Economic

Executivul nu recuperează creanţele Bancorex din cauză că nu are bani de deplasări şi timbre

Ziarul de Vrancea
2 dec 2011 383 vizualizări
Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care să fie vărsată la buget, iar autorităţile se justifică invocînd argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori.

Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, cînd Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Romană, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme. Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex pînă la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale. La zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, statul încerca încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011. Un document oficial relevă faptul că Guvernul nu a reuşit în această perioadă să încaseze decît 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex. În contextul blocării conturilor AVAS de păgubiţii FNI sau alţi creditori, motivele invocate în document pentru această situaţie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasări în teritoriu şi trimiterea corespondenţei pînă la problemele cu care se confruntă executorii AVAS, inclusiv cu Poliţia şi Parchetul, din cauza informaţiilor eronate primite chiar din partea instituţiilor statului. "Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor", se arată în document. Sursa citată face referire şi la riscurile majore la care sînt supuşi executorii AVAS urmare derulării metodei de executare silită, respectiv instituirea sechestrelor, vînzarea bunurilor prin licitaţii publice şi popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate în contestaţii la executare sau plîngeri penale formulate de debitori. Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS "sînt supuşi cercetărilor poliţiei sau ale parchetului" pentru acţiunile desfăşurate, precum şi pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor "informaţii eronate furnizate de anumite instituţii ale statului". La acestea se adaugă alte argumente invocate, printre care numărul redus de executori (doar şapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunţurilor de licitaţie, lipsa contractelor cu societăţile de evaluare, neplata avansului solicitat de executorii judecătoreşti. Conform listei prezentate de AVAS în 2009, ultimele date oficiale dispononibile în acest sens, firmele care înregistrează cele mai mari datorii reprezentînd creanţe Bancorex sînt Sanca Impex Bucureşti, Ulco Bucureşti (ambele cu cîte 57,9 milioane dolari) şi Azochim Săvineşti (31,3 milioane dolari), urmate de Draman Constanţa (27,3 milioane dolari), Comtim Timişoara (24 milioane dolari), Navrom Constanţa (22,6 milioane dolari), General Trading & Investments Bucureşti (22,1 milioane dolari). Printre datornici mai erau indicate firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, şi compania Taher Invest Trade Company Bucureşti, cu o datorie de circa 560.000 dolari.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.