Economic

Coloana de stiri economice:Fuziunea dintre EFG Eurobank şi Alpha Bank are verde

Ziarul de Vrancea
28 nov 2011 657 vizualizări
Consiliul Concurenţei a autorizat absorbţia EFG Eurobank de către Alpha Bank, stabilind că fuziunea nu denaturează concurenţa pe piaţa romanească.

 "Analiza efectuată de autoritatea de concurenţă a relevat faptul că operaţiunea notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romanească, respectiv nu va conduce la crearea sau consolidarea unei poziţii dominante a societăţii rezultate din fuziune, care să aibă ca efect restrîngerea, înlãturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa romanească sau pe o parte a acesteia", se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. În Romania, fuziunea EFG Eurobank, acţionarul majoritar al Bancport, cu Alpha Bank va duce la cea mai mare consolidare înregistrată pînă în prezent pe piaţa locală, banca rezultată urmînd să ocupe locul al treilea în funcţie de active. Alpha Bank Romania şi Bancpost ocupau la jumătatea acestui an locurile 8, respectiv 9 în sistemul bancar romanesc, după valoarea activelor, de 17 miliarde lei, respectiv 13 miliarde lei. La active totale combinate de 30 miliarde lei, noul grup se va plasa după BCR şi BRD. După fuziune, cele două grupuri greceşti estimează că vor ajunge la o cotă de piaţă de 11% în Romania, după soldul creditelor de la sfîrşitul anului trecut.

Piaţa derivatelor depăşeşte nivelul PIB-ului global de 11 ori

Piaţa derivatelor a crescut în primele şase luni ale anului cu suma record de 107.000 miliarde de dolari, la 708.000 miliarde de dolari, valoare ce depăşeşte de circa 11 ori PIB-ul global şi de 47 de ori mărimea economiei SUA. Datele Băncii pentru Reglemente Internaţionale arată că volumul pieţei derivatelor financiare, un segment nereglementat al industriei financiare considerat balonul speculativ suprem, a crescut în primul semestru de la circa 600.000 de miliarde de dolari la 708.000 miliarde de dolari, cel mai mare număr raportat vreodată în industria financiară. Cifra a fost obţinută în urma raportărilor instituţiilor financiare către Banca pentru Reglemente Internaţionale. Blogul zerohedge.com notează că acesta este cea mai mare cifră raportată vreodată de o instituţie financiară la nivel global. Dezechilibrele şi statutul nereglementat al pieţei derivatelor sînt considerate principalii catalizatori ai crizei financiare mondiale din 2008-2009. Potrivit datelor FMI, Produsul Intern Brut global a fost de 63.000 miliarde de dolari în 2010, iar economia SUA a depăşit cu puţin 15.000 de miliarde de dolari. Deşi la nivel oficial se fac eforturi pentru restrîngerea pieţei derivatelor şi pentru reglementarea ei, volumul tranzacţiilor şi contractelor în derulare continuă să crească, umflînd în continuare balonul speculativ suprem care a contribuit decisiv la declanşarea crizei financiare mondiale.

Economia mondială încetineşte, iar zona euro riscă prăbuşirea

Creşterea economiei mondiale încetineşte, zona euro a intrat într-o uşoară recesiune, iar Statele Unite se află în pericol de a avea aceeaşi soartă, a avertizat, ieri, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citată de Reuters. OCDE a revizuit negativ prognoza de creştere a economiei mondiale, de la 4,2% la 3,4% pentru acest an, respectiv de la 4,6% la 3,8% pentru anul următor. O încetinire şi mai puternică este posibilă dacă zona euro nu reuşeşte să controleze criza, iar politicienii americani nu reuşesc să se pună de acord asupra unui plan de reducere a cheltuielilor, a avertizat organizaţia. În lipsa unor măsuri decisive din partea liderilor zonei euro, doar Banca Centrală Europeană are capacitatea de a limita criza din uniunea monetară, consideră analiştii OCDE. În Statele Unite însă, Rezerva Federală mai are puţine instrumente la îndemînă, după ce a recurs deja la tipărirea de dolari. Avansul economiei mondiale va fi susţinut de ţările emergente, însă şi acestea vor fi afectate de un declin al comerţului la nivel global. Mai mult, economistul Wolfgang Munchau a emis o ipoteză că în zece zile euro ar putea dispărea „Zona euro a devenit acum terenul de pe care toţi investitorii fug, iar băncile fac acelaşi lucru – dar discret“, scrie Munchau. „Această erodare masivă a încrederii a distrus de asemenea şi strategia de salvare a zonei euro, elaborată în urmă cu numai o lună“, adaugă acesta. „Dacă nu se întamplă ceva foarte drastic, zona euro se poate destrăma foarte curînd“, crede el.  „Dacă liderii UE ar putea ajunge la un acord înainte de 9 decembrie, cînd are loc următorul Summit Euro, atunci uniunea monetară va supravieţui. Dacă nu, aceasta riscă un colaps violent“, spune Munchau. „Apoi există riscul unei recesiuni lungi, posibil o adevărată depresie“, continuă economistul. Pe de altă parte, Moody's a avertizat ieri că agravarea rapidă a crizei datoriilor de stat din zona euro şi a crizei bancare ameninţă ratingul de credit al tuturor ţărilor din UE, transmite Reuters. "Deşi scenariul de bază al Moody's rămîne acela că zona euro va fi conservată fără intrări în insolvenţă la nivel generalizat, chiar şi această perspectivă relativ pozitivă are implicaţii negative privind ratingul în următoarea perioadă", se arată într-un raport al agenţiei de evaluare financiară. Moody's a subliniat de asemenea că politicienii europeni ar putea fi motivaţi să implementeze un plan anticriză decisiv numai după o nouă serie de şocuri, care ar putea afecta accesul la finanţare pentru tot mai multe ţări şi ar putea impune noi programe de sprijin extern.

Deficitul bugetar scade uşor la finele lunii octombrie

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii octombrie un deficit de 2,4% din PIB, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de rezultatul consemnat la sfîrşitul lunii anterioare, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. În termeni nominali, deficitul a fost de 13,3 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 148,7 miliarde lei, cu 8,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la colectarea TVA, unde încasările au fost mai mari cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. La accize s-a înregistrat o creştere a încasărilor cu 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar din contribuţiile de asigurări sociale s-au colectat cu 9,2% mai mult. Impozitul pe profit încasat în luna octombrie este aferent rezultatelor financiare din trimestrul trei şi a fost cu 11,2% mai mare faţă de cel din trimestrul anterior. încasările totale în primele 10 luni au fost mai mari cu 1,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 46,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 161,96 miliarde lei, în creştere cu 0,9% faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană, dar în termeni reali, ca procent în PIB, s-au redus cu 1,7 puncte procentuale.

Managerii văd creşteri în comerţ şi scăderi în servicii şi construcţii

Managerii firmelor se aşteaptă pentru perioada noiembrie 2011- ianuarie 2012 la o creştere moderată în comerţul cu amănuntul, relativă stabilitate în industria prelucrătoare şi o scădere moderată în servicii şi construcţii în raport cu cele trei luni anterioare, potrivit INS. Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o stabilitate a volumului producţiei şi a numărului de salariaţi. Pentru unele activităţi se va înregistra o tendinţă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producţiei, respectiv în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (sold conjunctural plus 38%) şi fabricarea produselor farmaceutice de bază şi preparatelor farmaceutice (sold conjunctural plus 23%). În construcţii, managerii estimează scăderea stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -35%), dar prevăd o stabilitate a preţurilor lucrărilor de construcţii.















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.