Încă o întreprindere comunistă dispare: Comat a dat faliment
Comat SA Vrancea, una dintre cele mai cunoscute societăţi comerciale din judeţ, a intrat în faliment pentru că nu şi-a mai putut achita datoriile, care au ajuns la 7,7 milioane lei. Surprinzător, conducerea firmei nu a încercat să se salveze prin reorganizare judiciară şi a cerut în justiţie să fie declanşat direct falimentul. Dintr-un mastodont economic înainte de 1990, cu depozite pe sute de mii de metri pătraţi, COMAT SA a ajuns să se descurce destul de greu din cauza concurenţei, iar criza economică în evoluţie în anii din urmă, pare că i-a adus sfîrşitul. Cel mai mare creditor al societăţii este BCR, care i-a acordat o linie de finanţare. În urma COMAT rămîn cîteva hectare de depozite şi clădiri în marginea Focşaniului, care, probabil, vor fi scoase la vînzare pentru plata datoriilor.
Distribuitorul de materiale de construcţii Comat Vrancea a intrat în faliment din cauza datoriilor acumulate în ultimii ani, pe care nu le-a mai putut plăti. Firma a fost înfiinţată în anul 1973 ca furnizor de materiale diverse pentru şantierele din judeţ, iar din anul 1994 funcţionează cu capital în întregime privat. Obiectul de activitate al Comat este comerţul cu produse de uz general, precum şi confecţii metale, şi de garduri tip fier forjat. De vină pentru situaţia în care a ajuns societatea par fi criza economică şi concurenţa acerbă din domeniul comercianţilor de materiale de construcţii şi diverse, accentuată în ultimii ani. “În fapt, de cîteva luni de zile societatea nu mai are disponibilităţi suficiente pentru plata datoriilor exigibile. Societatea are datorii către bănci şi furnizori în valoare totală de 7.727.602 lei ,conform ultimului bilanţ la 30.06.2011, datorii pe care societatea nu mai are posibilitatea să le achite”, se arată în solicitarea de intrare în faliment adresată de conducerea Comat Tribunalului Vrancea. În acţiune de precizează în mod expres că nu se doreşte intrarea într-o procedură de reorganizare, ci direct intrarea în procedura simplificată a falimentului. Cel mai mare creditor al Comat este BCR, unde firma a avut deschisă o linie de creditare angajată în totalitate în valoare de 4,8 milioane lei. Restul datoriilor aparţin societăţilor cu care Comat avea încheiate contracte pentru furnizare de diverse materiale. La această dată procesul de lichidare al Comat se află la stadiul întocmirii tabelului definitiv al creditorilor, urmînd să fie convocată adunarea generală a acestora pînă la următorul termen.
Din pierdere în pierdere
Comat Vrancea avea probleme de mai mulţi ani, potrivit informaţiilor la care am avut acces ,iar acestea s-au acutizat de la începerea crizei economice. Încercările noastre de a discuta cu conducerea firmei despre modul în care s-a ajuns la faliment s-au soldat din păcate cu un eşec. Însă, din datele prezentate la Tribunalul şi cele de la Ministerul Finanţe ,reiese destul de clar că societatea întîmpina dificultăţi. Astfel, anul trecut s-a încheiat cu pierderi de peste 2 milioane lei, la o cifră de afaceri de 6,1 milioane lei. 2009 se poate spune însă că a fost un adevărat an al dezastrului, deoarece pierderile s-au ridicat la nu mai puţin de 10,9 milioane lei. În anii anteriori, Comat a înregistrat profit, însă de cele mai multe ori sumele nu au fost impresionante. Potrivit situaţiei depusă la Tribunal, societatea avea la jumătatea acestui an active imobilizate de 1,3 milioane lei, stocuri de aproape 750.000 lei, creanţe în valoare de 10,4 milioane lei şi active circulante de 11,2 mililioane lei. Aproape toate bunurile au fost folosite pentru a garanta în 2006 o facilitate de credit multiprodus în sumă de 6,5 milioane. În acest sens, au fost închemate 15 contracte de ipotecă pe spaţiile şi terenurile Comat din marginea Focşaniului.
Comat a rămas cu stocuri din comunism
Comat Vrancea a fost înfiinţată în anul 1973 ca unitate de aprovizionare pentru şantierele din judeţ, fiind cunoscută sub denumirea de Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materială (BJATM). Principalele materiale furnizate către constructorii de stat constau în profile laminate, tablă, dar şi alte produse metalice necesare în realizarea blocurilor “epocii de aur”. Ţinta comuniştilor era să ajungă la un ritm de construire de 5000 de locuinţe pe an, fapt ce a făcut din BJATM una dintre cele mai puternice din judeţ. După revoluţie Comat a avut rezultate bune încă timp de cîţiva ani şi s-a privatizat prin metoda MEBO, cei din conducere reuşind să ia cele mai multe acţiuni. Practic, declinul societăţii a început după anul 1995 pentru că pe piaţă au apărut foarte multe firme private care furnizau materiale în condiţii mai bune. În acest context, “mastodontului” din comunism i-a fost greu să reziste. Terenurile şi halele au devenit dintr-un avere, o piatră de moară ,din cauza impozitelor şi taxelor care trebuiau plătite pentru ele. Potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul societăţii, aceasta are spaţii de depozitare de 152.750 mp, din care 12.000 acoperite, dar şi linie CFR de garare proprie.
Un amănunt interesant este acela că firma a fost prinsă de revoluţie cu un stoc foarte mare de materiale pentru miile de blocuri cuprinse în planurile comuniştilor. Potrivit informaţiilor noastre, conducerea Comat a sperat că va scăpa de aceste stocuri devenind furnizor pentru blocurile ANL construite în Focşani în special. De la înfiinţare pînă în prezent, Comat a avut, în mare, aceiaşi şefi. Emil Huţanu a condus societatea din 1973 pînă la începutul anilor 1990, după care locul acestuia a fost luat de Petre Dinuţă, actualul director general. Acesta a fost o perioadă scurtă şi consilier judeţean PSD,şi chiar parlamentar, însă a renunţat la funcţie pentru afaceri. (Mihai BOICU)
Cum au mers afacerile Comat in ultimii ani
An Cifra de afaceri Profit Pierderi Nr salariati
2005 25.940.391 16.601 76
2006 26.723.583 39.139 67
2007 18.463.195 1.518.795 44
2008 22.939.571 107.215 46
2009 17.462.549 10.989.055 31
2010 6.111.335 2.000.436 9