Coloana de stiri economice: Înmatriculările Dacia în Franţa au scăzut cu 14,5%
Piaţa franceză a scăzut uşor în perioada ianuarie-noiembrie, cu numai 0,3%, la două milioane de autoturisme, potrivit asociaţiei constructorilor francezi de automobile, CCFA. Cota de piaţă a Dacia a coborît de la 4,71% în primele 11 luni ale anului trecut la 4,04% în aceeaşi perioadă a acestui an. Daihatsu, parte a grupului Toyota, a înregistrat un declin de peste 77%, de la 772 unităţi anul trecut la 176. Marca Fiat a avut o scădere a înmatriculărilor de autoturisme noi de 20,6%, de la 66.669 anul trecut la 52.943 în acest an. În luna noiembrie, Dacia a crescut cu 27% pe piaţa franceză, de la 8.223 unităţi anul trecut la 10.433. Cota de piaţă a avansat de la 4,24% la 5,82% în intervalul analizat. Doar trei mărci, Lexus (111%), Lancia (74,6%) şi Skoda (31,7%), au avut o evoluţie mai bună. Niciuna din cele trei nu se apropie, însă, ca vînzări de Dacia. Skoda a avut în noiembrie înmatriculări sub 2.000 de unităţi, în timp ce Lexus şi Lancia nu ajung nici măcar la 500. În noiembrie, piaţa franceză a urcat cu 7,6%, la 179.160 de maşini. Modelul Duster a urcat pe locul 9 în topul celor mai bine vîndute autoturisme, de pe zece în intervalul ianuarie-octombrie. Vînzările Duster s-au ridicat la 47.845 de unităţi, reprezentînd o cotă de piaţă de 2,4%, faţă de 2,3% în primele zece luni. Duster a depăşit astfel Volkswagen Polo, care a căzut pe locul zece. Topul este dominat de constructorii francezi Renault şi Peugeot Citroen, Volkswagen Polo fiind singurul model străin. Dacia Sandero ocupă locul 19 între cele mai bine vîndute 100 de autoturisme în Franţa, cu 24.736 unităţi şi 1,2% cotă de piaţă, iar Logan poziţia 51, cu 8.934 unităţi şi cotă de piaţă de 0,4%. La zece luni, Sandero se situa pe 20, iar Logan pe 56.
Banca Europeană cere adoptarea unor reguli fiscale mai stricte
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor, dacă liderii politici se pun de acord săptămîna următoare asupra unui control mai strict al bugetelor celor 17 state membre ale uniunii monetare, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi. Într-un discurs la numai o zi după ce miercuri şase mari bănci centrale, între care şi BCE, au anunţat măsuri coordonate pentru asigurarea de finanţări în dolari băncilor europene, Draghi a prezentat o imagine sumbră a sistemului bancar, potrivit Reuters. "Cred că uniunea noastră politică şi monetară are nevoie de o nouă consolidare fiscală, o reaşezare a regulilor fiscale împreună cu angajamentele fiscale care trebuie asumate de guvernele din zona euro. Am putea fi întrebaţi dacă o consolidare fiscală ar fi suficientă pentru a stabiliza pieţele şi în ce fel o viziune credibilă pe termen lung poate ajuta pe termen scurt. Răspunsul nostru este că cel mai important element care trebuie restabilit este credibilitatea. Alte părţi ar putea urma, dar contează ordinea", a declarat şeful BCE în Parlamentul European. Draghi nu a precizat ce măsuri ar putea lua BCE, dar instituţia se află sub o presiune uriaşă din partea politicienilor şi pieţei financiare să accelereze achiziţiile de obligaţiuni ale statelor cu probleme din zona euro sau să împrumute bani FMI pentru susţinerea Italiei şi Spaniei. Ca răspuns la comentarii ale parlamentarilor europeni, Draghi a afirmat că BCE poate acţiona în cadrul tratatului UE şi cel important este asigure o reluare a funcţionării canalelor de creditare blocate. Pe termen scurt, economiştii se aşteaptă ca banca centrală să reducă presiunea asupra băncilor şi economiei, care se îndreaptă către recesiune, prin anunţarea de licitaţii de lichidităţi pe perioade mai lungi, cu reguli mai permisive în privinţa garanţiilor şi o reducere a dobînzilor săptămîna următoare. Draghi, confruntat cu unele din cele mai grele decizii din istoria de 12 ani a uniunii monetare după numai o lună în poziţia de preşedinte al BCE, a declarat că banca centrală este conştientă că multe instituţii de credit europene au dificultăţi, din cauza presiunilor asupra obligaţiunilor suverane, condiţiilor mai dure de pe piaţa interbancară şi a garanţiilor insuficiente.
Chrome a depăşit pentru prima dată Firefox
Browserul Chrome al grupului Google a depăşit în noiembrie Firefox, la nivel global, pentru prima dată şi continuă să reducă puternic diferenţa faţă de liderul Internet Explorer, al Microsoft, care a scăzut, potrivit unui studiu al firmei de analiză StatCounter, citat de Reuters. "Putem privi spre viitor la o luptă fascinantă între Microsoft şi Google, întrucît ritmul de creştere al Chrome sugerează că va deveni un rival real pentru Internet Explorer la nivel global", a declarat directorul general al StatCounter, Aodhan Cullen. În noiembrie, cota de piaţă a Chrome a ajuns la 25,7%, aproximativ dublu faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce Internet Explorer a scăzuut de la 48,2% la 40,6%. Cota de piaţă a Firefox, popular în Europa, a coborît la nivel global de la 31,2% la 25,2%. Locul al patrulea este ocupat, la mare distanţă, de browserul Safari al grupului Apple, cu 5,9%, iar pe cinci se situează Opera cu 1,8%. Statistica StatCounter se bazează pe date agregate de la peste trei milioane de site-uri web, cu o mostră de peste 15 miliarde de pagini vizualizate pe lună.
Noi reguli pentru salvarea băncilor
Autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene au extins pînă la îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa financiară regulile care permit statelor membre să salveze băncile cu probleme, transmite Reuters. Decizia este motivată de criza datoriilor suverane şi dificultăţile de finanţare ale băncilor. Comisia va continua să aplice reguli mai relaxate pentru a permite guvernelor să ajute băncile în contextul accesului dificil la credite, deficitului de capital şi crizei datoriilor suverane. "Intenţionam să pun capăt acestui regim de criză în această lună. Dar începînd din vară, am fost forţat să mă răzgîndesc, avînd în vedere tensiunile mai puternice de pe pieţele datoriilor suverane şi transmisia acestora pe pieţele interbancare", a declarat în timpul unei conferinţe de presă comisarul UE pentru Competiţie, Joaquin Almunia, subliniind că aceste reguli au fost deja extinse anterior cu 12 luni pînă la sfîrşitul acestui an. Reglementările mai puţin restrictive au fost introduse în timpul crizei creditelor din 2008, pentru băncile care beneficiau de aporturi de capital din partea statelor sau transferau active "toxice" către vehicule financiare înfiinţate special în acest scop. Unele reguli au fost revizuite, iar începînd din ianuarie comisioanele plătite de bănci pentru garanţii ale pasivelor vor reflecta riscul propriu şi nu cel al ţării sau condiţiile de pe piaţă. De asemenea, va exista un nivel minim al acestor comisioane, iar garanţiile vor fi disponibile şi pentru perioade mai lungi, de 1-5 ani sau 7 ani.
Grupul britanic HSBC a lansat un nou fond care vizează şi Romania
Divizia de administrare de active a grupului britanic HSBC a lansat un nou fond pentru investiţii pe pieţele de capital "de frontieră", mai mici şi cu lichiditate mai redusă în rîndul celor emergente, vizînd inclusiv Romania, potrivit Wall Street Journal. Fondul, care este deschis încă investitorilor, va prelua şi activele de 170 de milioane de dolari ale fondului HSBC New Frontiers, lansat în februarie 2008. Noul fond va avea o abordare pe termen lung şi va viza emisiuni de acţiuni în ţări precum Qatar, Pakistan, Nigeria, Romania, Vietnam şi Argentina. O parte a investitorilor consideră că astfeld e state oferă profituri mai mari pe termen lung, chiar dacă riscurile sînt mai ridicate. Noul fond va fi administrat de managerul HSBC New Frontiers, Andrea Nannini, potrivit portalului britanic CityWire. În ultimii trei ani, HSBC New Frontiers a avut un randament de 17%, în timp ce indicele MSCI EM (Emerging Markets) TR a urcat cu 89% (calculat în dolari). Termenul "pieţe de frontieră" a fost introdus în 1992 de IFC, divizie a Băncii Mondiale, pentru a descrie o categorie de economii de piaţă din rîndul celor emergente.