Ne aşteaptă încă un an pierdut
"Vestea bună este că, pe primele trei trimestre ale acestui an, creşterea economică a fost mai mare decît cea prognozată. Vestea proastă este că tocmai datorită aceste creşteri mai mari de anul acesta, probabilitatea ca prognoza pentru 2012 să coincidă cu realitatea scade, în sensul că datorită acestei creşteri mai mari în acest an sînt şanse mai mici ca anul viitor să avem o creştere în jur de 2%. Tocmai de aceea cred că este un lucru pozitiv faptul că bugetul are ca ţintă un deficit pe cash de 1,9% şi 2,5% pe ESA, pentru că această rezervă de 0,5-0,6% pînă la un deficit de 2,5% pe cash şi 3% pe ESA cred că este menit exact să acopere riscul unei creşteri economice mai mici anul viitor", a spus Lazea. El a arătat că, din punct de vedere al nivelului finanţelor publice şi al băncilor, Romania se situează în prezent la un nivel mult mai bun decît în 2008. Economia a crescut în al treilea trimestru cu 1,9% faţă de precedentele trei luni şi cu 4,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut, înregistrînd astfel cele mai mari creşteri din ultimii trei ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Analistul economic Daniel Dăianu a precizat că perspectiva economică pentru anul viitor la nivel european este cenuşie, fiind mai delicată decît în urmă cu trei ani şi marcată deja de iminenţa unei recesiuni, şi este nevoie ca uniunea monetară să fie reformată fundamental. "Uniunea monetară este defectă, e mult mai greu să reconstruieşti o casă atunci cînd ea arde. Ce se conturează ca soluţie în momentul de faţă este o stingere parţială a focului, pentru că nu se ating de viciile de fond ale Uniunii. Ei trebuie să încerce să stingă focul şi să umble la desingul uniunii monetare, căreia îi lipsesc construcţii de bază. Dacă nu se modifică designul, nu văd cum poate supravieţui. Situaţia este mai delicată decît în 2008-2009, viciile zonei euro sînt fundamentale, iar perspectiva este cenuşie", a spus Dăianu. El a avansat şi trei scenarii de evoluţie a situaţiei economice la nivelul UE, respectiv un scenariu maxim în care liderii UE găsesc rezolvarea problemelor (pentru care a indicat însă şanse de reuşită în proporţie de o treime), scenariul mediu în care liderii UE stabilesc o soluţie temporară, lăsînd Banca Centrală Europeană să intervină cu împrumuturi pe trei ani şi crescînd capacitatea Fondului European de Stabilitate Financiară (peste 50%), şi un scenariu catastrofal în care liderii UE nu se înţeleg (sub 15%).