înregistrat în perioada corespunzătoare din 2010. Valoarea schimburilor intracomunitare în intervalul ianuarie-octombrie a fost de 112,86 miliarde de lei (26,75 miliarde euro) la expedieri şi de 137,52 miliarde de lei (32,61 miliarde de euro) la introduceri, reprezentînd 71,2% din total exporturi şi, respectiv, 72% din total importuri. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sînt deţinute de grupele de produse: "maşini şi echipamente de transport" (41,3% la export şi 34,0% la import) şi "alte produse manufacturate" (33,5% la export şi respectiv 30,8% la import). Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea pentru valori în euro a fost determinată de variaţia lunara a cursului monedei naţionale faţă de euro în perioada analizată din anul 2011 comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2010.
Vorbim din ce în ce mai puţin la telefonul fix
Traficul şi durata medie a unui apel prin intermediul telefoniei fixe au scăzut în primul semestru, dar au crescut numărul de linii de acces, numărul de abonaţi şi rata de penetrare a acestui serviciu, potrivit Autorităţi Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Datele, raportate de cei 51 de furnizori activi pe piaţa cu amănuntul, sînt incluse în raportul semestrial de date statistice privind serviciile de telefonie furnizate prin intermediul unor reţele publice terestre cu acces la punct fix sau cu mobilitate limitată pentru prima jumătate a anului 2011. Astfel, numărul de linii de acces a crescut în primele şase luni ale anului 2011 cu 4,1%, ajungînd la 4,89 milioane. în ceea ce priveşte numărul de abonaţi, prima jumătate a anului 2011 a fost marcată de o creştere de 3,6%, după trei semestre consecutive de scădere numărul total al abonaţilor depăşind din nou pragul de patru milioane. O linie de acces este aşa numitul "post telefonic", în timp ce un abonat este persoana fizică sau juridică ce a încheiat un contract cu furnizorul de servicii, potrivit ANCOM. Un singur abonat poate avea instalate mai multe linii de acces, fiecare cu numărul său de telefon. Rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de locuitori (calculată ca raport între numărul total de linii de acces şi numărul de locuitori ai Romaniei) a ajuns la 22,8%, în timp ce rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de gospodării (calculată ca raport între numărul de linii de acces furnizate persoanelor fizice şi numărul de gospodării din Romania) a crescut la 52,2%. Din cele 4,89 de milioane de linii de acces la telefonia fixă, 3,82 milioane sînt instalate abonaţilor persoane fizice (în creştere cu 3,4% faţă de cea de a doua jumătate a anului 2010), în timp ce 1,07 milioane de linii de acces sînt instalate la abonaţi persoane juridice (în plus cu 6,8% faţă de semestrul al doilea din 2010). În acelaşi timp, volumul de trafic realizat de către utilizatorii finali prin intermediul reţelelor publice fixe de telefonie a înregistrat o scădere de 6,7%, ajungînd la 3,2 miliarde minute. Astfel, traficul de voce în reţelele fixe proprii a înregistrat o scădere de 6,8% (pînă la aproximativ 1,9 miliarde de minute), traficul către alte reţele fixe a scăzut cu 7,7% (pînă la 575 milioane de minute), în timp ce traficul de voce către reţelele mobile a scăzut cu 1,1% (pînă la 562 milioane de minute). Traficul de voce către reţelele internaţionale a înregistrat o creştere de 6,3% pînă la 192 de milioane de minute. Volumul total de trafic de voce în reţelele publice a fost realizat în proporţie de 72% de către persoane fizice şi în proporţie de 28% de persoane juridice.
Inflaţia se menţine la un minim istoric
Preţurile de consum au urcat în noiembrie pentru a doua lună consecutiv, cu 0,42%, creşterile fiind înregistrate în principal în cazul mărfurilor alimentare şi serviciilor, în timp ce inflaţia anuală a coborît la 3,44%, un nou minim după 1990. După patru luni consecutive de scădere, inflaţia anuală a coborît în septembrie la 3,45%, înregistrînd atunci cel mai redus nivel după 1990. Preţurile au crescut în octombrie cu 0,64%, iar indicele anual a urcat la 3,55%. Preţurile au crescut în noiembrie în principal la servicii (0,63%) şi la mărfurile alimentare (0,54%), în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat un avans mai moderat, de 0,24%, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). La servicii creşterile cele mai vizibile au fost înregistrate la telefonie (0,71%) şi transporturi aeriene (0,7%). În categoria mărfurilor alimentare, cele mai puternice avansuri au fost înregistrate la ouă (7,2% în noiembrie faţă de octombrie), respectiv legume şi conserve de legume (3,91%), celelalte produse afişînd scumpiri sau scăderi de preţuri într-o marjă relativ restrînsă. Preţurile mărfurilor nealimentare au urcat pînă la 6,43% la energia termică, restul categoriilor înregistrînd avansuri de sub 0,5%. În primele 11 luni ale anului, preţurile de consum au urcat cu 2,9%, în principal ca urmare a scumpirii mărfurilor nealimentare (4,31%) şi serviciilor (3,96%), în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu numai 0,59%. Inflaţia medie pentru ultimele 12 luni (decembrie-noiembrie) faţă de perioada similară anterioară a fost de 6,2%. BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%.
Banca al cărei faliment a declanşat criza scoate capul din cenuşă
Lehman Brothers Holdings, banca americană al cărei faliment a declanşat criza financiară mondială în 2008, se pregăteşte să facă o ofertă de 1,33 miliarde de dolari pentru un sfert din acţiunile companiei de imobiliare Archstone, potrivit Wall Street Journal, preluat de Reuters. Lehman deţine deja 47% din Archstone şi vrea să cumpere alte 26,5% din acţiuni, pentru a-l împiedica pe "mogulul" imobiliar Sam Zell să intre în acţionariat. Surse apropiate discuţiilor au afirmat pentru WSJ că Lehman încearcă să prezinte o ofertă în numerar. Archstone deţine peste 77.000 de apartamente în oraşe mari din SUA şi Europa. Compania Equity Residential, controlată de Zell, vrea să preia cu 1,32 miliarde de dolari 26,5% din acţiunile Archstone, adică jumătate din participaţia controlată de Barclays şi Bank of America. Lehman vrea să blocheze tranzacţia, considerînd că preţul este prea mic, momentul este nepotrivit, iar acordul de vînzare cumpărare încalcă înţelegerea celor trei coproprietari ai Archstone.
Fostul şef al CSA a primit un post călduţ la Fondul de Garantare
Nicolae Crişan, fost preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), a fost numit director general al Fondului de Garantare, departament din CSA care asigură protecţia asiguraţilor şi beneficiarilor în cazul falimentului companiilor de asigurări. Nicolae Crişan a fost preşedinte CSA în perioada 2001-2006, iar apoi a lucrat în Departamentul Fondul de Garantare. Romania se numără printre cele 12 state europene (Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Malta, Norvegia, Polonia, Romania, Spania şi Marea Britanie) în care funcţionează deja scheme generale de garantare în asigurări. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a redus începînd cu 1 decembrie numărul direcţiilor de specialitate de la 28 la 12, iar numărul angajaţilor a scăzut cu pînă la 10%. CSA are atribuţii de autorizare, supraveghere prudenţială şi control al activităţii de asigurare în Romania, precum şi atribuţii de emitere a normelor de aplicare a legii.
BNR acordă un împrumut consistent la nouă bănci
BNR a împrumutat luni nouă bănci cu 7,63 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), pentru o săptămînă, printr-o licitaţie repo, la dobînda de politică monetară, de 6% pe an, cea mai mare sumă plasată de banca centrală după luna februarie 2010. Suma injectată luni este cea mai mare începînd cu 1 februarie 2010, cînd 16 bănci au împrumutat 9,24 miliarde lei. "Părerea noastră este că piaţa monetară suferă de un deficit de lichiditate, estimat la circa 1,7 miliarde de lei în luna noiembrie în termeni zilnici. Băncile trebuie să obţină aceşti bani, iar aceste operaţiuni prin care se obţine finanţare pentru 6% sînt mai favorabile decît facilitatea de credit, unde rata de dobîndă este 10%", a declarat Vlad Muscalu, economist la ING Bank Romania. Începînd din 17 octombrie, BNR a organizat în fiecare zi de luni cîte o licitaţie repo, prin care a acordat împrumuturi băncilor pentru o săptămînă. Unii dealeri consideră că au fost bănci care au amînat constituirea rezervelor minime obligatorii la BNR, dar nu exclud nici varianta ca unele dintre ele să fi atras fonduri pentru a merge la licitaţia programată luni de Ministerul Finanţelor pentru certificate de trezorerie cu scadenţă la 11 luni.
